5,522 matches
-
în reorganizarea drenajului în carst. Defileul Văii Petros este una din cele mai impresionante zone sub raport peisagistic din județul Hunedoara, el remarcându-se prin abrupturile calcaroase de aproape 300 m și numeroasele turnuri calcaroase. Valea Tecuri - este "suspendată" în versantul stâng al Văii Petros, la aproximativ 6.5 km amonte de Baru Mare. Legătura sa hidrogeologică până în Petros este reprezentată de frumoasa vale a Șipotului. Valea Tecuri ar putea reprezenta un model elocvent pentru văile cu trepte antitetice și chiar
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
fiind perpendiculară pe aceasta. Ea se varsă în Crivadia, în localitatea cu același nume. Inițial Valea Munceilor s-a format la contactul dintre călcare și cristalin. Odată cu adâncirea ei, jumătatea superioară și-a păstrat cursul, calcarele rămânând suspendate pe versantul stâng; în jumătatea inferioară au avut loc modificări ale cursului de apă în zonele calcaroase. La intrarea în aceste zone, apa a dat naștere la o vale cu numeroase ponoare și peșteri, transformată ulterior în Jgheabului, situat în aval de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Morii. Valea Purcarului - constituie perechea văii Babei, cu care se unește în spatele cătunului Jitoni. Valea Dâlja, Valea Costești - traversează calcarele numai pe o porțiune mediană a acestora, dând naștere la porțiuni de chei, uneori cu aspect de canion. În versanții lor s-au format peșteri de mici dimensiuni. Ambele au un regim hidrologic permanent. Existența numeroaselor cursuri de apă supraterane cât și a celor subterane care au dat naștere fenomenelor endocarstice, asigură o resursă bogată și un habitat divers tuturor
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
higrofile; ... – 6520 Fânețe montane; ... – 7230 Mlaștini alcaline ... – 8210 Versanți stâncoși calcaroși cu vegetație chasmofitică ... – 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; ... – 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; ... – 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; ... – 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; ... – 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior - Alnion incanae, Salicion albae; ... – 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun ... – 91V0 Păduri dacice de fag -Symphyto-Fagion; ... – 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană - Vaccinio-Piceetea
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
fag -Fagus sylvatica- și carpen - Carpinus betulus- cu Dentaria bulbifera 1210,88 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 3523,70 R4111 Păduri sud-est carpatice de fag -Fagus sylvatica- și brad -Abies alba - cu Cephalanthera damassonium 3523,70 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene 22,44 R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin -Fraxinus excelsior, paltin -Acer pseudoplatanus, ulm - Ulmus glabra- cu Lunaria rediviva 22,44 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior -Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae 77,57 R4401
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Presiuni: B07 - alte activități silvice: scăderea procentului pădurilor mature în favoarea categoriilor de vârstă mai tinere. Amenințări: B03 - Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală. Valea Roșia Presiuni: E03.01 - depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement. Peșterile de pe versantul drept al văii Roșia, sunt oarecum ferite de deranj, datorită reliefului abrupt. Dar chiar și aici au fost găsite deșeuri în aceste peșteri, care sunt folosite ocazional în timpul nopții de către lilieci, pentru hrănire. Peșterile de pe versantul stâng
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
pe versantul drept al văii Roșia, sunt oarecum ferite de deranj, datorită reliefului abrupt. Dar chiar și aici au fost găsite deșeuri în aceste peșteri, care sunt folosite ocazional în timpul nopții de către lilieci, pentru hrănire. Peșterile de pe versantul stâng al văii, sunt uneori inundate. Nu s-au găsit urme de lilieci. Peștera Bolii Presiuni: H06.01.01 - poluarea fonică cauzată de o sursa neregulată; H06.02 - poluare luminoasă; Amenințări: G05.04 - Vandalism G01.04.03 - Vizite de agrement în peșteri; Deși, teoretic, peștera e
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
