6,587 matches
-
din patru iambi. Altădată, șovăiala aproape că dispare, dar muzica insinuantă a versului are sorginte asemănătoare: „Și flautul magic vorbi; tremurată, O notă stîngace sălta peste clape Ca vocile stinse-n murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II). Aici, extrem de rarul alexandrin clasic se compune din două emistihuri, fiecare format din doi amfibrahi cuplați, provocînd un contrast căutat între scurtimea emistihului și unitatea ritmică trisilabică. Asemenea virtuozități prozodice sunt executate de Petică fără emfază, într-o
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
amfibrahi cuplați, provocînd un contrast căutat între scurtimea emistihului și unitatea ritmică trisilabică. Asemenea virtuozități prozodice sunt executate de Petică fără emfază, într-o scriitură de aparențe plane, discretă la maximum. Cînd muzica însăși ajunge pretext tematic, în ciclul Cînd vioarele tăcură, muzicalitatea subliniată a versului devine metaforă a dorinței, a visului, a existenței percepute cu ochi estet: „Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plînge răzlețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cîntul ce se curmă Pe
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
de Petică fără emfază, într-o scriitură de aparențe plane, discretă la maximum. Cînd muzica însăși ajunge pretext tematic, în ciclul Cînd vioarele tăcură, muzicalitatea subliniată a versului devine metaforă a dorinței, a visului, a existenței percepute cu ochi estet: „Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plînge răzlețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cîntul ce se curmă Pe visurile stinse din suflete-ostenite" ( Cînd vioarele tăcură, I). Limbajul lui Petică s-a compus pe baza unei atente
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
devine metaforă a dorinței, a visului, a existenței percepute cu ochi estet: „Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plînge răzlețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cîntul ce se curmă Pe visurile stinse din suflete-ostenite" ( Cînd vioarele tăcură, I). Limbajul lui Petică s-a compus pe baza unei atente selecții a cîmpurilor semantice: ele sunt ale „luxului", „muzicii", „aristocraticului"; li se adaugă o arie figurativă proprie, radical schimbată față de limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite pe frunze se lăsară Suspine prelungite în blonde note stinse" Cînd vioarele tăcură, VII). în constelația metaforică a lui Petică, sinestezia ocupă un loc central, deoarece ea concentrează viziunea tranzitoriului permanent, a lumii formate din fluide care se transformă unele în altele. Dată fiind vocația muzicală, dominantă la Petică, sinesteziile lui au
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
adevărate desene bockliniene: „în calda voluptate din serile-argintine Feciorele trecură cu mijloace de trestii Plecate-n tremurare, iar farmecul poveștii Cînta în note clare pe culmile senine. Rîdeau privind nainte albastra depărtare Cum tremură în raza de purpură-nfocată" (Cînd vioarele tăcură, VII). Proza lui Petică suportă perfect comparația cu poezia, chiar dacă numărul de reușite antologice este, proporțional, mult mai mic. în scurta lui viață, autorul a practicat mai ales jurnalismul ca un profesionist - iar faptul și-a pus amprenta vizibilă
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
scor de premier, victorie ce nu ar fi fost posibilă dacă șeful statului îi dădea mandat șefului Executivului să meargă la Bruxelles. Pentru că lupta dintre premier și președinte se dă în fața unor spectatori care "sunt incapabili să deosebească între sunetul viorii și scârțîitul ușii," "bătălia dintre Victor Ponta și Traian Băsescu a fost deja cîștigată la scor de Victor Ponta." "Un calcul politic simplu, pentru care nu trebuie să fii Traian Băsescu, faimos cîndva pentru capacitatea de a despica psihologii, arăta
Cristoiu: Ponta deja a câștigat la scor bătălia cu Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40992_a_42317]
-
cobor din caruselul vieților mele anterioare, să sar pe trepte într-un picior, zorind să scape timpul de gravitație și inima bietului soare, de fibrilație, și până să-mi scoată chipul la licitație, să-mi forward-ez viața ulterioară, cântând la vioară, cu toate drepturile de autor, să uit de țigară, să uit ca să mor... Zbor Neavând aviator, cercu-a fost avariat, azi, în zbor, nimeni încă n-a aflat, cât timp stelele au stat pe pilot automat, ajungând în viitor, pe urma
