4,713 matches
-
neîmplinite. Pic cu pic acidul realității arde speranța, transformând imaginea zilei de mâine într-o rană fără pansament. Bandajul nu mai poate acoperi plaga. Încrederea a devenit un cuvânt fără conținut. Iubirea o marfă excentrică, pe care-o vezi în vitrinele prăvăliilor de lux, de unde nu poți cumpăra, fiindcă nu ai arginții pretinși... Șobolanul caută înfometat. Nu poate scăpa de foame. Foamea, nevoie demonică care-l ține în viață pentru a aștepta ziua de mâine își cere dreptul. Dorul meu este
DORUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354751_a_356080]
-
ramuri crescute/ În pădurea de pe munte./ O veni vremea vreodată/Să uiți năravurile toate,/Să ne primești cu frăție/ În a ta împărăție,/Să mâncăm mure curate,/Ci nu mâncăruri spurcate/Sau să fii o jucărie/ Pe la circ și în vitrine./ Copiii să te dorească,/Să nu le mai bagi frica-n oase./ Moș Martine, Moș Martine,/ Fie-ți viața în lumine/ Și-n Ajun de Anul Nou/Să ne mângâi doar în somn!” Pe data de 25 Decembrie 2015, de
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Vedeți, noi suntem „generația în blugi” fugărită de milițienii azmuțiți de părinții politicienilor de azi, să ne rupă pantalonii evazați sau să ne taie pletele. Noi nu protestam ca și „indignații de azi”, dând foc tomberoanelor de gunoi și spărgând vitrinele magazinelor și băncilor, căci nici nu era dezmățul libertinajului de azi, dar nici nu ni l-am fi dorit așa. Suntem generația profesorilor care i-a învățat și i-a făcut parlamentari pe politicienii de azi, pentru ca acum să le
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
înnoitoare chiar și peste veacuri, sunt retrase în vechea meteahnă a negustorilor preocupați de comerțul chiar și cu suflete? Cum de se poate ca managementul galopant și forțat al societății românești să pună în magazie tezaure și să așeze în vitrine acareturi muzicale, spoite într-o nuanță tehnică vulgară și aculturală, pe când unicatul stilistic, vocea patrimonială a Floarei Calotă, oglindită în pietrele prețioase ale muzicii folclorice românești așteaptă să fie mai lesne și frecvent apreciate în alte timpuri ale rerodirii artei
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
an, cu încântare, știind că vei purta pe chip o mască pentru fiecare, că vei așterne surăzănd o pace înspumată de zăpadă, doar așteptându-te ca toți să se închine să te vadă; colecțiile îți etalezi, făcând din orice loc vitrină, cu ornamente-mpodobindu-ți chipul prea suav de regină și poruncești cu glas cântat să-nceapă acum serbările polare iar fiecare muritor să îți aducă în omagiu o urare; e-atâta veselie în alaiul tău și-atâta nebunească frumusețe, iar
IARNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357821_a_359150]
-
cred că este un orășel destul de frumos) iar piața nouă eră o oglindă a ceia ce erau oamenii și orașul în acei ani. Hala principala a pieții unde erau o sumedenie de magazine în interior era înaltă, mare, încăpătoare, cu vitrine curate aveai de toate în acea piața: carne, fructe și legume, dulciuri, pește. Pe atunci Tulcea era un oraș industrial. Avea două combinate, șantierul naval, cateva fabrici, era de lucru și oamenii se bucurau de o viață decentă. Deșii sub
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
se înfuriase dom' colonel, pentru că Alunică îl contrazisese, cum, nenorocitule, ai și uitat că am mers eu cu tine la taica Leone că nu te mai primea că ești violent, dom'le, înjuri de mizdă pe trecători și scuipi pe vitrina frigorifică fi-ți-ar tac'tu de rîs să-ți fie, pentru că eu, bă, vorba lu' Vax Albina, că cică cine face asta cum îi zice în folosul comunității îi dă cinci sute cinzeci de mii pe lună, da' să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
nu mai știa cum să scape din ghearele lu' madam Jorjet, era frîntă de oboseală, bătea magazinele și le moderniza, le occidentaliza, mai simplu spus, pentru că, odată cu creșterea prețurilor, trebuia să crească și curiozitatea romînului de a se zgîi la vitrinele la care avea acces doar pe dinafară, pentru că înlăuntru, cum bine știa toată lumea, nu era loc de-ntors pentru pungile lor. Madam Jorjet o apucase de bluză și îi explica: Fă, uite-te tu la mine, așa, cum zic englejii, face
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
