7,566 matches
-
până la data cererii de anulare. Dreptul la acțiunea în anulare sau în reducerea obligațiilor pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului. 3.2.1.3. Obiectul contractului Obiectul este unul din elementele esențiale pentru validitatea contractului. Potrivit art. 1.225 C.civ., obiectul contractului îl reprezintă operațiunea juridică, precum vânzarea, locațiunea, împrumutul și altele asemenea, convenită de părți, astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor și obligațiilor contractuale. Obiectul contractului trebuie să fie determinat și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mediu 145. 3.2.1.4. Cauza în contracte Potrivit art. 1235 C.civ. cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Cauza trebuie să existe, să fie licită și morală. Cauza constituie unul din elementele esențiale pentru validitatea contractului. Ea este un element component al voinței juridice de a se obligă prin consimțământ și constituie motivul psihologic determinant al acestuia și constă în reprezentarea scopului concret în vederea realizării căruia se consimte la asumarea obligației. Nu se poate asuma
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
care este un element abstract invariabil; și respectiv scopul mediat (consta în reprezentarea mobilului concret care determina consimțământul parții). Tocmai mobilul mediat, concret, determinat, este o componenta a voinței juridice, jurisprudența incluzându-l în structura noțiunii de cauza. Condițiile de validitate ale cauzei sunt următoarele: a) Cauza să existe. În caz contrar obligația nu mai este valabilă. Înseamnă ca debitorul s-a obligat în credința greșită a existentei cauzei (de exemplu, cumpărătorul achită prețul, fără să știe însă că bunul cert
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
convenției părților, practicilor statornicite între acestea sau uzanțelor, nu lasă nicio îndoială asupra intenției de a produce efectele juridice corespunzătoare. Deși marea majoritate a contractelor sunt consensuale legea poate prevedea expres o anumită formă solemnă ca o condiție pentru însăși validitatea contractului. Principiul formalismului, ca o excepție de la cel al consensualismului, condiționează validitatea contractelor de exprimarea consimțământului părților într-o formă solemnă. Înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic. Prin excepție, convențiile care strămută sau constituie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
asupra intenției de a produce efectele juridice corespunzătoare. Deși marea majoritate a contractelor sunt consensuale legea poate prevedea expres o anumită formă solemnă ca o condiție pentru însăși validitatea contractului. Principiul formalismului, ca o excepție de la cel al consensualismului, condiționează validitatea contractelor de exprimarea consimțământului părților într-o formă solemnă. Înscrisul care constată încheierea contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic. Prin excepție, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară trebuie să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
C.civ. Modificarea contractului este supusă condițiilor de formă cerute de lege pentru încheierea sa, dacă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului. a. Cazurile în care forma solemna este ceruta de lege ca o condiție de validitate a contractului. Asemenea contracte mai sunt denumite și solemne. Contractul solemn se încheie valabil numai prin exprimarea consimțământului părților într-o anumită formă solemnă, prevăzută ad validitatem printr-o dispoziție expresă a legii. Forma solemnă este un element constitutiv al
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și solemne. Contractul solemn se încheie valabil numai prin exprimarea consimțământului părților într-o anumită formă solemnă, prevăzută ad validitatem printr-o dispoziție expresă a legii. Forma solemnă este un element constitutiv al acestui contract și o condiție esențială a validității sale. Forma pe care o îmbracă contractul solemn este cea a unui înscris autentic. Atât Codul Civil, cât și unele legi speciale prevăd, expres contractele care trebuie să îndeplinească forma solemnă, ca o condiție ad validitatem: contractul de donație (fac
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Contractul a fost încheiat de o persoană lipsită de capacitate de folosință sau încalcă o prohibiție legală de a contracta instituită din rațiuni sau interese publice. c) Contractul s-a încheiat fără respectarea formei solemne prevăzută de lege pentru însăși validitatea lui (ad validatem). Când forma cerută de lege este ad probationem sau ca o măsură de publicitate, absența ei nu este sancționată cu nulitatea absolută. d) În cazul în care contractul a fost încheiat prin fraudarea legii. Frauda consta în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
interesele materiale sau morale pe cale ocolită. În nici un caz nu este o simplă clauză într-un act juridic (sarcina). Stipulația pentru altul, pentru a fi valabilă, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • fiind un contract, trebuie să întrunească toate condițiile de validitate ale oricărui contract; • să existe voința certă de a se obliga în folosul altei persoane; • beneficiarul trebuie să fie determinat sau, cel puțin, determinabil la data încheierii stipulației • beneficiarul să existe în momentul în care promitentul trebuie să își execute
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sau printr-o convenție separata, anterior producerii pagubei, părțile pot stabili prestația pe care o va datora debitorul în cazul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau executarii cu întârziere a obligației. Caracterele juridice ale clauzei penale sunt următoarele: • este o convenție accesorie. Validitatea obligației principale constituie o condiție esențială și pentru existența clauzei penale. Nulitatea obligației principale se răsfrânge și asupra clauzei penale, pe când nulitatea clauzei penale nu influeanțează obligația principală. • fixând anticipat valoarea daunelor-interese, clauza penală are valoare practică, deoarece dispensează pe
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a) obligația fundamentală; b) obligația de regres; c) obligația de garanție. Pentru a fi considerat creditor al creanței și a putea cere executarea obligației este suficient ca o persoană să posede cu bună credință titlul. 1.2. Condițiile cerute pentru validitatea cambiei Legea nr. 58/1934 nu cuprinde nici o dispoziție specială referitoare la condițiile de fond ale cambiei. În consecință, pentru valabilitatea cambiei, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice: consimțământul, capacitatea, obiectul și cauza. Obligațiile cambiale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cu bună credință titlul. 1.2. Condițiile cerute pentru validitatea cambiei Legea nr. 58/1934 nu cuprinde nici o dispoziție specială referitoare la condițiile de fond ale cambiei. În consecință, pentru valabilitatea cambiei, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de Codul civil pentru validitatea actelor juridice: consimțământul, capacitatea, obiectul și cauza. Obligațiile cambiale se pot naște și prin reprezentare. Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau a semna cambii
