1,700 matches
-
prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile interpersonale, care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scape de sub controlul său. Structurarea anancastă a personalității este, din perspectivă psihodinamică, consecința pedepsirii tendințelor copilului mic de a se murdări cu materiile fecale (Freud, 1908; Abraham, 1921Ă. Caracterul anal însoțit de certitudinea că părinții nu l-au iubit și valorizat suficient → dorințe neîmplinite de dependență → anxietate îndreptată împotriva părinților care nu este acceptabilă însă conștient → strategii defensive cu izolare și rigiditate emoțională. Sunt de menționat interferențele cu tulburarea de personalitate evitantă și dependentă, lipsite însă de hipertrofia supraeului și de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și integrarea emoțiilor pozitive și negative. Ele vin în întâmpinarea tendinței unora dintre pacienții cu tulburări de personalitate de a demonstra, nu doar de a descrie dificultățile lor interpersonale și permit structurilor de tip histrionic, dependent sau borderline să se valorizeze prin adoptarea unui rol public. PIPER și OGRODNICZUK (2004Ă comentează dezavantajele grupului în cadrul căruia diversitatea opiniilor poate împiedica orice formă de comunicare. Grupul dezavantajează de asemenea pe cei cu un stil incisiv și independent sau poate deveni țap ispășitor pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
paranoice. Personalitățile de tip borderline și histrionic sunt mereu sensibile la dovezile de căldură și sprijin, fiind doritoare de relații cât mai stabile. Narcisicul răspunde la rândul său la mesajele empatice care nu-i subminează permanentele strădanii de a se valoriza în fața celor din jur. Antisocialul - în pofida aparențelor - poate fi atras într-o alianță terapeutică atunci când condițiile comorbide de Axa I îl afectează într-o măsură semnificativă, sursă de disconfort continuu. Personalitățile evitantă și dependentă au niveluri de sociabilitate relativ crescute
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
competență corespunzătoare în acest sens, fapt ce duce la amplificarea fenomenului, la creșterea comportamentelor de tip sociopatic. Factorii socio-culturali joacă și ei un rol în structurarea și în manifestarea psihopatiei. Multe aspecte ale manifestărilor psihopate pot fi acceptate sau chiar valorizate în unele tipuri de societăți, în unele situații sociale sau roluri sociale. Persoane ce întrunesc majoritatea criteriilor pentru psihopatie pot ajunge personaje marcante ale unor revolte populare, mercenari sau eroi militari, teroriști, protestatari pregnanți ce ajung să fie persecutați de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
programe mai importante decât americanii, mai ales pentru posturile de răspundere. Japonezii le acordă o importanță mai redusă, Însă omogenă Între cele patru categorii profesionale; • limba țării-gazdă deține o pondere similară cu programele de asimilare culturală; • flexibilitatea atitudinală este constant valorizată de europeni, independent de categoria profesională; americanii asociază această pregătire Îndeosebi directorilor, iar japonezii - operatorilor și celor care se ocupă de rezolvarea problemelor; • experiența pe teren, care trimite participantul În țara unde urmează să lucreze pentru a se desprinde de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cât mai plată, favorizând transversalitatea În raport cu verticalitatea; astfel, se evită lupta pentru putere. Firma nu are de ales: fie se adaptează - și, prin urmare, rămâne În competiție -, fie rămâne instalată În rutina sa, expunându-se morții lente. Transversalitatea, opusă verticalității, valorizează schimbul, egalitatea și Încrederea, renunțând la principiul compartimentării. Avantajele sunt fluiditatea comunicării, reducerea diferențierii În ceea ce privește structura organizatorică și scurtarea termenelor de reacție și coordonare, de livrare și de creare a noilor produse. Concluzii generaletc "Concluzii generale" Crizele economice, financiar-monetare și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
condiționează astăzi performanța novatoare de existența unui fond de informație, inteligență și creativitate, un „capital” ce nu poate fi Înlocuit de nimic și care redimensionează conceptul de om eficient, de grup eficient, precum și de mod eficient de a pregăti și valoriza disponibilitățile inițiale și cele dobândite ale fiecărui participant și ale fiecărui grup uman implicat Într-un act creativ. Factorilor de ordin somatic și funcțional, psihologii le adaugă astăzi o serie de factori psihosociali precum: spectrul motivațiilor, nivelul aspirațiilor, echilibrul emoțional
