6,807 matches
-
chinonia desăvârșită a Sfintei Treimi. În așa fel că sărbătoarea unui sfânt mucenic era semnul văzut al iubirii Tatălui pentru Biserică, aidoma da �rurilor euharistice. Prin această taină, a muceniciei și a sfintelor moaște, Mântuitorul imprimă tainic lucrarea harului și veșnicia ritmurilor noi ale împărației Cerurilor, unde materia devine nealterabilă, pnevmatică și pnevmatoforă, plină de sla �vă și sfântă. Trebuie să subliniem încă odată faptul că sfintele moaște nu au fost niciodată imagini ale unui "memento mori", ci icoane ale formei
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
a inimii vioară În marea-mi de iubire primește să te scalzi. În fânul moale ți-oi face azi o vraja Descântec vechi al veșnicei iubiri Te-oi îmbracă într-a iubirii coaja Să-mi fii tu veșnic miez în veșnicii. Primește-mă la sânul tău cel cald În foșnetul de spice și-al ierbilor smarald. **** Un pat de trandafiri și dragostea mea sfeșnic În noaptea cea cu gust de ciocolată În clocotul iubirii a mea te vreau azi toată Cu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
ochii. Zvâcni puternic, strângându-i în acea clipă buzele-i mici, roșii, între buzele lui cărnoase acoperite de o mustață groasă și țepoasă. Neputând țipa de durere, fata rămase încremenită, lăsându-i-se apoi moale. Morfolirea i se păru o veșnicie copilei care ședea întinsă, goală ca o stană de marmoră, privind un desen al baldachinului ce forma acoperișul carului de supliciu. Ce va urma de acum încolo cu ea? Dac-ar fi știut, și-ar fi luat zilele din chiar
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
îți dea peste mână/ vor putea cei cu glasul afon/ să te-acuze de lașe/ de absurde trădări în soboare păpuși?/ Tu, chiar tu,/ sprijinind false uși?!/ Duhul sfânt va rosti acel Nu/ acea stigmă în palme ce scrie/ o veșnicie/ ca și limba ce știe-a rosti/ și abies, și puer și fratre.../ Antime, hai frate,/ învață-ne toate simțirile-n neam!/” Acest gen de poezie patriotică modernă este semnat de talentatul Petrache Plopeanu care adaugă talentului său vasta sa
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
proprie și a celorlalte Persoane în relații unitare. Unitatea este trăită prin distincțiile Persoanelor, prin valorificarea darurilor specifice într-un act de comuniune profundă. Distincția nu dispersează unitatea și unitatea nu anulează distincția. Persoanele Sfintei Treimi sunt desăvârșit interioare din veșnicie. Plinătatea existenței divine se manifestă prin comuniunea interpersonală. În această comuniune Tatăl și Fiul se afirmă și se descoperă reciproc. Părintele Stăniloae arată că: „Fiul e chipul și strălucirea eternă a Tatălui. Fiul e înțelepciunea Tatălui, e Cuvântul revelator al
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
a revela pe Tatăl în care adâncul abisal al dumnezeirii e un mod neoriginal și de originare a modurilor revelatoare” . 6. Despre unitatea de ființă între Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul. Fiul ca Logos al Tatălui Ființa divină există din veșnicie în modul dăruiri ei de către un ipostas altui ipostas. „Menținerea unității de ființă între Tatăl și Fiul e asigurată prin dăruirea desăvârșită a întregii ființe prin naștere de către un ipostas și prin primirea ei totală prin nașterea de către alt ipostas
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
pe pământ” . Este interesant că Sfinții Părinți nu spun direct că Tatăl este deoființă cu Fiul și cu Duhul Sfânt, ci afirmă că Fiul și Duhul Sfânt sunt deoființă cu Tatăl. Ființa divină este comună, dar ea este comunicată din veșnicie de către Tatăl. Unitatea de ființă a Sfintei Treimi având ca temei Persoana Tatălui indică o gândire personalistă. Părintele Dumitru Stăniloae afirmă: „Această înțelegere a Treimii, deși nu neagă unitatea de ființă a Persoanelor, este profund personalistă și nu vedem în
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
și curg și-acum în valuri trecătoare - / deci dragoste mai este sub cenușă!” E „Tinerețe fără bătrânețe”: dacă te-ntorci, totul se destramă, dacă mergi înainte... e „viață fără de moarte”. Poezie ca un bocet ritual de petrecere a iubirii spre veșnicie. „Și..., dincolo de regrete și patimi, / se-aștern tăcute marile ninsori / în care mă voi arde după datini / însingurând în strai de sărbători”. Referință Bibliografică: Liniile paralele se întâlnesc în infinit (Iulian Patca, Să vii și mâine, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2011
