10,890 matches
-
și frumusețea. Acestea sunt sanctuare ale dragostei, divine și umane în același timp! Aici apare asemănarea dintre Luceafărul eminescian și umanul Zeu indian, care prin moștenirea dată fiului în a construi temple de o aleasă frumusețe, încearcă să-și cumpere vinovăția prin eternizarea unei atfel de iubiri, adevărata și umană, afișată nouă, tuturor, pește atâtea secole. Dar în același timp scenele de pe benzile templelor sunt și lecții de o dragoste adevărată. Este ca un miracol lăsat de zei pământenilor, uneori neînțeles
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
sunt realizate, în care ei devin un tot unitar dincolo de orice dorința sau suferință. Surprinzător și incredibil, calitatea erotică a templelor de la Khajuraho deranjează, dar în același timp vindeca, curăță: aceasta este dragostea sanctificata de zei, o dragoste neacompaniata de vinovăție și una dintre singurele adevăruri despre limbajul placerilor! Și, ca orice genial act cultural, în jurul lui se naște misterul! Vorbindu-se atât de mult, importanța subiectului crește. Ce-i buimăcește însă pe cei mai multi teoreticieni e tocmai continuitatea sculpturilor erotice în
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
să ne iubim,/ Să ne jucăm, ca doi copii să fim,/ Să ne privim în ochi și să ne spunem// Iubirea, fericirea, nemurirea/ Iar eu, cu ochii-nlăcrimați de teamă, Te-mbrățișez și îți aștept privirea”. Apare și sentimentul de „Vinovăție” când „Degeaba-mi spui că ți-este foarte bine,/ Că mă iubești, că nu-ți sunt vinovată,/ Căci când greșesc îmi cade lumea toată/ În cap, iar conștiința-mi arde-n mine.// În mintea mea deja sunt pedepsită” și „Mă
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
aceea simțeam atunci o libertate stranie... Mă lua imediat la treabă și mă boscorodea că sunt prea moale petrecând timpul prințe cărțile mele romantic. Iată cum dezgustul față de munca fizică își facea loc în mine. Mai rău era că datorită vinovăției aveam coșmaruri... și, mult timp după s-a întâmplat asta. Casa aceasta îmi devenise un coșmar, unde nu avusem bucurii și fusesem destul de frecat încă din fragedă copilărie. Îl vedeam cum stă cu mine pe hol ca altădată și se
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
fost supus. Ajunsesem ca un moș de acum, cu prea multe gânduri și revolte interioare, amărât și depresiv, condamnându-mă crunt pe de asupra că mă simțeam ușurat.. era ca un cerc vicios... sentimentul de eliberare aducea după el o vinovăție cruntă. Prin prisma studiului psihologiei mi-am dat seama că mi-au fost induse culpele mai dinainte, dar atunci căpătaseră alte forme, căci tata mă bântuia în vise... mă întrebam ce avea cu mine chiar și când nu mai era
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
ca pe un tată când el la cursuri în loc să predea se lauda pe sine? Transfer făcusem către profesorul de psihologie, care în pauze sau când avea timp liber mă lămurea cum e cu toate conflictele sufletești, cu Oedip și cu vinovăția ce o trăiam... mai bine zis îmi asculta văicărelile... Pff.. Șoc am avut când acest ‘’mentor’’ dintr-o ceartă cu unchiul, în plină sesiune de comunicări, a început să dea cu pumnul în tablă ca un turbat. Ciudat a mai
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
civilă, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o, arătând, totodată, că instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite. De asemenea, alin. (2) al aceluiași art. 28 prevede că hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
28 prevede că hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia. Totodată, dispozițiile art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală, referitoare la chestiunile prealabile, reglementează faptul că hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
în considerare aspecte privitoare la natura și gravitatea faptelor contravenționale constatate, cu privire la care s-au apreciat gravitatea faptelor ca fiind medie (pentru ambele fapte), durata încălcării medie (pentru ambele fapte) și a fost avută în vedere forma de vinovăție (cu intenție indirectă, având în vedere că societatea a fost sancționată în trecut pentru astfel de fapte). Față de motivele de fapt și de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraților și al promovării stabilității activității de asigurare în România
DECIZIE nr. 336 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297849]
-
Superior al Magistraturii, la partea de analiză și implementare a aplicațiilor informatice comune privind activitatea instanțelor; ... ... 7. La articolul 102, alineatele (6) și (7) se modifică și vor avea următorul cuprins: (6) La primirea rechizitoriului, a acordului de recunoaștere a vinovăției sau a altor cereri, propuneri, plângeri, contestații, sesizări în materie penală, cu excepția celor de competența judecătorului de drepturi și libertăți și a celor din faza de executare a hotărârilor penale, persoana desemnată cu repartizarea aleatorie verifică în sistemul ECRIS
HOTĂRÂRE nr. 1.923 din 14 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291356]
-
de trecere prin art. 7 alin. (2) din același act normativ, este evident că legea a instituit o răspundere contravențională care nu ține cont - în situația utilizatorilor care au ca obiect de activitate închirierea de autovehicule - de existența efectivă a vinovăției persoanei sancționate, ceea ce nesocotește principiul răspunderii personale a contravenienților și, implicit, dreptul la un proces echitabil recunoscut prin Constituție. Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, iar procesul-verbal de constatare a contravenției se încheie doar în baza datelor
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
spre exemplu, printr-o notificare premergătoare referitoare la utilizarea podurilor de către clienții care conduc autoturismele închiriate de la societate. Numai în situația în care societatea nu s-ar conforma acestei obligații s-ar putea reține în sarcina sa o vinovăție de natură să justifice răspunderea sa contravențională. Aceasta deoarece este imposibil ca societatea să cunoască dinainte traseul pe care îl va urma clientul pentru a achita în prealabil peajul. De asemenea, se apreciază că ar fi excesiv să procedeze la
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007, prin care a statuat, de principiu, că fiind vorba de săvârșirea unor contravenții, nu se poate aplica niciodată o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acesteia. Existența sau inexistența vinovăției este un element al stării de fapt, a cărei apreciere constituie atributul exclusiv al instanței de judecată. Prin urmare, instanțele de judecată sunt acelea care urmează să stabilească, de la caz
