3,744 matches
-
situate periventricular sau subcortical, la examenul RM cerebral, apare ca hiperintensitate în jurul ventriculilor (7). Referitor la leucoaraioză, se impun câteva aprecieri oferite de datele din literatură, care vizează corelația clinico-imagistică:leucoaraioza periventriculară mai ales la nivelul coarnelor frontale ale sistemului ventricular se asociază cu deficit cognitiv și alterarea performanțelor motorii (8); leucoaraioza subcorticală este responsabilă de sindromul depresiv la vârstnici (9); ‒ gradul de leucoaraioză se corelează cu riscul de recurență al AVC (10). Studiile pe animale de experiență au demonstrat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
arterele coronare supleează jumătățile dreaptă, respectiv stângă ale cordului, suprapunerea teritoriilor de distribuție fiind evidentă la nivelul septului interventri cular (tabelul 21.1). Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale atriale care formează anasto moze și ramuri caudale ventriculare care au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic al ocluziei de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
de etiopatogenie variabilă (ateromatoză, embolie, tromboză), cu necroza con secutivă a peretelui ventricular, echivalent anatomopatologic al infarctului miocardic. Odată cu înaintarea în vârstă, aorta și arterele coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
coronare devin mai puțin compliante, ceea ce determină creșterea rezistenței vasculare periferice. Concomitent, se produc hipertrofia ventriculară stângă (HVS) și a septului interventricular, cu creșterea presiunii de filtrare în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina ruperea și embolizarea în timpul clampării aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui coronarian explică incidența crescută a aterosclerozei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
care justifică oportunitatea intervenției chirurgicale. Criterii de selecție a procedeelor intervenționale în boala coronariană Oportunitatea tratamentului intervențional se evaluează după examinarea clinică, stabilirea extensiei și naturii afectării vasculare, a gradului de ischemie conform testelor de stres și a statusului funcției ventriculare, obiectivele primare ale oricărei strategii fiind reprezentate de diminuarea leziunilor ischemice, prevenirea sau minimizarea extensiei leziunilor miocardice. Majoritatea pacienților vârstnici care suferă evenimente coronariene acute nu sunt candidați la tratamentul intervențional întrucât adesea prezentarea este tardivă, cu simptome atipice, electrocardiograma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă a ventriculului stâng (FEVS) din cauza cardiomiopatiei ischemice, infarctele miocardice repetate sau formare de anevrisme ventriculare, abordarea terapeutică este strict chirurgicală, posibilitățile de revascularizare intervențională fiind depășite. 21.3.3.1. BAC clasic Analiza leziunilor coronariene și a contextului clinic general al pacientului permit stabilirea oportunității abordului chirurgical, elaborarea planului operator și alegerea tehnicii optime, intervenția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
chirurgului. În timpul intervenției pot apărea hemoragii sau defecte de execuție a anastomozelor, ceea ce presupune convertirea imediată în chirurgie clasică, deschisă. Tratamentul chirurgical al complicațiilor mecanice ale bolii coronariene Complicațiile mecanice postinfarct miocardic care beneficiază de tratament chirurgical sunt defectul septal ventricular (DSV) prin necroza septului, ruptura miocardică cu tamponadă cardiacă, insuficiența mitrală acută prin ruptura de mușchi papilari sau cordaje, anevrismul de VS, cardiomiopatia dilatativă. Intervenția chirurgicală este electivă sau de urgență în prezența semnelor de șoc cardiogen care necesită plasarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pentru consolidarea leziunilor, după care se realizează corecția acestora. Mortalitatea este crescută, peste 50%, în toate studiile de specialitate. În unele cazuri de eșec și în situația în care condițiile tehnice permit, se poate pune pacientul pe dispozitiv de asistare ventriculară în vederea transplantului cardiac de urgență (20). 21.3.4.1. Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
