1,948 matches
-
Porni într-acolo destul de emoționat. Probabil era însă mai departe decît socotise el, căci pînă să revină cu un vas plin de fructe, soarele trecuse de zenit. Însă drumul îi făcuse bine; se simțea mai vioi, întărit; se gîndea cu viclenie: Gil și Kershaw ― dacă unul dintre acești indivizi era Kershaw ― trebuie să fi vizitat planeta asta. Probabil încercaseră fructele pe care le găsiseră. De îndată ce-și reveneau suficient îi puteau spune dacă poamele acestea galbene nu sînt otrăvitoare. Eventual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
împotriva mea. Totul devenea derutant. Era ca și cum o forță puternică și iresponsabilă ar fi vrut să-mi cuprindă mișcările în inocența sa. Orice aș fi făcut (pentru că mai depindea într-o măsură și de mine) mi se părea subminat cu viclenie de forța sau natura aceea. Trăiam, ca totdeauna, printre avertizoare, așteptând ceva din ce în ce mai nedefinit. „De fapt, nu se întâmplă nimic grav“, îmi spuneam, ca să mă liniștesc. Dar, amenințat și slab în dezlănțuirea agresivă a unor legi nesigure, îmi spoream deruta
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
înaintau cu greu, în urma lui, prin iarba udă. Pantalonii le erau uzi și plini de noroi. Dincolo de malurile acoperite de iarbă era o întindere neagră-roșiatică de pământ, scăldată de apa mlaștinii. Aici e, spuse Kobayashi în șoaptă, uitându-se cu viclenie la Endō. Acolo... unde iese copacul acela din apă. La rădăcina lui. Kobayashi arătă spre un copac uscat ce ieșea din apa învăluită în ceață. Era probabil vreo rămășiță de pe vremea când fusese acolo pădure de cedri, înainte de formarea mlaștinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
privit jenați. Bucuroși. Fericiți. Li s-a deschis o cale. Simbrii onorabile, cont personal, profesori, pensii! Gărzile vor aduce la ordine pe oricine se va abate de la contract, pentru că era vorba de o înțelegere: „Eu vă conduc, voi mă ascultați!”. Vicleniei rafinate a stăpânului i-a răspuns șiretenia instinctivă a târgovețului. Primul va încerca, în curând, să recupereze o parte din pierderi, celălalt, bucuros că există o oaie de muls, va munci mai puțin, totul spre paguba Stațiunii. S-a încheiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
în livada de pe marginea lacului. Gherasim și Ilarion, doi călugări (foști subofițeri de miliție), aduși de maiorul Marcu odată cu ridicarea schitului, criticau rânduiala obștii; primul, respecializat în modelarea foilor de cupru, al doilea în medicină veterinară, frați de cruce întru viclenie, ipocrizie, șiretenie, pizmă. Marcu ar fi vrut să scape de ei, prea își băgau nasul peste tot, prea le știau pe toate, dar când te mai pricopsești cu un doctor ca Ilarion? Ferma număra peste 2000 de ovine, vaci 60
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mine, yalestena. Și-ți zic eu că o brodești ca unul născut pe-aicea. Preț de câteva minute, Gosseyn abandonă conversația. Se duse la locul lui și se așeză. Fluxul neural care se revărsa de la uriaș nu era amical. Conținea viclenie și un fel de suavă și ucigătoare satisfacție personală. O problemă: de ce acest om se prefăcea? La forța musculară yalertanul făcea parte dintr-o categorie aparte. Dacă ajungeau la bătaie, Gilbert Gosseyn va trebui să-și folosească creierul secund pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cu adevărat, lucrurile! Și cu Adam! Cu Eva! Cu nenorocitul de șarpe! Cu mărul! Dacă ar fi fost o portocală, ar fi avut vreme - nemîncata! -, pînă ar fi decojit-o, să-și dea seama, poate că la mijloc e o viclenie și fața lumii ar fi fost azi alta! Nu se putea pune nimeni cu Antonia, dar Cerul era surd, nu o auzea. Sau o auzea, dar nu o asculta, nu se luau ei, Domnul și sfinții, după o babă tot