care desparte Valea Iadului de Valea Drăganului și ajunge până la barajul Drăgan - Floroiu unde face legătura cu drumul (DJ 764B) de pe Valea Drăganului. De la Remeți și până la Stâna de Vale drumul poartă indicativul (DJ 108J) urmărind versantul drept al Lacului Leșu în prima fază și apoi a văii Iadei, până la Stâna de Vale unde face legătura cu drumul județean (DJ 764 A ) Stâna de Vale - Budureasa - Beiuș (și de aici mai departe spre Oradea sau spre
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
prin sud, apoi traseul devine foarte sinuos trecând prin bazinul superior al văii Măguran, continuând pe sub Dl. Dumbrăvii, apoi traversând Valea Făgetului și Valea Luncilor pe la sud de intrarea în peștera Moanei. De aici limita urmărește spre nord versantul drept al Văii Luncilor, lasă la exterior arealul cu locuințe al localității Bălnaca -Groși și continuă spre est până în apropiere de localitatea Bratca de unde se reorientează spre sud urmărind aproape fidel interfluviul dintre valea Brătcuții și depresiunea carstică
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
depresiunea carstică "La Acre", de unde continuă spre sud până la vf. Hodrângușa (1026.5 m) și Piatra Bulzului (912 m). De aici limita urmărește partea sudică a Lacului Leșu iar apoi continuă spre sud, pe un traseu sinuos care urmărește versantul drept al văii Iadului până la confluența cu Valea Runcului pe traseul căreia îl urmează în amonte până sub vf. Muncelașu, la punctul de închidere al perimetrului sitului. ... ... ... 2. MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE 2.1. Geologie Formațiunile metamorfice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de Bihor și include șisturi cristaline cu un metamorfism avansat, dar este anterior ca geneză comparativ cu magmatitele banatitice din Vlădeasa. Formațiunile care îl compun apar în partea sudică a teritoriului studiat, în bazinul superior al pârâului Brătcuța și pe versantul stâng al văii Iadului, la ieșirea din localitatea Remeți, în spațiul munților Pădurea Craiului și în partea amonte a bazinului râului Dașor, în cadrul Munților Vlădeasa. Aflorează pe suprafețe restrânse așa încât, suprafața însumată ocupată cu formațiuni ale seriei de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate care sunt localizate pe dreapta văii Iadului, în bazinul Dașorului (în Munții Vlădeasa), pe versantul stâng al văii Iadului sub vârfurile Dl. Culmea Frunții, Dl. Frântura Boții și Pietrele Dăicii, în partea mediană și inferioară a bazinului pârâului Brătcuța, în dreptul localității Bratca, sub Dl Gropilor de lângă Șuncuiuș și, în continuare, tot bazinul Mișidului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul dintre valea Mișidului (Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș. Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf. Drăgușului, apoi pe versantul stâng sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Luncilor) și valea Măguran și, sub formă de mici areale, la vest de localitatea Șuncuiuș. Depozitele carbonatice ale Juarasicului mediu (Dogger) se găsesc răspândite sub formă de mici petice pe versantul drept al văii Iadului sub vf. Drăgușului, apoi pe versantul stâng sub vf. Dl. Cilmea Frunții, în partea mediană a bazinului pârâului Brătcuței și în extremitatea nord-vestică a teritoriului, sub Pădurea Socodolului. Ca suprafață deține 35.99 ha, ceea ce înseamnă doar 0.20% din total. Jurasicul superior (Malm) este reprezentat exclusiv
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
final o serie de călcare peletale cenușiu-închise, denumite călcare de Vad. Răspândirea arealelor cu călcare jurasic-superioare în teritoriu este, ca și în cazurile anterioare, neuniformă, cu apariții în valea Iadului, între barajul lacului Leșu și localitatea Remeți, atât pe versantul drept, cât și pe cel stâng al văii Iadului, apoi pe partea superioară a dealului Culmea Frunții, în bazinul inferior al văii Brătcuței, în partea superioară a bazinului văii Luncilor și ocupă cea mai mare parte a teritoriului ariei protejate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
masive și marnocalcare. Depozitele cretacice inferioare ocupă o suprafață de 1114.5 ha, ceea ce reprezintă 6.49% din totalul ariei protejate. Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse, pe versantul stâng al văii Iadului sub Dl. Frântura Boții și la nord de Piatra Acră, iar pe versantul drept, apar pe interfluviul ce unește vârfurile Dl. Caprei, Dl. Meleiu, Dl. Mogoșii și Cicleu Selhișului. Sunt alcătuite din depozite de brecii, aglomerate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