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
graiul blândeții de toamnă, de seară, de praf, de sosire. „Lângă fântâna cu roată... / Aici, lângă poartă, / săpați-mi o groapă adâncă, adâncă” - să se sondeze sevele minerale, reale, să-și rotească timpul apele ideale, să se deschidă poarta spre veșnicia adâncă, adâncă. „Mă-ntorc în timp / Ca-ntr-o pădure deasă / [...] / În păr mai port ascunse / Puzderie de stele / Din spuza vetrei noastre / Și înfrunzește codrul / Și ninge-n plină vară / Și dincolo de zare / Atâția morți învie”. Când este ieri
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
mare taină. Și totuși, din marea dragoste ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniștea mormântului.[...] Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veșnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare. Te binecuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasa țară, care ai trăit in inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasa țară pe care
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
îndeajuns cu darurile divine ale unui popor iscusit, poate o gheișă-vestală își întindea faldurile chimonoului ei înflorit peste pleoapele mele, așternuse umbra ei cu voaluri sporindu-mă în mirare și puritate... Loc și timp de reflecție de o clipă, cât veșnicia de trebuincioasă și izbăvitoare pare a fi cadrul unor imortalizări alese de niște nuntași japonezi tineri, vreo două perechi de miri, ele ca păpușile de porțelan având în păr flori de cireș și merel, cu trupurile mlădioase și fremătătoare, ei
GRĂDINILE JAPONEZE DIN GOLDEN GATE PARK ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367082_a_368411]
-
mai multe cărări până când cineva o să-i dea un semn bun iscoadele pământului îi tot țintesc fruntea cu praștia așa încât ea se apropie încet-încet de glezne îngerul îl ridică iarăși și iarăși ca pe un copil împiedicat - lăstar udat cu veșnicie... Referință Bibliografică: Exil în inimă / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
EXIL ÎN INIMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367097_a_368426]
-
ridica la standardele (stas-ul) economiei europene, i se retează aparent înciudat, printr-un pretins calambur (oricum forțat!): „Tu-i para-stas-ul mă-sii de viață!” Impietatea răzbate din clișee-versete devenite tabuuri pentru adevărații creștini și care au consfințit și consfințesc veșnicia credinței și a izbăvirii prin ea. Nu scapă acestui tratament odios și deșart, nici măcar trinitatea creștină, nici simbolurile „Cinei de taină” sau Crucii, nici alte motive-etalon ale Scripturilor, Drumului Golgotei, Sodomei și Gomorei, Zidului Plângerii, nici măcar misia purificatoare, izbăvitoare și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
vene, sămânța, țărâna. Din gintă latină ne-ai făcut popor, Separându-ne de-o împărăție, Și ne-ai plămădit din dragoste și dor. Ține-ne mereu sub același tricolor, Curgi înainte ca o apă vie, Du-ne fără preget spre veșnicie ! Ceahlăul Ceahlăul e zeul nostru tutelar, Olimpul scăldat în miresme de tei, Izvorul strălimpede din care bei Depline puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
mister ne leagă de catarg îngenunchem iubito la viscol și culoare noi doi aprinși de stele pe cerul răsturnat trec naufragii blânde și vine-o întristare iubirea noastră-i portul pe mare eșuat cronologia ierbii e o tocmire aspră prăseaua veșniciei e roua stinsă-n noi rămâne abandonul tăcerilor în doi și clopotul părelnic ce bate la fereastră îmi înflorește rana în lacrimă de gând priviri uitate-n tine un zeu însângerând... Doamne, am tâmplele arse de fluturi din'spre coarne
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAȚĂ Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Vuietul veșniciei auzit noaptea tăia timpul în două coborât din cer pe pământ împungându-l ca un ac Calea lacrimilor suspină pe cer, Iute ca privirea femeii un sunet subțire îndoi cerul în lumină și întuneric. Dintr-o îndepărtată nostalgie o tristă
