1,632 matches
-
față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955, p. 25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului îl face să sufere cu prisosință, dar nu cu zădărnicie”<footnote ERNEST BERNEA, Cel ce urcă muntele, Editura Agora, Iași, 1996, p. 10. footnote>. Bunul creștin este convins
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
ajută să percepem suferința într-o lumină pozitivă, ca mijloc de creștere spirituală, în Hristos, Și nu ca ceva golit de sens. Putem încredința suferința noastră lui Dumnezeu, cu credința și nădejdea fermă că El va fi ști să o valorizeze și să-L rugăm apoi să ne ajute să-i descoperim sensul. Suntem îndemnați de Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi pentru a ne aduce la noi adâncimi ale credinței
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
acestor credințe oferă independență și responsabilitate copilului. Părinții prezintă așteptări, nu cereri, pentru a câștiga cooperarea și respectul copilului. „Regula de aur” este să-i tratezi pe alții așa cum ai fi vrut să te trateze ei pe tine și să valorizezi omul. De-a lungul timpului, studiile au demonstrat că acei părinți care adoptă un asemenea stil educativ în propria familie au mari șanse de a avea copii responsabili în ceea ce fac, independenți și echilibrați, copii ce dezvoltă totodată sentimente sincere
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
prin sex, omul cunoaște la modul autentic și, totodată, se autocunoaște (adică află adevărul din el, aflat în propriul său suflet) însoțește până în zilele noastre mentalitatea occidentală. Această mentalitate cu privire la sex provine din Grecia antică, unde oamenii erau "evaluați" și valorizați în funcție de potența lor sexuală 65; potență care implică o absență a consumului de reprezentări și de fantasme sexuale! De aici și mentalitatea sexistă (occidentală) că ești cu adevărat puternic și adevărat-ca-om în măsura potenței sexuale. Conform acestei mentalități, cu cât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Realitatea sa este inseparabilă de această mișcare care Îl respinge, Îl aruncă În afară, oricare ar fi domeniul său, pentru a-l plasa În zona iluziilor, absurdului, minciunii (J.-P. Vernant, 1974b, p. 355). Astfel, mitul a acumulat trăsături semantice valorizate negativ și a ajuns să desemneze un mod de a concepe universul opus reflecției raționale, străin de jocul argumentelor și de proba faptelor, atașat reprezentărilor tradiționale și dominat de emoții, un mod care exprimă o etapă revolută a istoriei și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le promovăm. În unitatea noastră se desfășoară următoarele proiecte educaționale: Grupul „Educativa RINF-2007 este un grup de companii educaționale și organizații nonguvernamentale care militează pentru promovarea unor proiecte bazate pe produse și servicii educaționale performante ajutând copiii dotați să-și valorizeze cunoștințele și performanțele dobândite. EATA- European Asociation for Telematics Application este o organizație care are ca obiectiv distribuția aplicațiilor de comunicare informativă și o tehnologie de telecomunicații În UE. Grădinița pune piatra de temelie pe care se va clădi cetățeanul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
în măsura în care este și metatext, iar de metaliteratură este responsabil criticul. Sub impulsul „noii critici”, pe lângă lectura „simplă”, „liberă”, „naivă”, putem vorbi și de o „lectură critică”. Prin urmare, în literatură nu putem vorbi de arhitecturi definitive. Această nouă paradigmă re valorizează rolul și statutul criticului și istoricului literar. Orice istorie a literaturii trebuie să apeleze la conștiința de sine a literaturii: receptarea, pentru a nu rămâne o simplă istorie a operelor literare. Valorizarea canonică a unei opere trebuie să țină cont
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective care precizează: obiectivele și conținuturile ce trebuie evaluate; scopul și perspectiva deciziei; momentul evaluării (la începutul, pe parcurs, la sfârșit); cum se prelucrează datele și cum sunt valorizate informațiile; criterii pe baza căror se evaluează; În evoluția teoriei și practicii evaluării in procesul didactic, pe fondul a numeroase schimbări, doua achiziții importante pot fi consumate, cu incidență puternică asupra perfecționării activității didactice, în general și asupra acțiunilor de
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
imaginat că se poate apela la stat pentru asigurarea performanței economice a teritoriului, care să se transforme în progres social benefic pentru toți. Retorica proiectului (proiectul orașului, proiectul urban, proiectul strategic) este simptomatică pentru o manieră de a conduce care valorizează în primul rând mobilizarea actorilor urbani, publici și privați, în jurul unor obiective împărtășite, în serviciul unei dezvoltări care se anunță că ar fi solidară. În ciuda unei istorii care nu pledează deloc în favoarea lor atât de mult au dat impresia că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intenții de proprietate privată. Nici atunci când, în perioada dintre cele două războaie mondiale, comuniștii încep să învestească eșalonul municipal cu sarcina de a face partidul să progreseze, locuința nu se numără decât rareori printre realizările pe care primăriile comuniste le valorizau. Echipamentele, coloniile de vacanță și ajutoarele sociale erau principalele acțiuni valorizate. Nu exista o politică a locuinței ca atare, dar exista preocuparea pentru rezolvarea "parcelărilor defectuoase", pentru a face viabile anumite loturi. Aplicarea principiilor solidariste Primele acțiuni privind ajutorul pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asigura viitorul și audiența