471,565 matches
-
Rusia, Yoshizumi Toshio - Japonia și Zgondoiu Mihai - România, au fost selectați pentru premii următorii graficieni: locul I, Denise Pelletier - Canada, locul II, Arthur Hakobyan - Armenia și locul III, Kohsei - Japonia. Ca și în anii trecuți, acordarea premiilor a avut în vedere, pe de o parte, integrarea lucrărilor în prevederile stricte ale regulamentului, capacitatea lor de a se face inteligibile și aptitudinile lor de comunicare, indiferent de zona de proveniență și de tradiția culturală pe care o poartă, iar, pe de altă
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
de cronică muzicală. Câteva reflecții marginale mi-au fost provocate însă mai ales de o discuție publică pe tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de vedere al interpretului. Ion Bogdan Ștefănescu, creativ și original în discursul vorbit, ca și în acela fascinant al flautelor sale, a arătat direct spre zona meseriei componistice: impune respect imediat un compozitor care știe să scrie pentru un instrument anume, îi
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
să o schimb. În rest, totul este de ultima generație și tehnologie în căsuța mea. Această ultimă operațiune din casa în care și locuiesc a fost devastatoare. La propriu și la figurat. Pereți găuriți, trasee modificate, alte găuri rămase la vedere pînă la adîncile mele bătrîneți, dacă le mai apuc, desigur, tone de moluz și de praf care au intrat peste tot, în cărți, în șifoniere, suflete, nări. În fine, după toată tevatura este minunat în casă. Cald și plăcut. Îngheț
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
frenetic în Pagini aurii. Am sunat - cîte adiționale! - și am primit invariabil același răspuns: dacă sînt firmă, da, dacă nu, nu. Plata nu se discută decît în euroi, mulți, deși eu sînt plătită în lei, puțini. Dacă tranzacția are în vedere o casă locuită, subiectul animatului dialog sare în aer. Sun la 931 și o dispeceră amabilă îmi găsește, bizar de rapid, cîteva numere de telefon. Nici unul corect! De la curățătorii, de la spălătorii, nicidecum de la locul mult căutat de mine. Revin și
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
integrat în peisajul său legitim, și de valuri marine sărate, al căror vuiet este și el firesc așezat la locul său, Balcicul s-a impus, în spațiul românesc, alături de irezistibila promisiune turistică, drept o paradigmă culturală majoră. Deși, la prima vedere, obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie într-o realitate artistică și morală infinit mai profundă. III Balcicul
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
plan al preocupărilor". De altfel, tentativele lui Cornel Regman de a face puțină ordine în devălmășia istoriei literare nu sunt puține; criticul navighează cu suplețe printre jaloanele diacronice, teoretizează en passant și propune clasificări ingenioase - și surprinzătoare, dacă avem în vedere timpul scurt care s-a scurs de la apariția operelor. Analiza textelor este aproape întotdeauna precedată de preparațiuni ceremonioase, prilej de incursiuni în opera prozatorilor sau în cogitațiunile recenzenților. Astfel, înainte de a discuta cărțile a doi tineri prozatori (Bedros Horasangian și
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
pasul, a pretinde o asemenea consecvență pare extravagant. Tolerant cu încălcarea convențiilor reprezentării, Regman este destul de reticent cu transgresarea convențiilor narative. Fisurile din edificiul axiologic și slăbiciunea pentru anumite convenții sunt două limite care tulbură uneori, dar nu acoperă niciodată vederea pătrunzătoare a acestui fin diagnostician al prozei.