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
îți stă în putință! Călător în univers după sufletul stelar spre noul acum, sufletul încarcerat eliberat de trup caută un strop de apă și-un strop de timp înghiți din lacrimile Maicii Domnului în secțiunea de aur a timpului cu veșnicia. Referință Bibliografică: CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAȚĂ / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Irina Lucia Mihalca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
Mi-e martor din cuvinte Dumnezeu, Când trec prin via din Grădină cum Se vindecă de toate lutul meu Și mă pătrunde Duhul cel înalt Și apa se-nfioară în fântână, Nici nu mai știu cât sunt din celălalt, De care veșnicia mă amână... Îmi pipăi Dorul și-i atât de viu! Din cel ce sunt nimic nu mă mai doare, E vară și-i lumină-n tot ce scriu Și Cerul curge-albastru din culoare... Te-aștept în ceasul meu de liturghie
GRĂDINA DIN VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367144_a_368473]
-
sunt slavii. Ne-a luat cam opt generații să-i integrăm, dar ne-am însușit de la ei și am adaptat limbii noastre, între multe altele, cele mai poetice și calde cuvinte (total lipsite de farmec, în limba lor): duh, nădejde, veșnicie - cuvintele apropierii de Dumnezeu. Apa trece, pietrele rămân. Referință Bibliografică: Romgleză? - Niciodată / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 216, Anul I, 04 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VEȘNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) Autor: Angela Monica Jucan Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Credință, încredere, realitate și simbol se adună în sărbătoarea mai sentimentală decât altele
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
sfinții fiind, de obicei, sărbătoriți la data morții lor. Dar, ca Mamă a lui Iisus, Sfânta Fecioara Maria este, în toată puterea cuvântului, și mamă a creștinismului, așa încât venirea ei pe lume - a colaboratoarei la întruparea Cuvântului - are sens de veșnicie și pe pământ. Referință Bibliografică: VEȘNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI (Un punct de vedere laic) / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
data morții lor. Dar, ca Mamă a lui Iisus, Sfânta Fecioara Maria este, în toată puterea cuvântului, și mamă a creștinismului, așa încât venirea ei pe lume - a colaboratoarei la întruparea Cuvântului - are sens de veșnicie și pe pământ. Referință Bibliografică: VEȘNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAȘTERII MAICII DOMNULUI (Un punct de vedere laic) / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
Sergio, cel pe care îl iubea și pe care “îl așteptase să urce pe munte, să o caute și s-o găsească.” Fosta Divă ajunge pe Munte și pătrunde într-o altă lume, o lume veche, arhaică, cu rosturi din veșnicie. Aici o găsește Mutu, om ce trăiește “în cealaltă parte a Piscului”, care vânează împreună cu lupii. El o duce în casa lui Barbă, bărbat “voinic ca un taur, dar blând din fire ca mielul și frumos ca un zeu pregătit
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
în metafora inimii...Orice lacrimă devine o vocabulă transcendentă a divagației cosmogonice, sublimată în restriștea Kogaionului și înmuiată în DORUL spațiului mioritic. Am zărit pe un ram al gândului o biserică. Și-n dangătul clopotului său am simțit că sună veșnicia. Ca o umbră de tămâie presărată pe buzele Luceafărului, „frânt de-o stea și-ngenuncheat de-o floare” (Radu Gyr). Pe marginea de dinspre Răsărit a iconostasului vecerniau florile albastre, pe marginea de dinspre Apus picurau săruturile Veronicăi. Dinspre Sud zornăiau
BISERICA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367209_a_368538]
-
oștiri de care vin îmbelșugate/ potop de vinuri iară s-a lăsat/ din lacrime de soare-nsângerate.” Satul lui Petru Lascău este posesorul acelei spiritualități populare pe care Lucian Blaga a definit-o exemplar, atunci când a afirmat: „eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” La rândul său, George Călinescu vorbea despre „o lirică a liniștii și a fericirii rurale...", care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]