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avansa și anumite determinante practice ale activității moderatorului, printre care: - la începutul activității salută participanții și se prezintă (în acest scop, este utilă desenarea unei hărți/diagrame a locurilor din sală); - moderatorul trebuie să obțină informații despre participanți și să valorizeze orice poziție exprimată; - împreună cu participanții, stabilește un set de reguli; - explică obiectul întâlnirii și subiectul (introducerea în tema focus-group-ului); - insistă asupra faptului că nu există răspunsuri bune și răspunsuri rele; de asemenea, convinge auditoriul că o poziție exprimată nu este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
schimbarea ordinii, schimbarea componentelor între ele, schimbarea vitezei ori a altui pattern; și (9) inversarea - întoarcerea „pe dos” sau „cu susul în jos”. 4.2.5. Cubultc "4.2.5. Cubul" Această tehnică este, conform lui Dumitru (2000), capabilă să valorizeze activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut. Cursanții încep prin a citi un text și a realiza o investigație a unei anumite problematici. În a doua etapă, cursanții vor construi un cub din hârtie pe care vor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și inteligent; - la încheierea discuțiilor, moderatorul va explica participanților că, dacă mai găsesc idei în aceeași zi sau în alt interval de timp stabilit de comun acord, pot să i le comunice (manieră de lucru care, pe de o parte, valorizează contribuția fiecăruia, cu rol motivator, iar pe de altă parte, ține cont de o tendință firească de prelungire în timp a excitației nervoase obținute în urma metodei). Aceste reguli stabilesc cadrul de referință pentru grupul de brainstorming, pentru ca, măcar într-o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea este acela de a privi înainte la rezultatele și beneficiile ce vor fi aduse de acțiune, dar poate fi folosită și pentru a valoriza ceva ce s-a petrecut deja. 5. Pălăria verde reprezintă rolul dominat de creativitate, identificarea alternativelor, provocărilor și schimbărilor. 6. Pălăria albastră legiferează rolul de control al întregului proces, focalizarea nefiind asupra subiectului discutat, ci asupra modului în care s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evaluată semnificativ diferit de cei mulțumiți cu prietenii lor (aproximativ 83% din eșantion), față de cei nemulțumiți (aproximativ 17% dintre respondenți. Observăm însă aici că direcția relației este inversă decât în cazul bolii sau a banilor: cei mulțumiți de prietenii lor valorizează mai frecvent importanța prieteniei pentru a atinge fericirea, în comparație cu cei care sunt nemulțumiți. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 4. Mulțumirea cu prietenii și concepția privind fericirea Cei fără prieteni... Cât de mulțumit(ă) sunteți de prietenii dvs.? Total Deloc/nu prea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a celor pe care tinerii îi aleg din dragoste. Totuși, analiza indică faptul că o variabilă influentă asupra acceptării este încrederea în oameni, eventual susținută de familiarizarea respondentului cu persoane din culturi și medii sociale diferite. Se pare că oamenii valorizează iubirea, dar nu au încredere în ea - de aceea pun în funcțiune criterii adiționale pentru a stabili dacă o persoană este cu adevărat demnă de iubirea copilului lor și de a intra în familie. Astfel, persoanele încrezătoare în oameni în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în exercitarea drepturilor parentale etc. Fiecare individ aparține unei familii, iar familia este importantă atât pentru el, cât și pentru societate a cărei instituție socială de baza este. Familia este cea care îl ajută pe individ să-și conștientizeze și valorizeze propria identitate, să-și asume responsabilitățile statutului social ce decurge de aici și să-și îndeplinească rolurile pe măsura statutului pe care-l are. Valoarea familiei pentru societate nu poate fi neglijată pentru că: familia influențează direct procesele demografice prin funcția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să manifestăm respect, și pseudoautoritatea liderilor corupți, a falșilor profeți, față de care să ne distanțăm. Părinții, profesorii, liderii religioși trebuie să îi ajute pe copii să deosebească falsa autoritate de autoritatea autentică. 6. Doresc să fiu acceptat de grup, dar valorizez independența mea. Dorința de a fi acceptat ca membru în diferite grupuri este universală: suntem „zoon politikon” și adesea beneficiem de pe urma relațiilor cu ceilalți. Uneori, conformarea la normele grupului poate fi contraproductivă. Anumite norme ale grupului trebuie respinse, riscând chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