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și Îl conduc În luptă. Primele confruntări se Întorc În avantajul lor, sultana trebuie să se retragă la Isfahan, care este imediat supus asediului. Dar Terken nu e femeia care să se dea bătută; ca să se apere, e capabilă de viclenii care vor rămâne celebre. Ea le scrie, de exemplu, câtorva guvernatori de provincii niște scrisori Întocmite astfel: „Sunt văduvă, am În grijă un copil nevârsnic, care are nevoie de un tată să-i călăuzească pașii, să conducă imperiul În numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și vor putea predica ziua În amiaza mare.” Într-adevăr, după atâția ani de persecuții, sute de ismailiți ies la lumină. Convertirile se Înmulțesc. În anumite cartiere, aceștia alcătuiesc străji Înarmate În sprijinul sultanei. Cu toate acestea, cea din urmă viclenie a lui Terken este, probabil, cea mai ingenioasă și mai Îndrăzneață: emirii din anturajul ei se prezintă, Într-o zi, În tabăra dușmană, anunțându-l pe Barkyaruk că au hotărât s-o părăsească pe sultană, că trupele lor sunt pregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
n-am văzut, din partea ta, decât credință, devotament și afecțiune filială, n-am vrut nicicând să tulbur trecutul. — În acea zi, ofițerii din Nizamiya știau că aveam să te salvez și să plec Împreună cu tine. Asta făcea parte dintr-o viclenie pe care o născocisem eu. Înainte de a continua, Îi toarnă stăpânului și sieși o foarte necesară cupă plină ochi cu vin rubiniu. Nu uita că pe lista condamnaților, Întocmită de mâna lui Nizam al-Mulk, exista un om la care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
abilitatea de a învăța. Deși total străină de inteligența care l-a construit pe Nostromo, ea a ajuns într-un timp record să știe exact cum să se orienteze prin navă fără să fie detectată. Face dovada promptitudinii, puterii și vicleniei. Un asemenea prădător, noi nu am mai întâlnit până acum. Așadar nu este deloc surprinzător că am eșuat în încercările noastre! ― Se pare că vrei să abandonezi! ― Constat numai evidență. ― Aceasta este o astronavă modernă, bine echipată, aptă de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un răspuns care trebuie dat mereu. Diferența constă În patima cu care sînt aruncate zarurile?... Expresia e falsă. Pentru că Întotdeauna zarurile cad după ce-am trecut. Aiax Ulise știe că Aiax vrea să fie puternic și glorios fără ajutorul zeilor. Viclenia sa, În Înfruntarea pentru atribuirea armelor lui Ahile după moartea acestuia, e de a-și face adversarul să vorbească. Toamna, blîndă, și caldă acum, va fi nu peste multă vreme posomorită de ploi. Marea pierde pe zi ce trece din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
frivolitatea... într-o dictatură, frivolitatea nu mai e ce-a fost. Devine provocare, regenerare. Și umor și necesară nesimțire. Mimarea libertății, da da, că și mimarea... Da, da, când nimic nu mai e, atunci mimarea...“ Mica suspiciune, mica bârfă, mica viclenie. Micile vânzări de suflete mici, micșorate, strivite? Plictiseală, plictiseală! Fantoma care cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Izvor, să aștepte autobuzul, nu-l observasem. Ce credeți că făcea distinsul exemplar al trecutului meu și al dumneavoastră? Același lucru ca și în tramvai, n-o să credeți. Ceilalți călători nu observau. Sunt obosiți, storși de plictiseală, de frică, de vicleniile zilnice ale supraviețuirii, dacă găsesc un loc și pot sta jos nu le mai pasă de nimic, surzi orbi muți, să vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai treceam prin dreptul abatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
LIMAN Oricât am sta de-a curmezișul, Totul trece, chiar și moartea; Oricât de lesne-ar fi suișul, Ori chiar coborâșul, partea. La rând și amintirea piere În hăuri care sunt la rând, De-ar fi ideea, fapta - miere, Ori viclenie-n fapt și gând. Și curge totul în neștire Ca-ntr-un ocean fără liman, Cum trec meteoriți - oștire, După ceresc și clar firman. Suntem ce-am fost dintotdeauna, Și totdeauna așa vom fi, Credința este doar cununa Celui ce-
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
se comportă Precum cele ce-s în junglă: Lăcomia în retortă - Chiar umplută, n-o s-ajungă. * În anume fel e bine Că dorim capitalism, În anume mod rău, cine Vrea din nou în socialism. * Ispita are glasul blând Și pofta viclenie, Iar omul slăbiciuni de rând Și multă lăcomie. 17 iunie 2004 Mâzgălesc cuvinte goale Să nu simt că timpul zboară - Idei-hârburi dând târcoale Slovei, false ulicioare. „Muritu-i-au colindătorii”. Își cată slava singurel Că nu s-au scris alte istorii Mai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
