805,793 matches
-
sunt, așadar, secvențe curioase, uneori un fel de dilematic Cu ochii-n 3,14 epicizat, deși cu un umor reținut, chiar ușor grav câteodată. Numai că, deși se înțelege perfect motivația și principiul acestui demers scriptural, nu cred că adevărata valoare a autorului o dau acest tip de proze, oricât (auto)biografic ar presupune ele. Când Cosmin Manolache ridică miza ficțională și înregistrările unor astfel de momente tind să se dilate în corpul unor povestiri, abia atunci cititorul poate simți pe
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
în legătură cu volumul său, Șase femei (Editura Albatros) distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru cea mai bună carte publicată de un autor român stabilit în străinătate. Dată fiind complexitatea sa, existau șanse să nu fie receptat de toată lumea dincolo de valoarea sa aparentă.îmi aduc aminte că dintre romanele lui Duda pe care le-am comentat, despre acela intitulat A trăi în păcat, care evoca pogromul de la Iași, scriam că prin tensiunea sa dramatică și prin forța sa de iradiere, realizase
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
în perimetrul avangardei. Nu aș vrea să-i exagerez rolul, cu totul modest. Grigore Cugler rămâne un scriitor minor, în ciuda acestei spectaculoase recuperări. Dar - mă întreb retoric - care dintre avangardiști nu e scriitor minor? Sunt curiozități estetice, dar nu mari valori. Disprețul sistematic față de marea literatură poate da altceva decât o literatură ...mică? Exercită atracția stârnită de sfidarea tradiției, înnoirea limbajului, excentricitate și experimentalism. Așa încât, dacă într-o antologie sau o sinteză a avangardei noastre contează, pe drept cuvânt, Mihail Cosma
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
Da. însă e o bătălie politică, bătălia asta... și nu este numai esteticul, să știi că pentru mine nu este numai esteticul, este și un canon al influenței. Pentru mine există de exemplu Biblia, nu-i așa, care are o valoare universală, și pe urmă există Shakespeare, nu? Din care pornesc diferite lucruri. în Canonul occidental al lui H. Bloom e vorba de toate acestea. N.M: Partea proastă e că Bloom n-are cunoștință de literatura română. Dacă tot vorbim
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
fundal, apariția generației lui Bernea avea loc în condițiile unei anumite relaxări ideologice, estetice, psihologice și morale. Nici Horia Bernea, nici MarinGherasim, nici Teodor Moraru și nici ceilalți artiști reprezentativi din generația lor nu mai erau obligați acum să redescopere valorile elementare ale picturii, după cum nu mai era imperativă nici proba devotamentului față de noile realități ale patriei și de succesele fără precedent ale regimului. însă, de vreme ce ,,picturalitatea" picturii fusese reafirmată și alfabetul ei repus în circulație, se năștea de la sine o
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
cu totul altfel. II. Tolerat întotdeauna, ignorat de multe ori și cîteodată disprețuit de-a dreptul, ca o prelungire infantilă, fără finalitate și ineficientă în plan social și economic, fenomenul artistic poate, în schimb, uimi din cînd în cînd prin valoarea lui simptomatică pentru sănătatea morală a grupurilor mari sau, uneori, chiar mai mult decît atît, prin calitatea sa de diagnostic al unei subtile maladii colective. Atunci cînd arta mai obosește sub povara utopiilor, cînd fervoarea aspirațiilor o istovesc și luminile
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
coloratură etnică și dovezi certe ale implicării artistului în cotidian, aceste expresii complementare solicită nu numai un anumit tip de înțelegere și de sensibilitate, ci și un grad mai înalt de responsabilitate civică și o voință explicită de solidarizare cu valorile morale amenințate. Interesul pentru acest complex de manifestări - de la instalația clasică pînă la performance și la videoinstalație - dezvăluie, prin însăși distribuția sa geografică, o sumă de caracteristici care ar trebui să stîrnească nu numai interesul istoricului de artă, ci și
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
de răspicat comportament academic, Tudor Vianu și-a păstrat pînă la capăt "postulatul optimist" (G. Gană) de superioară clasă umanistă atît de prezent în "capacitatea de a trăi lumea aceasta sub toate aspectele ei, a o prețui în sensul tuturor valorilor pe care ea în mod virtual le închide".