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând din sabotarea, - în sens pozitiv, ținând cont de intenții, - a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune provocătoare, grandomană, tipică omului, capătă ceva comic, o însușire tipică lui. E ca și cum Ființa supremă
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
termină și nu cunosc scopuri. S-ar spune că diferitele faze ale unui itinerar se găsesc, unele față de altele, într-un raport ironic. în regatul ironiei domnește egalitatea; asta înseamnă că nici o etapă a itinerarului nu este din punct de vedere moral superioară alteia. Începând să lucreze pentru a fi util patriei sale, Bolkonski vrea oare să-și răscumpere greșala mizantropiei sale anterioare? Nu. Fără autocritică. în fiecare fază a drumului, el și-a concentrat toate forțele intelectuale și morale pentru
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
-și alege atitudinea și el știe acest lucru. Cum ar putea, așadar, să-și reproșeze de a nu fi fost ceea ce n-ar fi putut să fie? Și așa cum nu se pot judeca diferitele faze ale vieții din punct de vedere moral, la fel nu pot fi judecate din punctul de vedere al autenticității. Imposibil să decizi care Bolkonski era mai fidel lui însuși: cel care s-a depărtat de viața publică sau cel care i s-a dăruit? Dacă diversele
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
așadar, să-și reproșeze de a nu fi fost ceea ce n-ar fi putut să fie? Și așa cum nu se pot judeca diferitele faze ale vieții din punct de vedere moral, la fel nu pot fi judecate din punctul de vedere al autenticității. Imposibil să decizi care Bolkonski era mai fidel lui însuși: cel care s-a depărtat de viața publică sau cel care i s-a dăruit? Dacă diversele etape sunt contradictorii, cum să stabilești numitorul lor comun? Care este
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
din lumea cinematografiei, la începutul deceniului șase, în care, printre altele era reprodusă declarația soției uneia dintre victimele acelei campanii. Aceasta, indignată de modul în care au fost sancționate ideile "progresiste" ale soțului ei a reflectat în fața camerei de luat vederi: "mi-am dat seama atunci că Statele Unite sînt pe punctul de a deveni o țară fascistă, pentru că primul lucru pe care îl face un regim fascist este să-i oblige pe oameni să-și țină gura". Dar, se întreabă Alexandru
Savoarea faptului divers by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12300_a_13625]
-
de cititorul sau teoreticianul postmodern datorită unei hipersensibilități structurale și a scrupulelor de lectură. Conștient de structura de excludere a narațiunii (orice narațiune evoluează optând arbitrar pentru o posibilă continuare) s-a căutat includerea totului fie prin schimbarea punctului de vedere (W. Booth), fie prin schimbarea focalizării povestirii (G. Genette). Nu numai posibilele episoade cad victimă opțiunilor naratoruluii (motivabile estetic), ci și unele personaje, așadar reabilitarea exclușilor, a marginalizaților, a tuturor celor care au tăcut sau au fost așezați sub dioptrii
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
o întindere de ligamente, încerc eu o ultimă speranță. -Taci, că habar n-ai!, mă ceartă prietenul. Cred că are dreptate... ...Cel puțin deocamdată, știrea n-a fost preluată și de alte televiziuni, ceea ce nu dă deloc bine, având în vedere că, mărturisit sau nu, într-un mod democratic și în deplină armonie națională, televiziunile noastre colaborează foarte bine și reciproc avantajos între ele. De aceea, ori de câte ori vedem câte-un reportaj tv în care se vede microfonul cu sigla Antenei 1
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
Nicu Gheară, Fane Spoitoru, Dinel Staicu sau Gregorian Bivolaru. Cu personalitățile politice mă mai descurc, dar și aici, detaliul, o explicație sau alta pentru justificarea unei situații cunoscute de toată lumea mă găsesc în deficit de imaginație. Din acest punct de vedere, președintele Iliescu, cel din cartea de convorbiri cu Vladimir Tismăneanu, nu are o imagine publică spectaculos diferită față de aceea din dialogurile sale cu reputatul politolog. După apariția cărții, lui Vladimir Tismăneanu i s-a reproșat că a vrut să-i
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
în mod ironic în revista "Clarté" (sub direcția comunizantului Henri Barbusse - n.n. I.P.) - lucru de care trebuie să se fi minunat editorii de la Moscova ai acestei foi, care știu că revoluționară gândirea lor nu e deloc decât din punctul de vedere al cutărei sau cutărei ordini din Europa și până la răsturnarea lor, ci doctrină a ordinii ea însăși, a supra-ordinii, deci aservindu-și forța gândirii și mărginind-o la social". În același periodic (nr. 12, aprilie 1927), Fondane va mai publica
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
revoluția socială, așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de care suprarealiștii se detașaseră după o scurtă perioadă de colaborare. Comentând răspunsul lui