ideilor sale. La sfârșitul războiului, Carta de la Atena a devenit manifestul unei generații de arhitecți funcționaliști stimulați de potențialul oferit construcțiilor de oțel, beton armat și sticlă. Cultul pentru aer curat, lumină și spațiu deschis a valorizat imobilele poziționate pe înălțime. "[...] opțiunea pentru priveliștea plăcută, pentru aerul cel mai pur și expunerea la soare, în sfârșit, posibilitatea de a înființa în proximitatea imediată a imobilelor așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși, de a încuraja asumarea de responsabilități politice mai mult decât prudența și anonimatul pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un univers fragmentat"301. Întru totul preluată de către noii edili și tehnicieni publici și privați ai urbanului (ultimii așteptând reînnoirea planificării urbane), retorica proiectului (proiect de oraș, proiect strategic, proiect urban etc.) este simptomatică pentru maniera de a conduce care valorizează mobilizarea actorilor urbani în jurul unor obiective de dezvoltare împărtășite. A conduce orașul, aglomerația urbană, aria urbană înseamnă a-i valorifica potențialitățile de dezvoltare, miza fiind aceea de a ridica orașul la rangul de actor economic și politic credibil, adică susceptibil
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile lor, primarii marilor orașe au încercat, cu dificultate, încă din anii 1970, să joace un rol federator în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în redesfășurarea serviciilor publice sau în punerea la dispoziție a unor resurse, echipamente, dispozitive (incitarea la implantarea de întreprinderi în "zonele libere") susceptibile să compenseze sărăcia oamenilor care locuiesc în aceste locuri. Ea se bazează pe un model civic care valorizează consimțământul indivizilor dat instituțiilor ce trebuie să facă un efort pentru a se apropia de ei. Din această perspectivă, o vizibilitate prea mare a comunităților apare ca amenințătoare pentru republică. Teama franceză de "comunitarism" se produce din aprecierea că recunoașterea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
săvârșirii cultului creștin duceau într-adevăr la abuzuri precum cele pe care le interzicea sinodul de la Cartagina din 397. E adevărat că în cauză nu era doar beția propriu-zisă, ci mai degrabă semnificația acesteia. Acționând împotriva cultelor păgâne care o valorizau recunoscând în ea puterea zeului vinului, catolicismul roman condamna starea de beție identificând-o cu viciul beției. Completând prohibiția beției formulată mai ales de către Apostolul Pavel în epistolele sale, sfântul Cezar (470-542) îi prevenea pe păstoriții săi, într-una din
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sus). Acesta se materializa într-o funcție socială care făcea din masă semnul apartenenței la o aceeași civilizație, civilizația vinului. IV. Vinul în Comunitatea Europeană În Europa vinurile au fost întotdeauna de o mare diversitate, iar vinul a fost mereu valorizat într-un mod special (atât în sensul economic, cât și în cel cultural al termenului). Pentru a ne referi la trecut, putem distinge între podgoriile țărănești, care se orientează tot mai mult către o policultură care are în vedere producția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
apreciere valorizare-alegere și fixare a lor ca mecanisme fundamentale de reglare a conduitei umane. Prin asimilarea acestor aspecte, personalitatea umană dobândeste o dimensiune valorică (axiologică). În decursul existenței, la personalitate se atașează o notă de valoare, chiar produsele personalității fiind valorizate. Omul trece, astfel, de la stadiul de consumator de valori la cel de producător de valori. Are în vedere omul valorizat (intelectual, moral, social, spiritual), deci omul ca valoare. Dimensiunea valorică a personalității este de fapt o fațetă a dimensiunii culturale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fapt o fațetă a dimensiunii culturale. Din perspectiva celor trei accepțiuni, personalitatea umană apare ca: 1. Entitate bio psiho-socio culturală, ca întreg, ca unitate; 2. Purtător și executor al funcțiilor epistemice, pragmatice și axiologice, ca ființă care cunoaste, acționează și valorizează, transformând astfel lumea și pe sine; 3. Produs și producător de împrejurări, de medii, ambianțe și situații sociale; omul nu doar asimilează, ci și creează, dirijează și modifică împrejurările. II. CREATIVITATEA Sub raport etimologic, conceptul de creativitate își are originea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
situațiile ambigui, încrederea în propriile capacități creatoare, lipsa de îngâmfare; - M. Zlate consideră că o persoană înalt creativă este inventivă, independentă, neinhibată, versatilă, entuziastă. În concluzie, putem spune că, prin intermediul creativității, personalitatea umană se încadrează într-un spațiu axiologic, omul valorizându-se pe sine însuși. Formele creativității Creativitatea științifică și tehnică și cea artistică Între cele două forme principale ale creativității putem stabili diferențe semnificative prin intermediul următoarelor criterii: 1. Personalitatea creatorului este unică în funcție de modul de îmbinare a însușirilor psihologice și
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
nu îi oferă deținătorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor sau, cu alte cuvinte, că aceasta este o meserie mai potrivită pentru femei decât pentru bărbați. Motivele acestei realități ar
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
iar fetele și-ar dori să fie mai slabe și cu sânii mai mari. Ambele sexe sunt îngrijorate în privința greutății și a înălțimii. Totuși, fetele sunt mai nemulțumite de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]