4,335 matches
-
profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Având în vedere cele prezentate în paginile precedente, obiectivele principale al acestui manual sunt: 1. Întreținerea și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial și practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce va permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale jocului de fotbal. Actualizarea principalelor noțiuni teoretice specifice educației fizice și jocului de fotbal Scopul unității de curs: Actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului de fotbal în lecția de educație fizică. Obiective operaționale: După ce vor studia această unitate de curs, studenții vor putea să: determine precis locul și rolul jocului de fotbal în cadrul orelor de educație fizică din învățământul românesc; enumere principalele caracteristici, valențe și obiective ale jocului de fotbal școlar. Bazele generale ale predării jocului de fotbal în lecția de educație fizică Locul și rolul jocului de fotbal în cadrul orelor de educație fizică din învățământul românesc Inițierea elevilor în practicarea jocului de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
generale multilaterală și armonioasă; 4. contribuie la dezvoltarea motricității generale a celor care îl practică; 5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale și în interdependență, „regimul” lor de manifestare în fotbal fiind diferit; 6. este un mijloc important de recreere și agrement. Valențele formative ale jocului de fotbal școlar Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul sau competiția de fotbal respectivă. Valențele formative ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuro-psihomotrică; 3. Direcția formativă asupra personalității și caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de fotbal în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează și asupra
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fizică cu conținut din fotbal; să elaboreze un proiect operațional și un scenariu didactic al unei lecții de educație fizică cu conținut din fotbal la clasele I-IV. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul primar (clasele I - IV) Datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim atât în lecțiile de educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât și în celelalte activități sportiv-recreative din majoritatea școlilor din
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2 lecții pentru fiecare clasă. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula jocului de fotbal în școală se concretizează în Programa Educației Fizice editată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pe categorii de școli, nivele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru eleve (gimnastică ritmică, aerobică) sau numai pentru elevi, (fotbal, rugby etc.) sau unele elemente din gimnastica aerobică și sărituri cu sprijin. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Obiectivul principal al prezenței jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale fotbalului. Acestea sunt active, eficiente, numai atunci când jocul este practicat autonom, integral, repetat, cu o motivație suficientă din partea elevilor, capabilă să asigure imediat o „stare generală de bine” elevilor practicanți. Jocul de fotbal este un mijloc important, principal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
calităților motrice, imaginației, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se destindă. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv-educativ, pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, pe care le vom prezenta în cele ce urmează: 1. Selectarea jocului Alegerea jocurilor din cadrul unei lecții
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
operațional și un scenariu didactic al unei lecții de educație fizică cu conținut din fotbal la clasele V-VIII. Particularitățile predării jocului de fotbal în învățământul gimnazial (clasele V - VI) După cum am afirmat și în unitatea de curs precedentă, datorită valențelor sale, fotbalul este apreciat ca un mijloc necesar și eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim prezent și în curriculumul aprobat de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului pentru clasele V-VIII. Conform Planului-cadru de învățământ pentru clasele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru clasa a VIII a. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Programa școlară sau Curriculum ul de educație fizică pentru învățământul gimnazial, pe lângă obiectivele specifice și operaționale, fixează cerințele oficiale obligatorii, conținuturile care trebuie realizate de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sunt corect selecționate și dirijate, astfel încât să satisfacă varietatea intereselor și nevoilor de creștere și dezvoltare a acestora, recomandăm folosirea acestora în lecția de educație fizică și la clasele a V-a și a VI-a. Pentru valorificarea superioară a valențelor multiple sub raport instructiv educativ și pentru a asigura manifestarea deplină a influențelor benefice asupra elevilor, jocurile de mișcare, pentru elevii claselor a V-a și a VI a, trebuie organizate corespunzător unor criterii riguroase, criterii pe care nu le
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