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
-le" (v. P. Istrati, Spovedanie pentru învinși, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 23-24). Este o poziție reafirmată peste câțiva ani, în 1933, în articolul-confesiune Omul care nu aderă la nimic, unde , împotriva "minciunii sociale dominante", își va întări punctul de vedere individualist, adeziunea la "viața nomadă, la acea viață în care societatea n-are nici o putere asupra individului" Tot acolo va scrie că "Revoluția unuia singur, prin refuzul aderării la orice ar fi, este de altfel credința (sa) dintotdeauna" și că
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
decurg din el. Dacă suntem însă mai atenți, observăm că ceea ce Weber numise "morală a acțiunii" sau a "puterii" este într-o așa măsură distanțat și contrar în raport cu orice exigență etică, încât până la urmă balanța înclină clar în favoarea punctului de vedere istratian: căci "morala forței, a violenței reglate, a culpabilității calculate" - cum scrie Paul Ricoeur detaliind trăsăturile "moralei responsabilității", e descoperită de vizitatorul Uniunii Sovietice ca funcționând violent-unilateral și exclusivist și, pe deasupra, pe baza unor premise deja falsificate. Istrati denunță fără
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ale cărui adaptări de până acum au fost desființate de critică. Fry alege romanul Vile Bodies, pe care Waugh însuși (nu vă lăsați păcăliți de nume, e un "el", nu o "ea"!) ajunsese să-l considere defectuos din punctul de vedere al construcției. Textul mai ascunde o dificultate: e și marcat de moralismul autorului, romancier catolic după cum îl clasifică Anthony Burgess, oricum preocupat de chestiuni escatologice - mărturisește el în prefața de la Brideshead Revisited. Fry alterează substanțial tonalitatea: se preocupă tot de
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
n-ar fi avut sporul dorit în păstrarea întreagă a ceea ce știa, dacă nu așeza pe hârtie, pentru rămânere temeinică, un locaș scris lângă cel vorbit, într-o sumă impresionantă a tuturor lucrurilor pe care trebuie să le aibă în vedere tot creștinul îndoindu-se de sine și îngrijindu-se pentru mântuirea sa, cu frică și cu iubire de Dumnezeu... Până să ajung la întâmplarea frumoasă ce mi-a fost dat s-o trăiesc pe viu astă vară într-o biserică
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
nici el, nici o clipă!), revistele noastre literare dinspre sfîrșitul anilor '80 deveniseră structuri rigide, greoaie, care nu făceau decît să perpetueze o formulă uzată, depășită". Vorbe grele, însă, în opinia noastră, relative. După cum vom arăta, relative chiar din punctul de vedere al emitentului lor. Cu alte cuvinte, Ion Bogdan Lefter susține că "instituția" în cauză, cronica literară, n-ar mai fi putut face față așa-zisului val postmodernist, dovedindu-se neînstare a examina și aprecia "modificările de structură" pe care le-
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
care, ei, nu s-au frămîntat la rîndul lor prea mult!". în raport cu Mircea Zaciu, evantaiul aprecierii se restrînge, aparent minimalizator, însă în favoarea indicării unui specific temperamental-moral al aportului nu mai puțin prețios decît corpul textual puțin satisfăcător al operei. în vederile d-lui Lefter, criticul clujean a propus, în succesiunea Școlii ardelene, o operă pedagogică laboriosă, tenace în afirmarea ei nu doar ideală, ci și de un pragmatism istoric, cu mijloacele apostolatului livresc (oare Hronicul lui Șicai nu-și află ecoul
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
butadele, trebuie totuși să recunoaștem că - măcar în ceea ce privește teritoriul "științei" literaturii - fiecare nouă carte a profesorului Umberto Eco (titular al Catedrei de Semiotică și director al Școlii superioare de științe umane de la Universitatea din Bologna) a adus un punct de vedere inedit, fie că a fost vorba de deschiderea metodologiei operei către o infinitate de posibilități (Opera aperta, 1962) sau, dimpotrivă, de postularea unor limite ale procesului interpretativ (I limiti dell' interpretazione, 1990), de discutarea strategiilor textuale prin care se construiește
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
interpretativ (I limiti dell' interpretazione, 1990), de discutarea strategiilor textuale prin care se construiește profilul cititorului model (Lector in fabula, 1979) sau de explorarea traseelor întortocheate ale narativității (Sei passeggiate nei boschi narrativi, 1994). În plus, dincolo de noutatea punctelor de vedere, studiile teoretice, eseurile și articolele lui Eco sunt înzestrate cu calități literare evidente, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante), într-un cuvânt uzează de acele "strategii textuale" care, în cele din urmă, reușesc să transforme până
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]