percheziții, își arsese, pe lângă alte documente, toate fotografiile. Ce mai cal!... mă minunasem eu ca un nătâng. Era al lui? A doua scrisoare de la Moise nu numai că nu fusese aruncată în foc, dar chiar rămăsese la vedere, între sticlele vitrinei dulapului combinat. Treceam de mai multe ori zilnic prin dreptul ei și de fiecare dată trebuia să-mi înfrâng tentația de a o lua ca s-o citesc pe ascuns. Ceea ce mă oprea să comit acest gest era convingerea că
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
ale actului cultural în limba română, portalul nostru are în centrul paginii principale meniurile intitulate „Flux de știri” și „Harta culturală a României contemporane”, iar pentru punerea în valoare a creației românești prin carte are, în coloana din dreapta paginii principale, „Vitrina editurii noastre on-line” care promovează „Un autor român pe săptămână” tocmai pentru ca, în lupta nedreaptă cu traducerile de tipărituri comerciale, să atragă atenția asupra valorilor aflătoare în cultura noastră. George ROCA: Care este legătura revistei „Port@Leu” cu celelalte meniuri
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
principale, pe coloana din stânga, dând click pe bannerul „Albina românească”. George ROCA: Survolând portalul „Carte și arte” descoperim că acesta conține chiar și o „editură on-line”. Câteva lămuriri pentru cei neinițiați vă rog! Corneliu LEU: Editura noastră on-line expune în vitrina ei - pe care o găsiți pe coloana din dreapta a paginii principale a portalului internet www.cartesiarte.ro - un buton activ cu titlul „Un autor pe săptămână”. Acesta are menirea de a populariza și a impune în lupta, uneori nedreaptă, cu
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
traducerile comerciale din autori străini, creația autohtonă prin cele mai reprezentative lucrări editate în ultima jumătate de veac. Lucrările, prezentate prin mari extrase din cuprinsul lor și comentariile pe care le-au provocat, pot fi descărcate gratuit direct din această vitrină dar, în același timp, pot fi comandate în întregime direct autorilor sau editorilor lor, ale căror adrese însoțesc prezentarea. În acest mod, considerăm că ne îndeplinim o importantă îndatorire culturală atrăgând atenția asupra unor lucrări românești din diverse domenii, totodată
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
atenția asupra unor lucrări românești din diverse domenii, totodată punând în contact direct publicul cititor cu autorii și editorii a căror activitate vor să o cunoască. George ROCA: Puteți să enumărați câțiva din autorii care și-au expus cărțile în „vitrinele” editurii dumneavoastră? Corneliu LEU: De la inaugurarea din vara lui 2009 și până în prezent, această vitrină a prezentat volume de Petre Stoica, Gheorghe Pituț, subsemnatul (Corneliu Leu n.a.), Eugen Dorcescu, Titus Filipaș, Vasile Celmare, Aurelian Titu Dumitrescu, Toma George Maiorescu, Petre
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
cu autorii și editorii a căror activitate vor să o cunoască. George ROCA: Puteți să enumărați câțiva din autorii care și-au expus cărțile în „vitrinele” editurii dumneavoastră? Corneliu LEU: De la inaugurarea din vara lui 2009 și până în prezent, această vitrină a prezentat volume de Petre Stoica, Gheorghe Pituț, subsemnatul (Corneliu Leu n.a.), Eugen Dorcescu, Titus Filipaș, Vasile Celmare, Aurelian Titu Dumitrescu, Toma George Maiorescu, Petre Ghelmez, Ionuț Caragea, Melania Cuc, Corneliu Berbente, Eugen Cojocaru, Cristian Contras, Gheorghe Tomozei, Ion Marin
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
rezultă, deopotrivă, și o altă încheiere ce uimește încă și mai mult și chiar în grad înalt. Căci atitudinea aceasta răzeșească nu se întâlnește decât rareori între așa-zișii „intelectuali” din România și când se întâlnește nu aparține intelectualului de vitrină ci cărturarului expus la „marginalizare”, excludere și dispreț, în chip de „popă de țară”, „profesoraș prăfuit” ori „personaj caduc”. Ea se află, însă, impunător de constituită și se răspândește între românii risipiti pe aiurea, unde „identitatea”, „rădăcinile” și „stramoșii” sunt
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > EMA Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ema, De sărbători, orașul se înfrumusețează. Se montează ghirlande frumos colorate și strălucitoare pe la case,balcoane și vitrine. Lumea s-a transformat în furnicar, intră și iese din magazine, taximetriștii nu mai prididesc ducând clienții în toate direcțiile. Ninge pe străzi, pe case, pe mașini, pe oameni și parcă nici nu mai sunt copii să se joace cu
