2,609 matches
-
nedureroase, dar neplăcute. În ceea ce privește posibilele diferențe funcționale post-stimulare Între fibrele Aδ și C, cercetările par să indice că durerea condusă prin fibrele Aδ este Însoțită de reflexe de apărare de natură motorie (de ex. contracții musculare prezente În timpul fugii) și vegetativă (tahicardie, midriază, hiperglicemie, hipertemie), În timp ce stimularea fibrelor C determină fenomene ca bradicardia, vărsăturile, hipertensiunea. În fapt, fibrele Aδ și C nu sunt exclusiv algoconductoare, dovedindu-se că ele pot conduce și sensibilitățile tactilă, termică, presională. Fibrele mediatoare ale durerii superficiale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și viscerelor determină dureri evocate În regiuni cutanate la distanță (durerea „referită"). 1.5.3 Căile medierii extranevraxiale ale durerii viscerale Aplicarea stimulilor algogeni obișnuiți pentru durerea cutanată viscerelor, nu produce durere. Parțial, durerile viscerale sunt transmise pe calea fibrelor vegetative dar nu ele sunt cele considerate a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dar nu ele sunt cele considerate a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a fi algomediatoare. Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Opinia consacrată este că transmiterea durerilor provenite din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
din structurile somatice profunde și din vase este mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat faptului că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mediată de fibrele C, cele care mediază durerea secundară. Aceste fibre nu fac sinapsă În ganglionii vegetativi, ele merg asociate cu cele vegetative, traversează ganglionii vegetativi apoi trec În sistemul periferic efector vegetativ segmento-spinal. Durerea viscerală nefiind mediată de fibre vegetative explică de ce chirurgia simpatică a durerii a fost abandonată și transferată chirurgiei antialgice intranevraxiale. Rezultatele de care s-a bucurat chirurgia simpatică s-a datorat faptului că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația sanguină (știindu-se că o insuficientă circulație este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
că odată cu simpatectomia se Îmbunătățește irigația sanguină (știindu-se că o insuficientă circulație este un frecvent factor algogen), precum și secționarea asociată prin această tehnică a fibrelor algoconductoare C care au același traseu, dar nu sunt de aceeași natură cu fibrele vegetative. Durerea referită, așa cum s-a mai menționat reprezintă o durere proiectată pe un teritoriu dermatomic necorespunzător (heterotipic În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
același traseu, dar nu sunt de aceeași natură cu fibrele vegetative. Durerea referită, așa cum s-a mai menționat reprezintă o durere proiectată pe un teritoriu dermatomic necorespunzător (heterotipic În raport cu sediul leziunii algogene) și fenomene asociate ei (redoare musculară și disfuncții vegetative). Este un fapt stabilit că localizarea durerii referite are un caracter relativ constant ceea ce presupune existența unor căi algoconductoare. Wolf și Hardy admit existența unor neuroni intercalari (neuroni interunciali) interpuși Între căile mediatoare ale impulsurilor de origine viscerală sau somatice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cu fascicolul neo-spino-talamic (NST) de inhibare reciprocă (predomină influența inhibitorie a NST asupra PST) Conexiunile realizate de tractul paleo-spino talamic (PST) cu nucleii trunchiului cerebral, talamusului, hipotalamusului și chiar cu sistemul limbic constituie căile anatomo-fiziologice prin care se realizează manifestările vegetative și actele comportamentale afectivo-emoționale ce Însoțesc stările dureroase (paloare, roșeață, modificări cardio-respiratorii, etc.). Cercetările par să arate că fibrele PST care ajung În formația reticulată (nucleii intralaminari) au conexiuni cu scoarța cerebrală indirect, prin intermediul nucleilor bazali (putamen, caudat, palidum) distribuindu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
modulare decât de releu al durerii. Talamusul reprezintă o adevărată stație de triaj, sistematizare și dispecerat a mesajelor dureroase, avanpost al cortexului cerebral, aici realizându-se integrarea complexă subcorticală de fapt a tuturor sensibilităților senzitivo-senzoriale (fără cea olfactivă), motorii și vegetative. Acest fapt explică de ce În caz de lezare a talamusului are loc transformarea și integrarea ca durere a oricăror stimuli intero și exteroceptivi (over reaction). În cursul medierii intranevraxiale, recepția dureroasă primară suferă modificări cantitative prin structuri nespecifice (de ex.