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
mai mult". e) Contracte consensuale, solemne și reale (art. 1174 C.civ.). O asemenea clasificare are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului. f) Contracte cu executare imediată și contracte cu executare succesivă. O asemenea clasificare se face în funcție de modul de executare a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
are în vedere modul de formare a contractelor. Contractul este consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință al părților. Contractul este solemn atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului. f) Contracte cu executare imediată și contracte cu executare succesivă. O asemenea clasificare se face în funcție de modul de executare a contractelor. Contractul cu executare imediată este acel contract care are ca obiect una sau mai
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
naționalism, din punct de vedere ideologic, politic și strategic. Într-un context complet diferit, cel al Europei de la începutul anilor '50, opoziția dintre socialism și naționalism va sta la originea multor confuzii și reminiscențe istorice, lesne de înțeles, pertinente în ceea ce privește validitatea lor în dezbaterile legate de construcția europeană. Trecutul este de o asemenea natură încît, într-o primă fază, socialiștii vor avea un rol pasiv și chiar negativ: democrații creștini vor fi aceia care vor prelua inițiativa. Am amintit deja de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o transpunere a lor în dreptul intern 6. Principalele directive europene din domeniul societăților comerciale sunt: Prima directivă (nr. 68/151/CEE) se referă la societățile pe acțiuni, societățile în comandită pe acțiuni și societățile cu răspundere limitată și privește publicitatea, validitatea obligațiilor sociale, cazurile de nulitate a societății. Textul directivei a fost modificat prin adoptarea Directivei nr. 2003/58/CE privind obligațiile de publicitate ale anumitor forme de societăți comerciale. Noua directivă reglementează crearea unui registru în format electronic și depunerea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reglementate de art. 1566 și următoarele din Codul civil cu unele derogări, obligațiile asociatului fiind mai întinse decât cele din dreptul civil. Astfel potrivit dreptului comun, în lipsă de stipulație contrară, cedentul garantează cesionarului doar existența creanței, data acesteia și validitatea ei, că el este titularul creanței și că aceasta nu s-a stins într-un alt mod; nu garantează solvabilitatea debitorului cedat nici la data cesiunii, nici ulterior. În cazul aportului care are ca obiect o creanță, asociatul garantează existența
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o, sau după împrejurări, trebuia să o cunoască. Nerespectarea formei scrise, respectiv, a formei autentice atunci când legea o impune -, atrage nulitatea absolută a contractului de societate. Nulitatea societății pentru nerespectarea condițiilor de validitate ale contractului de societate ca și cea datorată altor cauze are un regim juridic derogatoriu de la regimul juridic al nulității de drept comun, consacrat de dispozițiile art. 56 din L.S.C. 1.4. Cuprinsul contractului de societate Legiuitorul stabilește în art.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
din care fac parte anumite categorii de acționari, și anume deținătorii de acțiuni cu drept prioritar asupra dividendului fără drept de vot. I.2.1. Adunarea generală ordinară În domeniul adunării generale ordinare, vom aborda atribuțiile și cvorumul legal pentru validitatea deliberărilor. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar și ori de câte ori se ivește o problemă în care este necesară decizia ei147. Termenul este de ordine publică și nu poate fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
art. 55 alin. (2) din L.S.C. Dar art. 74 L.S.C. arată că se pot institui anumite restricții: "administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv". Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru a lua hotărârea respectivă. Deciziile luate de consiliul de administrație sau directorat pe baza hotărârii de delegare sunt supuse acelorași reguli de publicitate și control a legalității ca și hotărârea adunării generale a cărei adoptare a fost delegată. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare, potrivit art. 115 din L.S.C.: la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot iar la convocările următoare, prezența acționarilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
generale. El se referă la acțiunile în anulare care izvorăsc din încălcarea unor norme legale sau ale unor prevederi ale actului constitutiv. Alături de acțiunile în anulare având aceste cauze, există acțiuni în anulare care provin din nerespectarea condițiilor generale de validitate a contractelor raportate la fiecare acționar. Există de asemenea, acțiuni în nulitatea absolută, atunci când sunt încălcate norme de ordine publică, iar majoritatea normelor care reglementează formarea voinței sociale în cadrul adunării generale sunt de ordine publică, deoarece ele protejează în același
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comun. Adunările generale sunt ordinare, extraordinare și adunări speciale criteriul distinctiv fiind obiectul sau materia supusă deliberărilor precum și condițiile de cvorum și majoritate. 4.1.1. Adunarea ordinară În domeniul adunării generale ordinare, vom aborda atribuțiile și cvorumul legal pentru validitatea deliberărilor. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar și ori de câte ori se ivește o problemă în care este necesară decizia ei342. Termenul este de ordine publică și nu poate fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
e) Să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și, după caz, programul de activitate, pe exercițiul financiar următor. f) Să hotărască gajarea, închirierea sau desființarea uneia sau a mai multor unități ale societății și cu atât mai mult înstrăinarea. Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pentru a lua hotărârea respectivă. Deciziile luate de consiliul de administrație sau directorat pe baza hotărârii de delegare sunt supuse acelorași reguli de publicitate și control a legalității ca și hotărârea adunării generale a cărei adoptare a fost delegată. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare, potrivit art. 115 din L.S.C.: la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot iar la convocările următoare, prezența acționarilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]