EMA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358497_a_359826]
-
colindă pe un munte de răbdare, pe plantații de cuvinte, “cu ploaia pe umeri”, care o face mai puternică. A pornit “în căutarea semințelor”, spre “miezul făgăduinței”(Un sezon cât o viață). Tot poeta îi vorbește unui manechin dintr-o vitrină, confesându-se: “da / eu sunt cel învins / din mine curge liniștea nopții / și rămân ca o statuie într-un câmp de maci / cu fluturi atrași de conturul buzelor (Poem legat de dragoste). Carmen Tania Grigore nu se sfiește să mărturisească
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
atât de bune în comparație cu cele albe ... În intuneric, chiar dacă se întâmplă minuni, nu le poți vedea. Paradoxal este să nu le vezi nici în plină lumină. La 7 ani, am călătorit cu părinții în Cehoslovacia. Într-un oraș, într-o vitrină, am zărit o bijuterie de trenuleț electric. Nu era prea scump, dar nici prea ieftin, pentru puținii bani ai părinților mei. I-am rugat atât de mult să mi-l cumpere, dar ei mi-au explicat că ar plăti pe
PUNGĂ DE PUFULEŢI, CU PĂTRUNJEL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358586_a_359915]
-
pe Dumnezeu, pe Maica Domnului și pe ceilalți sfinți, invocați în rugăciune, și fără această atenție rugăciunile noastre nu se întorc către noi ci rămân plutind în văzduh, nu ne folosim de ele. Este ca și cum ne-am uita într-o vitrină încărcată cu toate bunătățile, dar între noi și ele rămâne un geam și nu putem pune mâna pe ele. Astfel și rugăciunile noastre, sunt despărțite de noi prin neatenție, ca printr-un obstacol. Ce este de făcut când un duhovnic
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
până pe 3 iunie, vor fi organizate jocuri, tombole cu premii, iar pe Lacul Techirghiol sunteți invitați să concurați la cea de-a treia ediție a competiției nautice “Cupa Copilului”. Repede, repede ajungem și în Arad, unde la atelierul de creație, “Vitrina cu povești”, veți afla lucruri interesante despre uneltele din vechime. Într-o clipită ajungem și în “Natura Parc din Chichiș”, (Covasna), unde puteți picta, pe 2 iunie, tablouri cu povești din lumea voastră, a copilăriei. Fugim un pic și până la
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358719_a_360048]
-
până pe 3 iunie, vor fi organizate jocuri, tombole cu premii, iar pe Lacul Techirghiol sunteți invitați să concurați la cea de-a treia ediție a competiției nautice “Cupa Copilului”. Repede, repede ajungem și în Arad, unde la atelierul de creație, “Vitrina cu povești”, veți afla lucruri interesante despre uneltele din vechime. Într-o clipită ajungem și în “Natura Parc din Chichiș”, (Covasna), unde puteți picta, pe 2 iunie, tablouri cu povești din lumea voastră, a copilăriei. Fugim un pic și până la
DE ZIUA TA, COPILE...! de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358720_a_360049]
-
dar și cu o credință de nestrămutat în idealul său. Am vizitat încăperea unde se botează copii, holul care duce la etaj și unde alături de un pian cu coadă (semn că se organizează și recitaluri de muzică clasică) este o vitrină cu manechine îmbrăcate în costume naționale românești (totul amintește cu mândrie de România și de istoria poporului român), un perete placat cu plăci de marmură (92 x 127 cm) sculptate și pictate. Plăcile au fost prezentate pentru prima oară la
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salata înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții a-ntristare, unii a visare... puțini cu dare de mână! Primăvara scoate din amorțire sămânță și zvâcul din sângele țăranului, dar face și ea, primăvara, atâta cât poate. Scoate
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
să-i pun comoară-n cer - // Într-o Biserică, să îi aduc ca dar, / La sfinții care-mpodobesc pereții, / Să îi însenineze darul meu, măcar / Cât îi dezmiardă zorii dimineții - // Pe drum, am întâlnit doi cerșetori: Priveau flămânzi mâncarea din vitrină,/ Și-am strâns în palmă bieții sunători, / Și nu le-am dat nimic, roșind de vină - / Pe trotuar, cerșea cu glas slăbit / O fată ce-mi bătea mătănii-n stradă, / Am strâns în mâna banii și-am pășit / Nesimțitor la
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]