Versuri de Sabina Spineni by Sabina Spineni () [Corola-journal/Journalistic/4170_a_5495]
-
Diaconescu a precizat că, dacă PP-DD va obține peste 25% din voturi la alegerile legislative, va solicita să fie desemnat prim ministru. El a subliniat, totuși, că va forma alianțe politice doar dacă va obține peste 25% din voturi: "Ca vioara a doua, nu vom fi nici aliații USL, nici ai PDL. Ca vioara întâi vom invita alături de noi la guvernare toate formațiunile politice care vor trece pragul electoral, conform procentelor pe care le dețin. Dacă PSD ia 20 la sută
Vezi cine se află pe listele PP-DD pentru alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/41902_a_43227]
-
alegerile legislative, va solicita să fie desemnat prim ministru. El a subliniat, totuși, că va forma alianțe politice doar dacă va obține peste 25% din voturi: "Ca vioara a doua, nu vom fi nici aliații USL, nici ai PDL. Ca vioara întâi vom invita alături de noi la guvernare toate formațiunile politice care vor trece pragul electoral, conform procentelor pe care le dețin. Dacă PSD ia 20 la sută, vom da 20 la sută din ministere, dacă PDL ia 15% - 15% din
Vezi cine se află pe listele PP-DD pentru alegerile parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/41902_a_43227]
-
Banatului, Sala de Marmură: Păsările zboară spre lumină, pictură de Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Artă: Diodor Dure, expoziție retrospectivă (9-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Banc Post: Iarna în Timișoara
Agenda2005-13-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283544_a_284873]
-
Sala de Marmură: Păsările zboară spre lumină, pictură de Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Artă: Diodor Dure, expoziție retrospectivă (9-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură; Banc Post: Iarna în Timișoara, grafică
Agenda2005-13-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283544_a_284873]
-
22: Special Party. Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Teatrul Național București: O noapte furtunoasă după I.L. Caragiale, 4. 04, ora 19. Filarmonica „Banatul“: Concert extraordinar (aniversarea centenarului Clubului Rotary Timișoara). Dirijor: Anne Randine Řverby. Soliști: Felicia Filip (soprană), Florin Ionescu Galați (vioară), Alfredo Pascu (tenor); cu participarea formației Bega Blues Band, 5. 04, ora 19, sala Teatrului Național; Concert simfonic, Reqviem german de Brahms. Dirijor: Anne Randine Řverby. Soliști: Teodora Ciucur, Wolf Matthias Friedrichs, 8. 04, ora 19,30, Domul Catolic din
Agenda2005-14-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283569_a_284898]
-
Ardelean, pictură grafică și sculptură (et. III) (10-14); Muzeul Banatului, Sala de Marmură: Păsările zboară spre lumină, pictură Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. presa la zi Acqua. Primăvara
Agenda2005-14-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283569_a_284898]
-
pictură grafică și sculptură (et. III) (10-14); Muzeul Banatului, Sala de Marmură: Păsările zboară spre lumină, pictură Panait Stănescu-Bellu (10-16); Secția de Științele Naturii: Flora și Fauna Banatului (9-16); Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade (9-16); Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala Ion Monoran a Asociației Memorialul Revoluției: Expoziția Eugen Ionesco a elevilor de la Liceul de Arte Plastice Timișoara (9-16); Banca Ion Țiriac (vitrină): Expoziție de pictură. presa la zi Acqua. Primăvara aduce
Agenda2005-14-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283569_a_284898]
-
a muzicii secolelor XVII-XVIII. Instrumentele folosite de membrii formației sunt, de regulă, copii ale celor construite în epocă. Autenticitatea remarcabilă a interpretării are ca sursă o apreciabilă experiență camerală și orchestrală a componenților ansamblului, toți cu virtuți solistice: Corin Emandi (vioară), Diana Emandi (vioară), Valentina Kohonicz (clavecin și orgă), Ionuț Dorobanțu (chitară) și, desigur, Alexandra Guțu - violoncel. „Ei m-au căutat și m-au invitat să mă alătur ansamblului, i-am auzit cântând, sunt muzicieni minunați și sunt chiar încântată să
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
XVII-XVIII. Instrumentele folosite de membrii formației sunt, de regulă, copii ale celor construite în epocă. Autenticitatea remarcabilă a interpretării are ca sursă o apreciabilă experiență camerală și orchestrală a componenților ansamblului, toți cu virtuți solistice: Corin Emandi (vioară), Diana Emandi (vioară), Valentina Kohonicz (clavecin și orgă), Ionuț Dorobanțu (chitară) și, desigur, Alexandra Guțu - violoncel. „Ei m-au căutat și m-au invitat să mă alătur ansamblului, i-am auzit cântând, sunt muzicieni minunați și sunt chiar încântată să cânt cu ei