totalul ariei protejate. Formațiunile cretacice superioare sunt diferențiate în funcție de zona apariției acestora. În Pădurea Craiului ele apar pe suprafețe restrânse, pe versantul stâng al văii Iadului sub Dl. Frântura Boții și la nord de Piatra Acră, iar pe versantul drept, apar pe interfluviul ce unește vârfurile Dl. Caprei, Dl. Meleiu, Dl. Mogoșii și Cicleu Selhișului. Sunt alcătuite din depozite de brecii, aglomerate și șisturi depuse în Senonian. Suprafața ocupată de acestea este de cca. 718.24 ha, adică 4.18% din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vulcanogen sedimentare compuse din piroclastite, brecii tufogene, conglomerate vulcanice, tufite, brecii vulcanice și marne. Acestea sunt rezultatul activității magmato-vulcanice laramice ale cărei produse sub formă de corpuri intruzive și intruziuni magmato-vulcanice, sunt cunoscute sub numele de banatite.Ca localizare, apar pe versantul stâng al văii Iadului, între vârfurile Piatra Bulzului, Hodrângușa și Piatra Acră( la partea superioară) și Lacul Leșu, iar pe versantul drept ocupă tot spațiul amonte de localitatea Remeți. Ca suprafață, toate arealele cu roci magmato-vulcanice banatitice însumează 4557.52 ha
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cărei produse sub formă de corpuri intruzive și intruziuni magmato-vulcanice, sunt cunoscute sub numele de banatite.Ca localizare, apar pe versantul stâng al văii Iadului, între vârfurile Piatra Bulzului, Hodrângușa și Piatra Acră( la partea superioară) și Lacul Leșu, iar pe versantul drept ocupă tot spațiul amonte de localitatea Remeți. Ca suprafață, toate arealele cu roci magmato-vulcanice banatitice însumează 4557.52 ha, ceea ce reprezintă 26.54% din totalul ariei protejate. Manifestările vulcanice banatitice au început în Laramic (finele Cretacicului) și au continuat și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
banatitice se înscriu în relief prin forme greoaie, masive, încadrate de văi tăiate adânc, așa cum este cazul văilor Iadului și Runcului (aceasta din urmă constituind limita sudică extremă a ariei protejate). Aspectele mai deosebite de relief le constituie prezența versanților abrupți și a suprafețelor structurale. În fapt, pe toată lungimea ei inclusă teritoriului protejat, Valea Iadului crează o alternanță de sectoare de chei și bazinete de eroziune în care sunt localizate așezări, așa cum este cazul satelor Remeți sau Munteni
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
regiunilor vestice și centrale ale României (Sandu et al., 2008). În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara ariei de protecție avifaunistică R0SPA0115 a variat consistent datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici în arealele sudice, cele mai înalte (4,9 °C) și respectiv
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Sandu et al., 2008). În regim multianual, temperatura medie lunară înregistrată la scara ariei de protecție avifaunistică R0SPA0115 a variat consistent datorită diferenței de altitudine din regiune, precum și efectului de umbrire apărut pe versanții nordici ca urmare a expoziției versanților. Astfel, la nivelul valorilor anuale, față de o medie a regiunii de 7,5 °C, s-au înregistrat temperaturi cu peste 2 °C mai mici în arealele sudice, cele mai înalte (4,9 °C) și respectiv mai mari în arealele nordice, mai
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
apropierea de Masivul Vlădeasa au permis ca aceasta să fie localizată la cea mai mare altitudine (între 825 și 875 m) dintre toate depresiunile de captare carstică ale Pădurii Craiului. Cursul de apă care o traversează își are izvoarele pe versantul nord-vestic al Dl. Hodrângușa și are câțiva afluenți cu caracter temporar activ. Depresiunea este sculptată în conglomerate, gresii și șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea apei în subteran, chiar pe contactul carstic-noncarstic și dezvoltarea depresiunii în amonte de acest punct. De pe versanții impermeabili din jur au fost transportate de-a lungul perioadei Pleistocene, spre vatra depresiunii, cantități importante de depozite provenite în urma proceselor periglaciare. Astfel, actual, grosimea depozitelor de umplutură din baza depresiunii ajunge până la 25 m. Platourile carstice prezente
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]