6,856 matches
-
tablourile marine. Ideea lumii că teatru, cu care el se joacă pe o scenă imaginara, face carieră în epoca barocului. În versurile lui se întrețes: nostalgicul, melancolia, enigmaticul, sentimental evadării, si, uneori, si poză cu declamatoriul. Romanțele sale distilează sentimente vagi, dominate de gesture teatrale, toate contopite într-o policromie pseudosimbolistă. În “Ecce homo” el este “ o-mperechere de straniu/ Și comun,/ De aiurări de clopot/ Și frământări de clape...”: „Eu sunt o armonie de proza Și de vers, De crime
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
bine. - Ești frumoasă! Tata ar spune asta și dacă ar avea trei dinți lipsă și ar fi sașie. Parfumul bogat pe care-l pulverizează în spatele urechilor și la încheieturile mâinilor o binedispune puțin. Doar puțin, atât cât să aibă o vagă impresie că s-ar putea simți bine. Ciudat mai e omul! Pe drum, câteva emoții o încearcă, ca o anticipație a ceva frumos. Imposibil! Singurătatea devine și mai dureroasă atunci când vezi perechile petrecând împreună la trecerea dintre ani. Vede și
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
Arara adiere mult, mult mai rău te-ar învrăjbi. De-aș fi doar strop și-aș nimeri printre ai ploii picuri m-ai scrie-ntre nimicuri doar lacrima te-ar nineri. Nici iarnă-ți sunt, nici vânt, nici strop doar vagă amintire, povestea de iubire, e rătăcită într-un grop. 07.12.2016 Ucenic - Să fiu, să fim, să vrem ... spâldării = puzderie, droaie; a nineri = a alinta, a dezmierda, a mângâia; grop = săculeț cu bani pecetluit, care se expediază prin poștă
DE-AŞ FI DOAR ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362497_a_363826]
-
graiuri stranii. Din ea / țâșnesc / ecourile unei vieți anterioare, cu Amon și Amon Ra urmați de bărci vii, cu sacerdoți / sărbătorindu-și zeii, și în amintire o barcă pentru zi și o barcă pentru noapte / coexistă, / și în amintire doar vagi cântece neliniștite... O lumină strălucitoare ce s-a scufundat, și apoi, ani și ani în umbră, o Atlantidă sub / picioarele noastre. (Barajul de la Assuan). Este extraordinar ce încărcătură spirituală au versurile de mai sus! Trecutul multimilenar reînvie sub loviturile de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
și ascultă muzică (numai simfonică). Succederea unor emoții intese aduc stări ce alcătuiesc degradarea conștiinței. Nu te doare nimic. Doar o mutație ontologică, trădează privirea vacantă a dobitoacelor și insensibilitatea lor erotică prin regretul de a nu le învinge. Plictiseala vagului neștiinței curge tăcerea gustului singurătății ca o revelație a vieții. Ordinea posibilului se întinde o dreaptă la infinit, perpendiculară pe Nimic. „Timpul nu este expresia duratei, ci atributul unei permanente discontinuități” . (Ion Mânzatu) Omul este drumul cel mai scurt între
CURA DE GÂNDIRE de MARIA COZMA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361219_a_362548]
-
disperat, cuvintele au țâșnit din cărți, din inscripții, din gânduri, din lume, spre Tabernacolul din Muntele Luminii, Lăsând o întindere albă, uitată-n pustiu... Și astfel o lume albastră împietri în tăcere! Doar zborul de păsări și fluturi luceau semne vagi în priviri, Speranța unei, cândva, viitoare lumini... Ea s-a născut În palma tatălui meu am așezat o inimă greu încercată, trecută prin focul patimilor, plătind crunt vama tristeții. Pulsa rănită, scufundată în frigul sălbatec al tăcerii, în adâncul anilor
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
din ziua de azi. Am simțit această frică cu ani în urma.Sarpele greu și încolăcit din suflet .Care își ridică într-o mișcare sfidătoare capul hidos...cel puțin de 24 de ori pe zi.Intai a fost o neliniște...o vagă senzație că ceea ce vreau n-o să fie.Apoi a devenit neliniște continuă și ,când am crezut că am epuizat toate posibilitățile s-a transformat în frică .Frică de ...niciodată ,niciunde ,nicicum. Un fel de frică...pașnică aș spune.Dorinta nebună
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
inimă... - Oscar Wilde Cuvinte cheie: ego, demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers, literat, profan. Într-un timp al încrederii fiindă, al lucidității depline a existenței noastre, eul își clădește imaterial lumea dorită accesând inelele imitatoare ale imaginarului. Este o vagă impresie a profanului că această ființare nu este împlinită; atâta timp cât creierul perpetuu inițiat a concentra difuzia, într-un plan nemărginit al gândirii literatului, s-a îndestulat cu imagini văzute sau citite iar prin materia cenușie a creat, în noi dimensiuni
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