Agenda2005-14-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283550_a_284879]
-
Din care arc săgeata a pornit? Spre ce mă-ndrept? Ce culme a țintit? Lui Johannes Brahms întins în straturi sînt de mîndre flori ce-n necuprinse zări ai risipit de viitor. Să nalț am năzuit spre-azur cîntarea dulce de viori. Azi mă lipsesc, căci pentru-a te cinsti nu-i de ajuns deșarta osteneală numită îndeobște cu pripeală și îngîmfare arta de-a slăvi Spre-a te cinsti nevoie-i de lumină și de curaj. Sînt laș. Sînt trist. Nimic
Jorge Louis BORGES by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/10335_a_11660]
-
zbate ca un fluviu geamul meu Toamna unui pictor Se zbate pânza nopții, albă Și culorile toamnei stau nerostite Pe buzele noastre în pârg. De lumina strugurilor plină-i Țesătura de aer dintre casă și trup. Iar mâna-i o vioară din care Culorile țipă, erup. Luceafărul, nr. 2, 15 ianuarie 1963 Poeți din regiunea Brașov: Andrei Steiu Prima baracă Au îngenuncheat ca într-o vioară munții În lemnul ei cu crengi încă verzi Și-un surâs al cuiva printre brazii
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
lumina strugurilor plină-i Țesătura de aer dintre casă și trup. Iar mâna-i o vioară din care Culorile țipă, erup. Luceafărul, nr. 2, 15 ianuarie 1963 Poeți din regiunea Brașov: Andrei Steiu Prima baracă Au îngenuncheat ca într-o vioară munții În lemnul ei cu crengi încă verzi Și-un surâs al cuiva printre brazii maturi S-a risipit ca un cântec albastru-n păduri. Țipa un munte-ntors din mâini în ape, Ca o lumină-n noaptea grea, opacă; Și
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
Și toate îndoielile-or să moară, În loc vor naște visurile mele De viață nouă și de primăvară, Saruta-ma, din nou, în asta seară... Și răul dintre noi tu fă-l să piară, Să cânt în mână ta că o vioară. Dr. Ioan MIRON medic primar de familie și doctor în științe medicale Referință Bibliografica: Saruta-mi / Miron Ioan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Miron Ioan : Toate Drepturile Rezervate
SARUTA-MI de MIRON IOAN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373674_a_375003]
-
fi opera borgeziană, al doilea, argumentația filozofică a lui Borges în scrierile sale, însă departajarea literatură/filozofie este este punctată atent de profesorul de limbă română, Petre Isachi. Prima convorbire Despre mituri cioplite cu „dalta lui Homer” și cântate cu vioara lui Enescu, autorul dând de la început ideile pentru care a inițiat aceste convorbiri și îi dezleagă mesajul adresat cititorului prin această carte: “Lectorul va observa că libertatea iluzorie a filosofului, scriitorului etc. de a inventa/ reinventa ceva, nu este decât
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
În care te-ai adăpostit Și-n înserarea din privire Cu lacrima te-am învelit. Iar cerul îți ședea sub frunte Brodând cuvântul ce l-am scris, Zăpezile păreau mărunte În ochii tăi văpăi de vis. Cântam cu îngeri la vioară Cum niciodată n-am cântat Și-ai dispărut în umbre iară Când visul meu s-a destrămat. Dar cânt și astăzi pentru tine Același cântec cum n-a fost Și nu mă-ntreb de-i rău ori bine, În lacrimă
LACRIMA UNEI AMINTIRI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373785_a_375114]
-
deasupra capului. Dar ultrasensibilitatea lui - se observă - e „urmarea războiului”, „nervii lui șsîntț ascuțiți de bubuitul tunului”, încît se simte în largul său doar în zgomotul cascadelor. Pe de altă parte, „firea dură și aspră își mlădia sufletul pe strunele vioarei și izbutea să scoată cele mai subtile sensibilități muzicale”. Am văzut că, în viziunea lui E. Lovinescu, sfîrșitul lui George Cornea vine pe fondul unui „déraisonnement”, asociat și unei “paralizii progresive”, și unor necunoscute motive sentimentale. Cert este că mai
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
zis băi eu mi-aș face un colier din chiștoace / asta era prin ’95 / pentru că după ce am golit a doua sticlă / am așezat-o în picioare peste cealaltă / și ea a stat / pe urmă a venit o fată cu o vioară / ea știa o singură melodie / pe care ne-a cântat-o de două ori / plictiseală cât china a zis cineva / le dăm cu lac și le agățăm la gât a zis altcineva" (cât china) Dincolo de impresia de înregistrare nelucrată, se
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]