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
arie având loc un important proces de integrare superioară a tuturor componentelor care transformă senzația În fenomen conștient dureros cu individualitate, paleocortexul modelând senzația dureroasă emoțional, iar neocortexul conferindu-i „personalitate", „subiectivitate"; la rândul lor conexiunile ariilor corticale cu sistemul vegetativ explică reacțiile vegetativo - endocrino metabolice ce Însoțesc senzația dureroasă. După Hassler la nivelul nucleilor talamici se poate reprezenta chiar un hommunculus senzitiv similar celui neocortical. Complexul nuclear talamic ventro - postero lateral (VPL) reprezintă așa după cum s-a arătat mai sus
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un important proces de integrare superioară a tuturor componentelor care transformă senzația În fenomen conștient dureros cu individualitate, paleocortexul modelând senzația dureroasă emoțional, iar neocortexul conferindu-i „personalitate", „subiectivitate"; la rândul lor conexiunile ariilor corticale cu sistemul vegetativ explică reacțiile vegetativo - endocrino metabolice ce Însoțesc senzația dureroasă. După Hassler la nivelul nucleilor talamici se poate reprezenta chiar un hommunculus senzitiv similar celui neocortical. Complexul nuclear talamic ventro - postero lateral (VPL) reprezintă așa după cum s-a arătat mai sus, principala arie de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
să perceapă durerea dar ea nu-1 preocupă). Proiecțiile prefrontale, la nivelul căruia ajung impulsurile mediate prin SAA participă la generarea percepției dureroase și Îi conferă personalitate acesteia (personalizarea durerii, individualizare), iar prin conexiunile cu hipotalamusul și sistemul limbic, asigură reacțiile vegetative și emoționale asociate cu durerea În cadrul neuromatrixului. Cortexul cerebral recepționează durerea, dar are și rol inhibitor În cadrul acțiunilor general-inhibitorii asupra structurilor subcorticale. O dovadă este hiperalgezia din sindromul talamic datorat leziunilor cortexului senzitivo-senzorial și ale capsulei interne, precum și faptul că
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
scop să concentreze agentul agresor Într-o arie tisulară limitată și să faciliteze intervenția componentelor biochimice și celulare ale procesului de apărare, rezultanta fiind creșterea afluxului de sânge În zona inflamației [131,132]. Patul arteriolo-capilaro-venular aflat sub controlul terminațiilor nervoase vegetative și al mediatorilor biochimici, vasoactivi suferă următoarele modificări interesând calibrul, tonusul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
au În general și un comportament negativ față de insistența terapeutului de a participa la un program de prevenire a instalării sechelelor osoase, articulare sau musculare, care constă din exerciții de mobilizare la pat. Stressul psihosomatic are răsunet, asupra sistemului nervos vegetativ care la rândul său va determina o reactivitate crescută la nivelul aparatului cardio vascular sub forma apariției: tahicardiei, HTA, hipertermiei, valorilor crescute ale catecolaminelor. 4. concluzii interesante s-au desprins și din evaluarea măsurii ritmului social unde s-a luat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Întindere, tensionare. Specialiștii În reconstrucție posturală și practicienii terapiei manuale asociază tendința posturală și cu tipul de predominanță a lanțurilor musculare, exemplu: dacă predominant este lanțul antero median, tendința posturală generală va fi de cifozare, care ar corespunde individului sensibilitate vegetativă și afectivă, stabilitate, interiorizare, receptivitate, iar dacă predominant este lanțul postero median corespondența ar fi cu sensibilitatea intelectuală, atitudine exploratorie și voluntară, exteriorizare, curiozitate. Tensiunea mușchilor antigravitaționali În virtutea inerției, echilibrul se realizează atunci când rezultanta forțelor care se exercită asupra unui
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele de până acum și nu mai insistăm. Aici se va găsi, însă, o concluzie nouă, care i-a deranjat mult pe biografi în frunte cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N. Pătrașcu în 1890, scria cam la fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime dar nu de, ci din N. Pătrașcu. Problema este, însă, abia acum destul de complicată: dacă acest act îl preia pe Nicolae Pătrașcu atunci, pe ce se bazează acesta când explică în termeni medicali
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca zonele îngroșate ale exinei să corespundă cu cele subțiri ale intinei, iar cele subțiri ale exinei, cu cele îngroșate ale intinei. În interior, grăuntele de polen are o masă de citoplasmă în care se află două sinergide 158: nucleul vegetativ și nucleul generativ (spermatogen) (Păunescu, et al, 1988159). Stratul exterior numit exină, este rezistent la lichidele organice umane (gastrice, intestinale etc). Din această cauză singura modalitate de a1 face utilizabil în alimentație este ca prin porii 160 existenți în această
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2006). Factori antibiotici naturali prezenți în miere: Încă din 1906, într-o lucrare remarcabilă, de nomenclatură, efectuată asupra florei bacteriene a stupului, G. F. White a arătat că mierea este un produs perfect steril și că nu conține nici o formă vegetativă bacteriană. Mult mai tîrziu, Gabbert (1936) a confirmat acest rezultat prin analize bacteriologice mai fine. Autorul a ajuns la concluzia că mierea este antiseptică. După White, efectul antibiotic se datorează eliberării în miere a peroxidului de hidrogen. Fenomenul se manifestă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
la polul individual al umanului. El apare ca temă în filosofia lui Aristotel, unde are un înțeles biologico-uman, fiind structurat pe nivele caracterizate prin anumite funcții esențiale. În tratatul său, Despre suflet (Peri psicheă, Aristotel (2005Ă distinge un nivel biologic-vegetal (vegetativă unul biologic-animal (ce are la bază mișcarea prin sine însușiă, un nivel uman-intelectiv și unul rațional (spirituală. La om, toate aceste nivele se află în continuitate, dar ființele biologice se pot opri la nivele inferioare. Psihismul, în ansamblu, exprimă „forma
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ierarhizarea proceselor psihice. Simultan, copilul comunică cu mediul social și internalizează un anumit sistem de relații și roluri, introjectează normele bunului-simț comunitar și începe șă-și controleze energiile temperamentale și sub influența educației instituționalizate. Perioada de sugar este dominată de funcțiile vegetative și de contactul cu obiectele sau figurile care apar și dispar complet în spațiul imediat. În luna a treia, apare zâmbetul în prezența mamei, iar înțelegerea primelor cuvinte are loc la 8 luni, când se plasează cu aproximație și debutul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]