vremea studenției. De când făcuse curte unei fete de la Conservator. Ascultau ore în șir muzică îmbrățișați. Ea îi cedase, în sfârșit, în acordurile patetice ale unei Nocturne de Chopin. Mult după aceea, când mai punea, din ce în ce mai rar, Chopin, rămânea cu o vagă senzație de frustrare, de neîmplinire în suflet. Curând după ce ieșise medic, cumpărase discoteca unui evreu ce pleca definitiv din țară. Îl cunoștea bine, fiindcă stătuse în gazdă la o soră a acestuia. Pe o nimica toată i-o dăduse evreul
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
lăsase un frig prea pătrunzător pentru un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul îi îngropase pesemne în după-amiaza aceea trandafirii. Bulevardul era pustiu și apăsase puternic pe accelerator, în pofida asfaltului umed. O vagă remușcare pentru întârziere îi dădea ghes să se grăbească. În memorie îi rămăseseră stăruitoare acordurile de început ale Recviemuluide Mozart. Ce bine și le aducea aminte! Ce muzică magnifică! Începuse să o îngâne abia auzit, apoi să o fredoneze din ce în ce mai
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
își spunea câteodată. Vechiul Baraba murise însă. Era doar Baraba, adică exact cel care își dorise să fie, și avea uneori simțământul că atunci când vechiul Baraba murise, abia atunci se născuse din nou, fiindcă i se părea că amintirile, foarte vagi de altfel, pe care le mai avea de dinainte, i se păreau că nu mai sunt ale sale. Cineva îi ștersese parcă memoria cu un burete și noile convingeri, trăiri și experiențe care urmaseră i se înrădăcinaseră atât de adânc
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
de perfecțiune; unde se gaseste originea suferinței umane, în fond sensul vieții, infinitul, punctul ei de plecare.” (Valerio Albissetti, Pentru a iubi și a fi iubiți) Ce determină aceste relații? Există în sufletul omului o tensiune de fond, o tânguire vagă nestructurata, ceva nedefinit, dar ceva că o atracție inconștiență spre cealaltă parte sexuală...opusă, după cum se precizează în genere. Există o polaritate sexuală, dar care doar în aparență ține de diferențele și de atracția pur sexuală, pentru că în profunzime există
RELATIILE DINTRE SEXE? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364182_a_365511]
-
necunoscutul unei noi zile. Mi-am pus trei întrebări și anume: ,, Cine suntem? De unde venim? Incotr-o ne îndreptăm?” Am căutat în mintea mea răspunsuri la aceste întrebări din cărțile pe care pe atunci le citisem însă nu le aveam. Doar vagi idei ce nu îți ofereau decât câteva mici licăriri despre ce ar putea fi după moarte. Însă gândurile mi s-au oprit la o carte pe care începusem să o citesc pe atunci și anume Noul Testament, acolo într-adevăr se
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]
-
crunte. Sunt rege, sunt vultur, dar nu mi-am dorit Un corp muritor să mă cheme; Eram printre stele, o clipă-am murit Și poate vreun zeu m-a cules și-a dorit Să zbor în înalturi o vreme. Trec vagi amintiri ca prin ochiuri de nor, Ceva pentru-o clipă-mi apare, Și parcă aș ști ce-am să fiu de-am să mor, Mi-e frică, dar cred că mai mult îmi e dor De vechea, eterna mea stare
DOR STRĂIN de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368342_a_369671]
-
mai distins,/ Ești străființă manifestă,/ părăsește poema livrescă,/ Oricum n-ajungi prea departe/.../ Desăvârșirea se atinge-n Niimic,/ Ochi sunt ficși ca la pisic,/ Apoi îl cauți pe Tao,/ De nu te calcă un VW maro.” În unele versuri simțim vagi înrudiri cu Tristan Tzara: „Un măr și o coadă de mătură/ Se iubeau pe un colț de pătură,/../ Iubita mea cu liceu terminat,/ moralmente m-a maltratat,/ O vedeam aievea și-n vis,/ O pierdeam mereu în abis...” Uneori Boris
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
cu apropiații săi. Vechiul Baraba murise însă. Era doar Baraba, adică exact cel care își dorise să fie, și aproape avea certitudinea că atunci când vechiul Baraba murise, abia atunci se născuse din nou, fiindcă i se părea că amintirile, foarte vagi de altfel, pe care le mai avea de dinainte, nu mai erau ale sale. Cineva îi ștersese parcă memoria cu un burete și noile convingeri, trăiri și experiențe care urmaseră i se înrădăcinaseră atât de adânc în cuget încât deveniseră
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
frumusețe stranie, care-ți taie respirația, argument că mijloacele poetice de care dispune autoarea sunt bogate: „Râul visează a lila - e tot în adormire/ Și casa mică din zăvoi e-ncremenită-n fire,/ Trimite printre ghețuri mov, mimându-și o regie/ Apusul vag, înzăpezit, la ora de magie.// Lumini de-opal în ivoriu, prelinse pe sub râu,/ Culori de liliac adună, căzând în al său brâu/ Ascund sticlirea iernii-n ger, se-adună iar în cer,/ Se-agață-n pomii-ncremeniții, ducându-i în mister.”// (Poemul ”Apusul