terapeutice anterioare. VS se dilată secundar progresiei bolii coronariene difuze, avansate, după mai multe infarcte în antecedente, și determină insuficiență cardiacă globală, refractară la tratament. Hemodinamic, funcția contractilă a VS este mult diminuată, cu FEVS de 10-15%, diametru și volume ventriculare crescute (15). Transplantul cardiac în insuficiența cardiacă terminală ischemică Indicația de transplant cardiac se impune în IMA masiv prin ocluzia trunchiului ACS la pacienți tineri, a căror evoluție nefavorabilă nu poate fi controlată în condițiile unei terapii uzuale. A doua
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
fiziopatologic fiind reprezentat de vasoconstricția și hipoperfuzia în teritoriul splanhnic. Mortalitatea postoperatorie intraspitalicească în primele 30 zile este de aproximativ 1-3% și depinde de dotarea tehnică, experiența echipei medicale, vârsta bolnavului, severitatea bolii, vechimea și gradul de afectare a funcției ventriculare, comorbidități, complexitatea intervenției și dificultățile apărute în efectuarea ei etc. Scorurile de risc permit aprecierea prealabilă a riscului operator în fiecare caz (23). Mortalitatea postoperatorie la distanță (2-20%) este polimorfă, variind de la complicații cardiovasculare (infarct postoperator, aritmii, sindrom de debit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
BPOC. Urgențele cardiovasculare la acest grup populațional se pot asocia cu o creștere de 70% a mortalită i, ceea ce face ca abordul nonchirurgical să primeze mai ales în cazul pacienților asimptomatici, cu excepția cazurilor cu stenoze severe, insuficiență cardiacă congestivă, disfuncție ventriculară stângă, proteză valvulară. La 184 de pacienți (16%) concomitent cu BAC s-au realizat și alte intervenții cardiovasculare de tipul endarterectomie carotidiană (35 cazuri, respectiv 19%), protezare valvulară (147 cazuri, respectiv 79,9%), intervenție tip Bentall (1 caz, respectiv 0
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
la pacienții vârstnici, factorii medicali trebuie coroborați cu cei familiali, sociali, economici, etici și clinici. Comorbiditățile, ameliorarea calității vieții și evoluția postoperatorie impun integrarea familiei pacientului în procesul decizional. Statusul fizic și mental preoperator favorabil în cazul pacienților cu disfuncții ventriculare severe acute și cronice se încadrează într-un risc operator acceptabil în termeni de mortalitate (21 de decese imediate, respectiv 2%), morbiditate și speranță de viață chiar dacă complicațiile peroperatorii sunt mai frecvente comparativ cu cele înregistrate la pacienții tineri. Valoarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de ejecție a ventriculului stâng (VS) și augmentarea în plan funcțional a postsarcinii (travaliul cardiac) și gradientului presional aorto‑ventricular (3) ( figura 25.2). Reactivitatea miocardică se manifestă într‑o primă fază de compensare prin hipertrofie ventriculară stângă (HVS) concentrică până la epuizarea rezervelor adaptative, când apare dilatarea VS, iar în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
obstacol în calea tractului de ejecție a ventriculului stâng (VS) și augmentarea în plan funcțional a postsarcinii (travaliul cardiac) și gradientului presional aorto‑ventricular (3) ( figura 25.2). Reactivitatea miocardică se manifestă într‑o primă fază de compensare prin hipertrofie ventriculară stângă (HVS) concentrică până la epuizarea rezervelor adaptative, când apare dilatarea VS, iar în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene preexistente. Utilizarea atentă a substanțelor nefrotoxice poate preveni insuficiența renală postoperatorie. Se indică îndepărtarea cate - terelor centrale venoase cât mai repede posibil pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
metodelor terapeutice adresate pacienților în vârstă. 25.1.2. Insuficiența aortică 25.1.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Insuficiența aortică (IA) definește incompetența cuspelor aortice secundară unor procese patologice care determină închiderea incompletă a orificiului aortic în timpul diastolei ventriculare cu regurgitare acută sau cronică a VS. Refluxul sanguin din aortă în VS secundar afectării cuspidiene (calcificare degenerativă, bicuspidie, distrucție secundară endocarditei) sau dilatării rădăcinii aortei cu împiedicarea coaptării cuspelor (dilatare idiopatică cu ectazie anuloaortică, disecție de aortă cu prolaps
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
