2,062 matches
-
protecția tatălui/a familie de origine în cea a soțului 22. Socializarea fetelor rămâne cantonată, în societatea românească postcomunistă, la modelul rolurilor de gen tradiționale (rolul de mamă și soție). Exemple cu privire la aplicarea unui "dublu standard" în socializarea și reprezentarea/valorizarea celor două genuri sunt numeroase și pot fi identificate în forma imaginilor și așteptărilor stereotipe (expectanțe ridicate pentru băieți versus expectanțe diferite și mai scăzute pentru fete, expectanțe care au un mare potențial de confirmare și autorealizare), foarte prezente atât
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
expectanțe de rol, care nu sunt întotdeauna adecvate profilului personalității noastre și nici contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea inegală/ierarhizarea genurilor, încă dominant în multe societăți europene, spre un model partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen și valorizarea egală a acestora, ca și a atributelor, a capacităților/competențelor sociale și profesionale feminine și masculine. În societatea românească
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea inegală/ierarhizarea genurilor, încă dominant în multe societăți europene, spre un model partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen și valorizarea egală a acestora, ca și a atributelor, a capacităților/competențelor sociale și profesionale feminine și masculine. În societatea românească actuală coexistă și se confruntă modele de feminitate și masculinitate concurente, insuficient conturate și acceptate social (modele de tranziție) care produc
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
zona din spatele ușilor închise ale spațiului privat și este astfel considerată ca "datorie naturală" a femeilor, ceva ce vine de la sine și se rezolvă doar prin aranjamente individuale sau familiale. Cultura parteneriatului, a negocierii și partajării sarcinilor și rolurilor, a valorizării egale a diferențelor între sexe, a acceptării unei competiții deschise, bazate pe egalitate de șanse este puțin dezvoltată în societatea românească actuală, atât în planul vieții de cuplu și de familie, cât și în spațiul vieții publice. Inegalitățile din sfera
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu "inferiorizarea" privatului și invizibilitatea muncii domestice. Semnificația acestor corelații datorează mult experienței de viață în comunism. Raportul public-privat a cunoscut o articulare aparte în societatea românească, în perioada comunismului, când zona privată și spațiul familial se bucurau de o valorizare specială, fiind considerate "loc de refugiu" în fața ingerințelor autoritare ale puterii politice, oferind un minim spațiu de libertate, precum și o necesară rețea socială de suport 25. Așadar, semnificația raportului public/privat nu era nici pe departe cea atribuită de mișcarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a tuturor participanților. - Dezvoltarea capacității de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluției optime.Exprimarea personalității. - Eliberarea prejudecății. - Exersarea creativității și a unor atitudini deschise la nivelul grupului.Dezvoltarea relațiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia. Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape: - Alegerea temei și a sarcinii de lucru. - Solicitarea exprimării Într-un mod cât mai rapid, În fraze scurte și concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor. Nimeni nu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
implicarea În sarcină, o mai bună dozare a timpului disponibil pentru realizarea sarcinii, gândire critică. Din punctul de vedere al relațiilor interpersonale au fost observate: relații mai profunde și mai calde Între elevi prin amplificarea spiritului de echipă, aprecierea și valorizarea diversității multietnice prin dezvoltarea empatiei și coeziunii la nivelul grupului de elevi. Din punctul de vedere al identității personale se realizează o Întărire a eului și a identității de sine, dezvoltarea competențelor sociale, ameliorarea imaginii de sine, dezvoltarea capacității de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
care au prețioasa calitate de a fi dublate de emoții puternice, lucru care, implicit, duce la formarea convingerilor. Gândind lecția prin prisma necesității de modernizare, se detașează ușor importanța elementului de istorie locală În realizarea acestui deziderat. Se impune o valorizare eficientă și inteligentă a potențialului istoric de care dispune din plin fiecare zonă a patriei noastre. Mai târziu, În clasele gimnaziale și apoi liceale, elementele de istorie locală, integrate În istoria națională, contribuie la desăvârșirea Înțelegerii procesului istoric. În lecțiile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