critic, tăios. în această viziune umanistă, agresivitatea reprezintă asertivitatea individului, energia lui de a se susține, de a se mișca și afirma, de a-și satisface nevoile și de a acționa în acord cu drepturile sale, de a fi creativ. Valorizând aceste idei, psihoterapeuții gestaltiști nu ezita să stimuleze în cadrul terapiei manifestările agresivității sănătoase. în momentul în care se produce un derapaj de la această „agresivitate sănătoasă”, prin invadarea spațiului celuilalt, prin dominarea lui, vorbim despre violență, despre utilizarea distructivă, în defavoarea vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stimulează agresivitatea. Acestea țin de caracteristici ale mediului, cum ar fi: temperatura, zgomotul, densitatea mare a unei populații care duce la dezinvestirea individualității, prezența simbolurilor asociate cu violență (arme, filme violente etc.), reprezentări sociale pozitive asupra violenței (mentalitatea patriarhală care valorizează sau tolerează violența). Biologic, frustrările de orice fel, de la foame la durere sau constrângeri, stimulează agresivitatea persoanei în cauză. Nu întâmplător, când ne este foame, tendința spre violență este mai accentuată. Structural, centrii nervoși din hipotalamus, care reglează comportamentele alimentare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres posttraumatic. O persoană rezilientă însă, va face față violenței fără a cădea în patologie. Efectul evenimentului violent, trăit de o persoană rezilientă, va fi unul de schimbare pozitivă, de dezvoltare (Joseph, Linley, 2006, p. 1042): 1. vor fi valorizate mai mult relațiile cu ceilalți, cu prietenii, cu ceilalți membri ai familiei, față de care persoana va manifestă mai multă înțelegere, compasiune și altruism; 2. imaginea de sine va suferi modificări substanțiale privind sporirea încrederii în înțelepciunea, puterea și reziliența proprie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența domestică, în absența unei deprinderi permanente de abordare prin punere în paranteză a fenomenului și a unei chestionări permanente asupra naturii și a consecințelor fenomenului, profesionistul devine tributarul acelorași mituri vehiculate de mentalitatea unei societăți care îngăduie și chiar valorizează dominația celui mai puternic asupra celui mai slab, în diverse forme și cu o încărcătură variabilă de violență. în România, discuțiile despre violența domestică la nivel politic au fost inițiate deja în urmă cu peste 10 ani, cu sprijin UNICEF
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asupra vieții proprii sau a vieții unei persoane dragi, apropiate, nu ține doar de severitatea evenimentului, ci și de subiectivitatea copilului care percepe în acest fel. Un copil cu siguranță de sine, cu un bun atașament, cu sentimentul că este valorizat și iubit de ceilalți, va trece mai ușor chiar și printr-o situație real-traumatică. Un copil speriat, mereu în alertă datorită simțământului că trăiește într-o lume amenințătoare (sentiment ce poate fi generat de o familie care nu-l protejează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
orientări aparent disjuncte, concurente, dar care, în fond, nu reprezintă decât unghiuri diferite din care se poate aborda același fenomen. Joncțiunile cele mai inspirate se pot realiza de către acei specialiști, ce s-au format în ambele orientări și care pot valoriza școlile respective în cunoștință de cauză și mai ales nepartizan, pentru a decanta atât atuurile, cât și fisurile lor. într-o asemenea ipostază privilegiată se află R.T. Vogel, cu dubla sa formație de psihanalist și psihoterapeut cognitiv-comportamentalist, care prin lucrarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentelor sau situațiilor traumatice asupra indivizilor. Șerban Ionescu (2010) menționează patru astfel de cercetări care atestă și consacră conceptul de reziliență. Mai întâi este vorba despre studiul condus anual asupra angajaților companiei Bell din Illinois. Studiul, început în 1975, este valorizat în începutul deceniului al nouălea, când compania trece printr-o perioadă de „cataclism”. Reacțiile celor disponibilizați au variat intre: crize cardiace, accidente vasculare cerebrale, cancer, tulburări mentale, manifestări violente la locul de muncă, suicid, divorț și, la polul opus, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primul rând sau despre aceea a familiei? Unul din cei mai cunoscuți promotori ai conceptului de reziliență este Michael Rutter, cunsocut pentru cercetările sale axate pe evoluția copiilor adoptați din România, din orfelinate. Definiția pe care o dă el rezilienței valorizează relațiile cu ceilalți: „reziliența nu poate fi văzută ca un noroc ce vine din șansa de a întâlni prieteni care te sprijină, colegi sau parteneri, ci mai degrabă ca un proces continuu de dezvoltare a competențelor necesare pentru a forma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei în pregătirea copilului pentru viitor, pentru viață este educarea lui pentru a-și dezvolta autocontrolul și reflecția. Școala ar trebui să continue dezvoltarea capacității de reflecție a copilului, stimulându-i cunoștințele, învățându-l procedee de analiză a informației și valorizându-i concluziile originale. Nici în familie și nici în școală însă această zestre pentru viitorul sănătos al copilului nu este suficient stimulată în cultura noastră. Unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului în România, este tocmai dreptul la opinie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]