anticipare și de decizie.”. De aceea noi recomandăm ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată, ținând cont de faptul că, acest instrument al educației fizice poate avea în același timp mai multe valențe instructiv - educative, pe diferite planuri (motric, psihomotric, cognitiv, socio - afectiv). În folosirea jocurilor de mișcare la clasele a V a și a VI-a trebuie să respectăm precizările de ordin metodic făcute de Cârstea, Gh. (2000), și anume: pregătirea și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a Psaltirii (Psaltirea în versuri, 1673), unul dintre primele monumente ale artei poetice românești. Impulsionată de psaltirea versificată a umanistului polonez Jan Kochanowski, realizarea lui Dosoftei a avut o evoluție literară paradoxală. Traducerea nu a fost omologată de Biserică (din cauza valențelor poetice originale, neadaptabile ritualului sacru), nefiind canonizată, de altfel, niciodată. A pătruns, cu toate acestea, adânc în conștiința publicului cititor, câțiva psalmi (46, 48, 88, 94) intrând în folclor și circulând anonim, sub formă de colinde. Soarta dramatică a textelor
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd Gh. Bulgăr, București, 1994. Repere bibliografice: N. Barbu, „Ferestre spre azur”, CRC, 1971, 14; Al. Protopopescu, „Poemele amiezii”, TMS, 1972, 8; Ion Dinulescu, Valențe etice ale liricului, R, 1976, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Hore pe smalț”, CRC, 1976, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Lit. rom. cont., I, 514-516; Emil Manu, „Cartea cu oglinzi”, „România pitorească”, 1984, 8; Rodica Florea, „Cartea cu oglinzi”, RL, 1984
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
apocrife - unele de veche tradiție: voiajurile extramundane - preluate de literatura creștină, având o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe compensatorii care au acționat și la nivel estetic, și la nivelul constructelor imaginarului). în Cuvântul de îmblare pre la munci, text vechi în literatura noastră (tălmăcit din slavă, dar restituind categoric un original grecesc; copiat de popa Grigorie din Măhaci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
El descoperă și valorifică, în 1974, un manuscris inedit al lui Gh. Asachi, La Leucaide d’Alviro Corintio-Dacico, cuprinzând sonete petrarchizante. Traducerea acestor texte constituie și un exercițiu pe care S. îl parcurge cu aplicație, reușind să pună în lumină valențe poetice ignorate, până în acel moment, ale autorului sonetelor pentru Bianca Milesi. Eseurile care au urmat monografiei despre Asachi sunt marcate, ca orientare tematică, de vocația lirică a lui S.: Structuri erotice în poezia română (1745-1870) (1982) și Neliniștea esențelor (1996
SORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
și anume siguranța construcției, suflul epic, prezentarea acțiunii în planuri spațiale și temporale concurente, proprietatea limbajului și profunzimea psihologică (Dumitru Radu Popa). Personaje reprezentative sunt grupate în jurul inginerului Valeriu Petran, un personaj-conștiință, prin care S. structurează faptele și le conferă valențe simbolice. Protagonistul ilustrează exemplaritatea vieții trăite cu luciditate de un om care, respingând compromisul într-o perioadă dominată de teribile răsturnări și greșeli în plan social și la nivelul conștiințelor, traversează drama celui lovit de mașinațiunile răului. Rezistența lui este
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
și ce reprezintă”. Aceste dimensiuni, cu un pronunțat caracter moral, pun la baza organizării persoanei umane valoarea acesteia. Omul nu este numai o simplă ființă biologică, ci el este și o ființă spirituală. Pe aceste considerente, omul și viața dobândesc valențe superioare În lume, diferite și unice În comparație cu toate celelalte lucruri și ființe care ne Înconjoară. Viața nu este numai un lanț de procese fiziologice și biochimice. Dincolo de acest aspect vital, ea reprezintă faptul de a fi, de a exista al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poți fi și nu poți face ceea ce vrei, ci ceea ce trebuie sau mai precis ceea ce Îți este permis. Altfel, cetatea te va izola, iar tu te vei Înstrăina de cetate. De acest aspect este legată problema - extrem de complexă și cu valențe multiple În psihologia morală - exilului, pe care o vom trata În continuare. Exilul Intrarea omului În cetate marchează Începutul istoriei civilizației sale. Acest moment devine determinant atât pentru existența a individului, cât și a comunităților de indivizi de acum Înainte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
tipărite fragmente de roman aparținând lui Eugen Barbu și Ilenei Cudalb, proză scurtă de Mihai Vlasie, Mircea Râmniceanu. Critica literară întreprinsă de Eugen Barbu acoperă, prin rubrici personale, un spațiu larg. Sub titlul „Gloria victis”, redactorul-șef caută să sublinieze valențe necunoscute ale operei lui Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Costache Caragiali, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Nicolae Filimon. Întreruptă de publicarea Caietelor Princepelui, rubrica devine, în 1974, „Aventura limbii române”, unde Eugen Barbu proiectează „o istorie polemică și antologică a
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]