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
De parcă nu aș cunoaște acest aspect incitant al vieții sale. Când mă duci cu mașina? Îi promit că, în viitorul nu prea îndepărtat, va face parte din planurile mele de sfârșit de săptămână. Nu se mulțumește, însă, cu un răspuns vag. - Ce-ar fi să mă iei acum cu tine, nici nu știu unde lucrezi! Reușesc cu greu să îl fac să înțeleagă că activitatea de la grădiniță, împreună cu ceilalți copii, este mai distractivă decât locul în care muncesc eu. Clatină din cap, semn
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
nu prea era în temă și caracterizări nu tocmai frumoase făcute altor scriitori contemporani. Se bucură enorm când Marius o invită la dans. Bucuria o ținu doar până ce el o apropie într-o îmbrățișare intimă de trupul lui. Un miros vag și acru, venit din direcția brațelor lui, îi răscoli stomacul. Încercă să își țină respirația pe tot timpul melodiei, dar nu reuși, așa că, la sfârșit, abia se putu întoarce pe scaunul ei. Trebuia, însă, să recunoască că Marius Valentin Pană
ALESUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367882_a_369211]
-
Mi-s sătul de-o viață amară Dor de tine îmi e iar, Te-am pierdut în astă vară Tu c-un suflet nord polar. Te-aș cuprinde-n brațe calde Ți-aș strivi cărnoase buze, Dar tu joci în vagi rocade Și mi-aduci numai acuze. De m-ai iubit odată poate Și tot nu te-ai ferit s-o spui, Acum doar rece ești tu foarte - Îmi zici s-agăț și pofta-n cui. Un semn de-mi dai
SIMFONIA IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368006_a_369335]
-
fustele sunt drepte și ușor îngustate în partea de jos? - Dimpotrivă! zice Boris. Fustele se vor purta cu pliuri și-s despicate puțin într-o parte, sau sub formă de portofel. - Cum adică sub formă de portofel, întreb eu cu vaga impresie că cei doi amici au gustat mai mult din coniac și mai puțin din cafea. Adică cum arată o fustă sub formă de portofel?! - Lasă asta, mă lămurește amicul Boris. Ai remarcat și tu că silueta este asimetrică, cu
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
teroriști. Situația aceasta o întâlnim în Anglia,în Palestina,dar și în Spania.Luptătorii basci sunt eroi pentru o parte din populația Țării Bascilor,dar criminali pentru restul Europei unite și civilizate.Aceștia sunt antieroi care posedă un oarecare atribut vag care ține de eroism.Ei sunt, cel puțin, individualități anonime apărute din masa de oameni obișnuiți.Astăzi, termenul de om obișnuit poate fi un termen contestabil-termenii corecți în sens strict politic sunt poporul de rând și masele anonime. Se observă
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367494_a_368823]
-
nicio datorie față de ea, i-au zis, casa aparținea statului, ce atâta tura-vura, abia aveau ce oferi oamenilor muncii, nicidecum nu se simțeau obligați față de odraslele exploatatorilor și trădătorilor de țară. Unii i-au făcut propuneri indecente, ademenind-o cu vagi promisiuni, alții o luau în derâdere și o trimiteau să-i dea Tito casă, dacă voia. Și tocmai când lucrurile se complicaseră într-atât, încât nu păreau să-și afle o soluție, a picat ca din senin, ca un deus
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Rezolvară și acest lucru, plătindu-i negustorului pentru folosirea servitorului ca tălmaci. Servitorului chiar începu să-i placă foarte mult noua sa îndeletnicire. Stăpânul său, deși plin de treburi și de griji în privința afacerilor sale din cetatea armeană, simțea o vagă curiozitate despre lucrarea celor doi străini. Servitorul îi explica, atât cât se pricepea el, despre ce era vorba, dar spre marea nedumerire a negustorului: - Cum adică, cei doi nu discută afaceri, politică, ori filozofie? întrebă negustorul, contrariat. - Deloc, răspunse servitorul
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
zisă cultă, ca și cum oricare dintre celelalte genuri ar fi desăvârșit opuse și prin urmare inculte. Nicidecum! Considerând natura muzicii întregită prin mai apropiatele sau mai îndepărtatele lirismului cu tendință spre absolut, aproape matematizat, aproape funcțional ca ceasul elvețian, fără nici o vagă falsitate, defecțiune de notă ori minusuri compoziționale, interpretative vocal sau instrumental. Muzician profesionist incontestabil, cu sobrietate de statuie, la pupitru, atunci când este vorba de condus orchestre ascultate de către melomani așa cum ascultă doctorul inima, Tiberiu Soare explorează și interegnurile muzicii, ba
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]