bătrânețe. N-am spurcat în vreme patul Ce se cheamă conjugal. Chiar de-a stat pofta de-a latul Am respinso-n mod regal Dacă dragoste nu-mi dai, Ce te ții de mine scai? Sigur ai un interes Tot cu viclenie dres. 30 iunie 2004 TE ROG ACUM „Te rog acum să-mi faci un dar Cu simplele cuvinte. Căci de idee n-am habar. Ce ai ascuns în minte? Te rog să-mi faci mărturisiri, Poate sunt eu de vină
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
de cum te miști. Și nu e blând ca o poveste Amorul meu cel dureros, Un demon sufletul tău este Cu chip de marmură frumos. În față farmecul palorii Și ochi ce scânteie de vii, Sunt umezi înfiorătorii De lingușiri, de viclenii. Când mă atingi, eu mă cutremur, Tresar la pasul tău, când treci, De-al genei tale gingaș tremur Atârnă vieața mea de veci. Te duci și rău n-o să-mi mai pară De-acum de ziua cea de ieri, Că
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mei, uitându-te prin prisma lor... Vis-a-vis de mine Gîndurile s-au amestecat cu sângele meu, curg prin vene lin, fără by-pass. Sunt conciliante, fără resentimente; construiesc cuvinte despre iubire și viață. La tine sângele este îngroșat de ispite și viclenii; curge atât de greu prin venele pline de incertitudini. Oricât de mult te-ai strădui să le schimbi sensul, niciodată nu vor cunoaște calea cea dreaptă pentru că, din păcate, nu știi să contruiești. Te-ncornorezi cu fel de fel de cuvinte
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
nu mă va ajuta, ci-mi va ține și tot felul de discursuri moralizatoare. Cu Daisy e altceva. Am s-o sun mâine s-o pun la curent cu noile mele obsesii. Poate că nu aș fi copt cu multă viclenie acest plan, dacă nu aș fi văzut-o pe ea împreună cu Finn. Știu că nu-i bine. Nici sănătos. Dar abia aștept să trec la acțiune. Pentru că sunt conștientă că nu e în regulă ce fac, îmi propun mie însămi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fel. A fost mai bine... Nu mai aveam nimic să ne spunem, nimic constructiv, adică... zic eu. Matt dă din cap înțelegător. —Am înțeles. Ați pus punct definitiv. Probabil e mai indicat. El ce mai face? îl interoghez eu cu viclenie, deși ar fi fost bine să mă abțin. —E foarte bine. Nu mă mai sună ca înainte, îl știi cum e. L-am vizitat acum câteva luni. Părea că se mai înveselise după... înțelegi tu. S-a apucat iar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-l întreabă nimic. — Te domină inima sau mintea?, îl întreabă ea ca să schimbe subiectul discuției, știe și aici răspunsul, aproape totdeauna l-a dominat inima, aproape totdeauna. Când a fost vorba de femei, l-a dominat inima, deși, cu o viclenie rară... — Sunt convins că mă domină inima și, din cauza asta, toată viața m-am luptat să nu se vadă, nu am vrut să mă dau pe mâna lumii. Nu vei fi vrut tu, dar orice artist se dă pe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
se datorează lor. De aici putem deduce o regulă generală, care nu greșește niciodată sau numai rareori, și anume că acela care este cauza puterii cuiva se prăbușește el însuși: într-adevăr, puterea celuilalt, el a făcut-o fie prin viclenie, fie prin violență, și atât una, cât și cealaltă sunt primejdioase pentru cel care a devenit puternic. CAPITOLUL IV DE CE REGATUL LUI DARIUS, CARE A FOST OCUPAT DE ALEXANDRU, NU S-A RĂSCULAT, DUPĂ MOARTEA ACESTUIA, ÎMPOTRIVA URMAȘILOR LUI Date
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
favoarea de care se bucură din partea concetățenilor săi, iar stăpânirea lui poate fi numită principat civil (pe acesta putând să-l dobândești fără să ai nevoie de însușiri desăvârșite, ori de o soartă deosebit de norocoasă, ci, mai curând, de o viclenie în stare să reușească), voi arăta că un principat de felul acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. Într-adevăr, se întâlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
a mai spus. CAPITOLUL XVIII CUM TREBUIE SĂ-ȘI ȚINĂ CUVÂNTUL UN PRINCIPE Oricine înțelege că este întru totul spre lauda unui principe faptul de a se ține de cuvânt și de a proceda în mod cinstit, iar nu cu viclenie. Cu toate acestea, experiența vremurilor noastre ne arată că principii care au săvârșit lucruri mari au fost aceia care n-au ținut prea mult seama de cuvântul dat și care au știut, cu viclenia lor, să amețească mintea oamenilor, iar
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]