contextele politic și economic. Pentru că proiectul regional a fost coordonat de Hans-Dieter Klingemann, designul cercetării seamănă cu proiectele anterioare ale autorului. Klingemann și Hofferbert (1999) au descoperit că în perioada de tranziție atașamentul pentru democrație este prezis mai curând de valorizarea respectării drepturilor omului decât de estimările beneficiilor economice viitoare. Am putea crede că efectele statului asistenționist se vor răsfrânge asupra definiției democrației în Europa postcomunistă, astfel încât democrația să fie definită în principal în termeni economici, dar rezultatele sondajelor nu susțin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
independența materială și lipsa copiilor, afectează profund interesele lor politice. Dar și transformările valorilor implică schimbarea de comportament electoral. Creșterea importanței valorilor post-materiale în rândul tinerilor din națiunile post-industriale a dus la erodarea politicii de clase și a deschis calea valorizării expresiei, libertății și egalității între sexe. Analiza multivariată indică că diferențele de orientare politică indicate anterior între bărbați și femei rămân semnificative și atunci când relația este controlată cu variabile socio-demografice. Asta înseamnă că diferențele nu pot fi explicate doar prin
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ele nu sunt foarte puternice. Există, desigur, alte variabile care se dovedesc aici legate semnificativ de încredere, chiar dacă în alte nu apar ca atare. Este vorba de experiențele personale și de încrederea în instituții. Modelele includ și alte variabile, precum valorizarea egalității, religiozitatea, post-materialismul, încrederea în guvern și în funcționarea justiției, mulțumirea față de democrație, percepția subiectivă a corupției. Alături de variabile socio-demografice, ele ar trebui să fie responsabile de nivelul încrederii generalizate. Într-un mod asemănător Uslaner construiește un model care să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acestor rețele este singura soluție în societăți caracterizate de ineficiența reglementărilor legale și a pieței. Oricum, efectul lor asupra susținerii democrației este redus. Ceea ce contează sunt, din nou, resursele economice, în principal venitul și educația, și atitudinile față de democrație, adică valorizarea guvernării democratice și a respectării drepturilor omului. Acest fapt este în concordanță cu descoperirile lui Rose, Mishler și Haerpfer (2003) în Europa de Est. Deși există o relație semnificativă între satisacția cu propriul nivel de trai și nivelul venitului, pe de-o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ca orice tehnică: Ne vom reaminti, așa cum am învățat să ne reamintim...". Exercițiile de anamneză și de inițiere (la acest ritual participă și secretarul Maestrului, Eusebiu Damian, fiind transpus in illo tempore al evenimentelor de pe scenă; tablourile ilustrează "confruntarea dintre valorizarea artistică și filosofică, pe de o parte", a unor evenimente exemplare și "interpretarea lor istoriografică, pe de altă parte"677) încep cu rolul câtorva animale în istoria universală: lupoaica și întemeierea Romei, asinul pe care a intrat Isus în Ierusalim
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a antinomicului este interpretată din perspectiva evoluției filosofiei pe parcursul secolului al XX-lea. Căutând să-i înțeleagă determinările și sensul, autorul reușește o frumoasă valorizare a acesteia, așezând-o la începutul unui curent de idei ce anunță o nouă paradigmă de gândire. Este vorba de ceea ce Edgar Morin a numit "paradigma complexității". Poziția filosofică a lui Blaga mai fusese apropiată de unele dintre aceste idei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însemna pentru gândirea tradițională religioasă brahmanică un transfer orientat spre o realitate superioară, o deplasare către transcendent, un salt dinspre realitatea empirică către transcendentul sacru. De la accepțiile religioase ale metaforei s-a trecut apoi, fără o etapă intermediară estetică, la valorizarea epistemologică, ontologică și metafizică. Toate trecerile dintre planuri antinomice, de la sensibil la inteligibil, de la individual la universal, de la unu la multiplu, au fost interpretate ca acte metaforice, astfel încât metafora a fost interpretată mai general ca trecere de la sensibil la inteligibil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Editura Humanitas, București, 1997. Horia, Vintilă, "Préface à une rénovation", în Lucian Blaga, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Iftimie, Gheorghe, Lucian Blaga și creștinismul românesc, Tipografia "Liga culturală", Iași, 1944. Ioan, Petru, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996. Ioan, Petru, Adevăr și performanță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Ioan, Petru, Logic and dialectics, "Al.I. Cuza" University Press, Iași, 1990. Ioan, Petru, Lucian Blaga, în orizontul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații ale "Eonului dogmatic"", în op. cit., p. 80. 440 Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în Petru Ioan, Logică și filosofie, Editura Institutul European, Iași, 1996, pp. 223-224. 441 Petru Ioan, "Stéphane Lupasco et la propension vers le contradictoire dans la logique roumaine", în Stéphane Lupasco. L'homme et l'oeuvre, Éditions du