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
acompaniat pe mine sau, de ce nu, eu pe el � dezamăgirilor care m-au cuprins, nu o dată, în acest interval. Au fost și trei ani în care ne-am despărțit. Utili, la urma urmelor, pentru că ne-am reanalizat și reașezat relația, valorile ei. Pentru că, dincolo de vanități, am înțeles că teatrul și locul acesta sînt mai presus de orice. Chiar dacă nu întotdeauna nivelul artistic a fost onorabil. Am înțeles că este important să construiești tradiție, să nu desconsideri magia locului. Pentru că asta există
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
pe zi, de spectacole și spectacolașe, de întîlniri și conferințe, bursa de spectacole, ziarul festivalului, concerte, animații de stradă. Trebuie, după părerea mea, și o înălțare pe verticală. O tendință de aliniere la munții din jur, o creștere sistematică a valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
femeia cu care vorbea? De ce anume se rușina respectiva persoană și cu ce anume se mîndrea? De-a lungul anilor, Yoel își formase convingerea că rușinea și orgoliul sînt mobiluri mai puternice decît toate celelalte pe care le pune în valoare literatura. Oamenii țin cu ardoare să-i fascineze sau să-i farmece pe ceilalți, pentru ca astfel să umple un anumit vid din ei înșiși. Un vid universal, pe care Yoel, în sinea lui, îl denumea lipsa de iubire. Nu dezvăluise
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
făcut!"; domnul Vasile Gherasim se zbătea energic și fără spor să-l convingă pe Mugur Ciuvică (,) că el, în calitate de funcționar public, chiar cu vechime, nu avea cum să-l oprească pe Dan Iosif să-și pună de-un sălaș în valoare de o sută douăzeci de mii de EURO, bani câștigați cu suprasolicitarea glandelor sudoripare În grădina lui Ion/unde chiar sticleții dorm...Uhăi, bade, prinde-mă,/Prinde-mă și scuză-mă... -Închide-l, că mă nervează, zice brusc Haralampy. Omul a
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
în oralitatea popular-familiară și în textele spontane), observam mai ales variațiile sale de pronunție și de scriere: trunchierile, rostirile regionale, inovațiile glumețe și mai ales eufemizante. Subiectul este însă destul de complex, așa încît cred că merită să enumerăm și principalele valori gramaticale și pragmatice ale termenului. Fără a fi făcut o statistică riguroasă, doar pe baza unui număr destul de mare de exemple culese din Internet, se poate afirma că funcția cel mai frecvent întîlnită a cuvîntului drac (ca de altfel și
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
pronumele și adverbele interogative și conferind întrebării o puternică notă afectivă: de nemulțumire, mirare, iritare. Așadar, întrebările pot fi introduse prin "expresiile interogative" cum dracu'?, ce dracu?, cine dracu? etc., în care cuvîntul dispoziției negative nu are, evident, decît o valoare de marcă pragmatică, nu legături sintactice cu restul enunțului (fiind un tipic element expletiv): "|știa cu ce dracu trăiesc?" (sfera.ev.ro); "ce dracu te-a apucat???" (computergames.ro) "ce dracu' faceți voi acolo sus?" (konst.org.ua); "Cum dreaq
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
hipercorectitudine sau de atracție - cu forma de genitiv-dativ dracului: "Ce dracului să-i fac ?"; Numai o secundă... nu știu ce dracului!..."; De unde dracului ai mai venit și dumneata?" (revistarespiro.com). Forma dracului este în schimb explicabilă în alte construcții, unde are tot valoare de marcă pragmatică, nemotivată sintactic, dar evoluția se poate explica prin pași logici. Este vorba de situațiile în care forma dracului apare pe lîngă un verb care nu poate primi complement indirect: Ia spune, o terminăm dracului în două ore
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
îl vînd, poate scot ceva, dracului" (pcconcrete.ro); Să știi că ăsta și-a rupt vreun os, dracului" (R. Petrescu, Șansa). E probabil ca în aceste situații să fie vorba de o extindere a formei de dativ (inițial și cu valoare de locativ) din formulele de imprecație a da dracului, a se duce dracului. Iar cînd în asemenea contexte verbale apare și forma dracu', aceasta pare într-adevăr o trunchiere: "Lasă dracu și servici și tot și dă fuga să își
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
le dracu' de cărți, las' că le băgăm pe toate într-un computer!" (Cotidianul 2002); Pleacă dracu'!" (educv.ro); Da' ieși dracu' afară, nu vezi că am închis?!?!" (educv.ro). O descriere detaliată ar merita și construcțiile cu genitivul, cu valoare de întărire a reacției afective (de respingere sau admirație): genitivul postpus (prostul dracului) - sau cel antepus, și mai expresiv, presupunînd elipsa unui verb copulativ: "ai dracu francezii ăștia, ne spune adevarul!" (fanclub.ro). Sau construcția, probabil contaminată, greu de interpretat