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
I, nr. 162 din 7 martie 2007, prin care a statuat, de principiu, că fiind vorba de săvârșirea unor contravenții, nu se poate aplica niciodată o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acesteia. Existența sau inexistența vinovăției este un element al stării de fapt, a cărei apreciere constituie atributul exclusiv al instanței de judecată. Prin urmare, instanțele de judecată sunt acelea care urmează să stabilească, de la caz la caz, dacă societățile au avut posibilitatea de a
DECIZIA nr. 486 din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276889]
-
de către Inspecția Judiciară, prin inspectori judiciari. (2) Prin cercetarea disciplinară prealabilă se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. (3) Cercetarea disciplinară prealabilă este o procedură administrativă, nepublică și necontradictorie, care se desfășoară cu respectarea garanțiilor procesuale și procedurale prevăzute de lege, precum și a dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal. Ascultarea
REGULAMENT din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276663]
-
constituie dispozițiile art. 52 alin. (3) din Codul penal, care au următorul conținut: „(3) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune. “ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) referitor la
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
fie „o faptă prevăzută de legea penală“, așa cum rezultă, de altfel, chiar din textul de lege criticat. Împrejurarea că în cazul participației improprii în modalitatea prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal autorul faptei a acționat fără vinovăție este o cauză personală a acestuia, care nu schimbă caracterul faptei săvârșite, aceasta rămânând o faptă prevăzută de legea penală, și nu înlătură vinovăția celorlalți participanți, care au acționat cu intenție. Cel care participă cu intenție la săvârșirea unei fapte
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
în modalitatea prevăzută de art. 52 alin. (3) din Codul penal autorul faptei a acționat fără vinovăție este o cauză personală a acestuia, care nu schimbă caracterul faptei săvârșite, aceasta rămânând o faptă prevăzută de legea penală, și nu înlătură vinovăția celorlalți participanți, care au acționat cu intenție. Cel care participă cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, în calitate de instigator sau complice, comite o infracțiune, așa cum stabilesc, de altfel, și dispozițiile art. 174 din Codul
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
care o comit. Conținutul normativ înfățișează mai multe modalități, indicând coautoratul impropriu, precum și instigarea și complicitatea improprii, reglementând condițiile de existență și regimul de sancționare a acestora. Modalitatea normativă a instigării/ complicității improprii dă conținut, în modalitatea intenție-lipsă de vinovăție, prevederii din alin. (3) al art. 52 din Codul penal, intenția caracterizând poziția psihică a participanților secundari, iar autorul/coautorii acționează fără vinovăție. În acest caz, se angajează răspunderea penală a instigatorului/complicelui, care se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
și regimul de sancționare a acestora. Modalitatea normativă a instigării/ complicității improprii dă conținut, în modalitatea intenție-lipsă de vinovăție, prevederii din alin. (3) al art. 52 din Codul penal, intenția caracterizând poziția psihică a participanților secundari, iar autorul/coautorii acționează fără vinovăție. În acest caz, se angajează răspunderea penală a instigatorului/complicelui, care se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune (sistemul parificării de pedeapsă), iar autorul/coautorii nu vor fi pedepsiți, fiind exclus caracterul infracțional al faptei săvârșite. Curtea reține, totodată
DECIZIA nr. 503 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295756]
-
sferei de aplicare a dispozițiilor art. 285 din Codul penal, în forma lor în vigoare în prezent. ... 72. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa prevederii, în cuprinsul art. 285 alin. (3^1) din Codul penal, a formei de vinovăție cu care este comisă infracțiunea de evadare reglementată prin art. I pct. 1 din legea ce face obiectul sesizării, potrivit considerentelor mai sus arătate, Curtea reține că neprevederea expresă în cuprinsul normei de incriminare analizate a formei de vinovăție cu
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
de vinovăție cu care este comisă infracțiunea de evadare reglementată prin art. I pct. 1 din legea ce face obiectul sesizării, potrivit considerentelor mai sus arătate, Curtea reține că neprevederea expresă în cuprinsul normei de incriminare analizate a formei de vinovăție cu care este comisă infracțiunea prevăzută prin legea criticată indică, în mod cert, intenția legiuitorului de a sancționa faptele prevăzute prin textul criticat doar atunci când acestea sunt comise cu intenție, aspect ce poate fi dedus, în mod direct, prin
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
dispozițiile art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002, care au următorul cuprins: „Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție: a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției;“. ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
sancțiuni, secțiunea 2: Răspunderea juridică și sancțiuni din Legea nr. 360/2002 și stabilește ca abatere disciplinară, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune, următoarea faptă săvârșită de polițist, comisă cu vinovăție: „comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției“. ... 18. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că în jurisprudența sa a stabilit că una
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
propriei atitudini culpabile, în materia răspunderii contractuale operând prezumția de culpă prin simplul fapt al neexecutării obligațiilor asumate. Or, textul încalcă principiul răspunderii contractuale, consacrat dintotdeauna de Codul civil, fie cel vechi, fie cel nou, prezumând nu culpa, ci lipsa vinovăției debitorului consumator. ... 46. În cea de-a doua interpretare, care presupune că trimiterea pe care o face textul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) are rolul de a arăta că, pentru a
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]