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oamenilor. Cunoașterea nu constituie și nu poate constitui un întreg consistent în totalitatea ei (Teodor Dima, "Raționalitate și inconsistență logică", în Angela Botez (coord.), Privire filosofică asupra raționalității științei, Editura Academiei Române, București, 1983). 721 Cf. Petru Ioan, ""Zarea matriceală" a valorizării "dualismului transfigurat"", în op. cit., § 9.4 ("Logica mai complexă" a transfigurării antinomiilor), pp. 233-236. 722 Ioana Lipoveanu, Un menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dus la întărirea acestei dihotomii, temă asupra căreia voi reveni pe parcursul acestei lucrări, precum și despre posibilitatea principială a constituirii unei estetici a peisajului, în care să conceptualizăm ideea de frumusețe a naturii și să accentuăm astfel rolul mediului cultural în valorizarea estetică a naturii. 3.1.3. Problema criteriului Etica mediului se poate constitui ca domeniu autonom al reflecției filosofice în măsura în care putem delimita propriul ei domeniu pe baza unui criteriu acceptabil. Ideea comună este aceea că tot ceea ce este natural ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ar putea fi înțeleasă ca un proces natural. În acest caz, dacă nu vom mai deosebi între viață sălbatică și viață domestică vom ajunge la unele încurcături chiar în cadrul teoriei mediului deoarece viața sălbatică este apreciată diferit, în sensul unei valorizări superioare, pe când animalelor domestice li se acordă un statut special, obligațiile etice ale oamenilor față de cele două categorii fiind concepute diferit. Alte consecințe vizează chiar diferențe de natură teoretică din interiorul eticii mediului. Astfel, dacă acceptăm distincția dintre două grupuri
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a dominației umane. Admirăm emoționați asemenea obiecte naturale și le apreciem. Desigur, aceasta nu înseamnă că nu putem aprecia un loc în care este manifestă prezența omului, așa cum ar fi un oraș cu o anumită arhitectură. Așadar, aprecierea naturii și valorizarea ei nu exclude aprecierea și valorizarea diverselor artefacte. Să însemne aceasta că tot ceea ce este natural este valoros și bun? Desigur că nu. De exemplu, o boală poate ucide un om, un vulcan poate erupe și distruge un oraș, un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiecte naturale și le apreciem. Desigur, aceasta nu înseamnă că nu putem aprecia un loc în care este manifestă prezența omului, așa cum ar fi un oraș cu o anumită arhitectură. Așadar, aprecierea naturii și valorizarea ei nu exclude aprecierea și valorizarea diverselor artefacte. Să însemne aceasta că tot ceea ce este natural este valoros și bun? Desigur că nu. De exemplu, o boală poate ucide un om, un vulcan poate erupe și distruge un oraș, un uragan distruge o insulă declarată rezervație
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sensul că sunt posibile intervenții menite să salveze integritatea și diversitatea ecosistemelor. Cu cât înțelegem mai bine natura și înțelegem interdependențele, cu atât o prețuim mai mult. În fine, o altă discuție poate lua în considerare aspecte ce țin de valorizarea estetică. În acest caz, un critic poate pune accentul pe aspectul relațional al valorii și să susțină că omul este cel ce dă valoare lucrurilor și că un lucru are valoare dacă este prețuit. Dar eticienii mediului mizează pe valoarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se urmărește: * oferirea elevilor posibilitatea de a opta pentru un anumit domeniu de interes, * corelarea resurselor școlii cu cerințele elevilor; * flexibilitatea demersului didactic, * mai bună adaptare a acestuia la cerințele sociale, la posibilitățile diferențiate pe clase ale elevilor, * individualizarea școlilor, * valorizarea fiecărui liceu și crearea personalității sale prin diferențierea ofertei educaționale. Curriculum nucleu aprofundat - reprezintă, pentru învățământul general, acea formă de CDS care urmărește aprofundarea obiectivelor de referință ale Curriculumului lui - nucleu prin obiective de referință și unități de conținut, în
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
1967, 1969). Astfel, �n societ??ile industriale �n care prevaleaz? func?ia de �adaptare�, valorile dominante s�nt universalismul ?i performan?a (achievement), �n timp ce raporturile interpersonale poart?, �n general, amprenta specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia lui Parsons asupra schimb?rîi sociale � prin mijlocirea analizei comparative a istoriei societ
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]