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
Dumitru Hurubă După ce am văzut pe micul ecran schimbul de mesaje dintre Victor Pițurcă și Cornel Dinu, care confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, grija românilor pentru păstrarea și utilizarea patrimoniul național al jignirilor de valoare, cu completări la zi, m-am întrebat dacă FRF-ul are prerogative clare în ceea ce privește intercomunicarea dintre supușii săi. Mă interesam și la LPF, însă Dumitru Dragomir tocmai se afla într-o dispută academică cu Mugur Ciuvică, gata să producă o
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
nu-l aud și n-au cum să afle ce pierd. Totuși, în primii doi, trei ani după 1990 când, potolindu-se întrucâtva vâlvătaia postrevoluționară, literatura a fost redescoperită și au început totodată să se producă redistribuiri pe scara de valori, Lucian Raicu, aflat dinainte foarte sus, a mai urcat. Atunci, Radu Petrescu își consolida poziția pe care îl aduseseră în sfârșit optzeciștii, Costache Olăreanu și Șerban Foarță erau dintre puținii care își ocupau, tardiv, locul meritat, iar dintre cei ce
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
nu numai, să asculte liniștea cuvîntului sfînt. Un actor care, în ciuda profesiunii dure care îl îndepărtează de sine și îl apropie de esența umană a personajului X sau Z, reușește să intre într-un fel de armonie cu cîteva dintre valorile importante. M-am întîlnit de două-trei ori cu Răzvan Ionescu, am schimbat grăbit, așa cum mi se întîmplă adesea, cîteva cuvinte pe treptele unui teatru, știam că a iubit-o pe Ileana Predescu, că i-a prețuit pe Iulian Vișa și
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
să fiu legată, cumva, de aceste trei nume și, de aceea, fără să fi poposit în conversație, fără să-l cunosc, mă simt legată și de Răzvan Ionescu. Portretul Ilenei Predescu din carte vibrează de emoție, este o închinăciune în fața valorii acestei actrițe de o mare ținută. O văd cum mă aștepta și pe mine, cu masa pregătită, acasă la ea, ca să vorbim despre Liviu Ciulei, atunci cînd a împlinit șaptezeci de ani și Ileana Predescu scrisese un text pentru revista
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
interesat de destinul lui Ion Țuculescu care, dintr-o dată întrunea condițiile unei "canonizări" oficiale. Alegerea sa ca artist-simbol al "dezghețului" nu a fost nici ea întâmplătoare. Motivele care au determinat această alegere ar putea fi: - ca pictor, Țuculescu își confirmase valoarea, iar ultimii ani de creație l-au propulsat, prin forța și originalitatea expresiei, în rândul artiștilor români de prim rang; - arta sa întrunea adeziunea tacită, nu întotdeauna favorabilă însă, a generațiilor mai vârstnice și majoritar entuziastă a tinerilor (artiști, scriitori
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
deceniu spre a-și vindeca rănile. Noi n-am recuperat măcar, în 2004, PIB-ul din 1989. Oare de ce? Remarca poetului, justă în generalitatea sa, este că în decembrie 1989 s-a prăbușit numai Ceaușescu, nu și setul său de "valori". Oamenii vechiului sistem, de la foștii activiști și securiști pînă la tehnocrații și la adulatorii săi cu condeiul, ocupă azi, cu puține excepții, funcțiile de decizie, în frunte cu singurul lider comunist "reciclat" din Europa de Est, ce s-a menținut la putere
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
de stilurile ei individuale, invocarea dracului apare nu numai cu o mare frecvență, dar și într-o surprinzătoare diversitate sintactică și pragmatică: în numeroase construcții specializate, cu funcții expresive, uneori simple semnale de iritare sau de admirație. Majoritatea funcțiilor și valorilor și chiar multe dintre construcțiile sintactice sînt comune mai multor limbi. Pentru română, ele au fost destul de puțin studiate. În mulțimea de construcții, în funcție de gradul de "depersonalizare", se pot distinge, mai întîi, cele în care dracul e un actant mitologic
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
cea a articolului în formă de genitiv-dativ, -lui. Căderea acestui segment final nu are loc în mod obișnuit, în alte cuvinte, tocmai din pricina rolului său de a indica funcția sintactică; dracului e însă adesea redus la dracu', pentru că esențială e valoarea sa pragmatic-afectivă, nu funcția sintactică a unui dativ - dă-l dracului = dă-l dracu' ; du-te dracului = du-te dracu' - sau a unui genitiv: "Jigodia dracului, și mă reped să-i trag una" (sfera.ev.ro); "Perversu' dracu'" (cinemagia.ro
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]