acută secundară endocarditei sau disecției de aortă de tip A, volumul sanguin regurgitat, masiv și brusc, surprinde un VS de dimensiuni normale, neadaptat, și determină creșterea- rapidă și brutală a presiunii în VS și atriul stâng (AS), conducând la insuficiență ventriculară acută, edem pulmonar, șoc cardiogen, situații care impun intervenția chirurgicală în urgență. În regurgitarea aortică progresivă, VS se adaptează prin dilatare, cu creșterea complianței pentru menținerea presiunii telediastolice în limite normale. În această perioadă pacienții sunt asimptomatici. Cordul se mărește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
IA acute, în scopul stabilizării statusului clinic. Tratament chirurgical Alegerea momentului optim al intervenției chirurgicale este dificilă datorită perioadei lungi de evoluție asimptomatică. Indicația chirurgicală la pacienții asimptomatici cu regurgitare severă este controversată datorită evoluției naturale bune. Odată instalată, decompensarea ventriculară reduce șansele recuperării funcției cardiace și supraviețuirii postoperatorii. Indicațiile chirurgicale în IA sunt stabilite în ghidul pentru evaluarea și tratamentul valvulopatiilor elaborat de ESC (tabelul 25.3) (8). În IA acută severă se indică intervenția chirurgicală în urgență. În IA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cardiace, evitarea complicațiilor la pacienții cu dilatare anevrismală a aortei ascendente, evitarea decesului. Evaluarea preoperatorie presupune ETE și ecocardiografie transtoracică (ETT), ECG, test de efo rt pentru diagnosticarea anomaliilor latente ale funcției VS, cateterism cardiac (evaluarea arterelor coronare, a funcției ventriculare și a aortei ascendente), ecografie caroti- diană, CT/IRM pentru evaluarea aortei ascendente la pacienții cu sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice, prezența comorbidităților, speranța
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
condiții de păstrare a ritmului sinusal. Apariția FA impune instituirea tratamentului antiaritmic și anticoagulant (cardioversie în FA recent instalată, digoxin). Betablocantele și blocantele de canale de calciu ameliorează toleranța la efort prin prelungirea diastolei și, astfel, a timpului de umplere ventriculară. Diureticele și nitrații se indică în perioadele de decompensare pentru ameliorarea dispneei. Profilaxia EI se indică în momentele de risc (de exemplu, extracții dentare). Tratament chirurgical Obiectivul intervenției chirurgicale constă în îndepărtarea obstacolului realizat de aparatul mitral fie prin procedee
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
și se alege o valvă bio - logică, care se inserează cu fire separate, cu sau fără petic, sau prin sutură „în surjet”. În cazul prezenței unei cuspe posterioare pliabile se încearcă păstrarea sa împreună cu cordajele aferente, pentru a conserva geometria ventriculară stângă și a obține o stabilitate a rezul - tatelor favorabile pe termen lung. Prezervarea aparatului subvalvular asigură mentenanța continuității anulo ventriculare și păstrarea funcției VS. Excepție fac pacienții cu afectare valvulară reumatismală. În aceste cazuri, cordajele tendinoase de ordin II
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
surjet”. În cazul prezenței unei cuspe posterioare pliabile se încearcă păstrarea sa împreună cu cordajele aferente, pentru a conserva geometria ventriculară stângă și a obține o stabilitate a rezul - tatelor favorabile pe termen lung. Prezervarea aparatului subvalvular asigură mentenanța continuității anulo ventriculare și păstrarea funcției VS. Excepție fac pacienții cu afectare valvulară reumatismală. În aceste cazuri, cordajele tendinoase de ordin II și III sunt frecvent scurtate și fuzionate cu peretele lateral al ventri - culului posterior, ceea ce favorizează rezecția cordajelor primare și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pacienții cu afectare valvulară reumatismală. În aceste cazuri, cordajele tendinoase de ordin II și III sunt frecvent scurtate și fuzionate cu peretele lateral al ventri - culului posterior, ceea ce favorizează rezecția cordajelor primare și a majorității cuspelor, fără alterarea continuității anulo ventriculare, în vederea obținerii spațiului optim inserției protezei. Riscul operator este condiționat de încadrarea inițială a pacientului în clasa NYHA, de vârstă, funcția VS, patologia asociată, valvulară sau coronariană. Procedeul Maze Procedeul Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare a incompetenței aparatului valvular mitral. Componentele aparatului valvular mitral pot fi afectate de diferite procese patologice cu determinism reumatismal sau degenerativ ce alterează coaptarea cuspelor mitrale. EI grefate pe valve native, mai rar sau în prealabil afectate prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]