22,492 matches
-
imediat după 1990, prin strângerea legăturilor cu Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Dimpotrivă, până prin 1996 la putere s-a aflat doctrina lui Achim Mihu și a protocroniștilor, care vedeau în conceptul de Europă Centrală întruparea nostalgiilor iredentiștilor unguri. Chiar atunci când au vizitat România, oameni de stânga - o stângă luminată, ce e drept, departe de imbecilitățile lui Bârlădeanu și Dan Marțian - precum Adam Michnik, ei făceau pentru puterea neocomunistă de la București figură de contrabandiști politici. Carantinizați, întâlnirile lor n-au depășit nivelul taclalei
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
țara pe șinele normalității. În timp ce polonezii și cehii își vedeau temeinic de proiectul european, ai noștri reduceau totul la fuguța trasă pentru a se îmbrățișa cu Paul Goma, Țepeneag și Virgil Tănase. Cehii nici măcar nu s-au obosit să-l viziteze pe Milan Kundera, pripășit și el prin Franța, pentru că aflaseră mai demult că drumurile europene trec prin Washington și Berlin, iar nu prin Champs-Elysée. în plus, au avut grijă să trimită în toate aceste capitale oameni de-o impecabilă ținută
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
Nicolae Labiș" din Drumul Taberei a fost călcată de hoți în două rînduri. Spărgătorii au urinat pe cărți, inclusiv pe cele din depozit, și apoi și-au luat tălpășița cu sentimentul datoriei împlinite. Biblioteca "Camil Petrescu" a fost și ea 'vizitată". Făptașii s-au instalat comd, și-au făcut cafea, au dat telefoane o noapte întreagă, inclusiv în Turcia fără ca cineva să bage de seamă. La 'Petre Ispirescu" din Pajura, biblioteca s-a ales cu firul de telefon tăiat, pentru că locatarii
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
din cu totul alte motive decât cele invocate aici!) au făcut-o în mod propagandistic. Europenii nu sunt nici atât de naivi, nici atât de disperați încât să nu fi efectuat un calcul înainte de-a ne îngădui și nouă să-i vizităm când avem chef. Calculul lor ia în considerație mai multe realități economice și sociale și mai puține realități politice decât se crede. S-a bătut monedă pe "decizia politică" aflată la baza hotărârii recente, și e lesne de ghicit de ce
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
mai mult decît o arteră, altminteri prea încărcată de atîtea jocuri de lumini. Mi-am amintit de cîteva case de țărani gospodari. Fiecare are o cameră, superbă, cu televizor, cu covoare și pendulă, cu lăzi de zestre, pe care o vizitezi ca pe o sală de muzeu. Nimeni n-o locuiește, nimeni nu doarme acolo. Țăranii se înghesuie tot în bucătărie, unii într-alții, și iarna și vara, deși iarna nu-i ca vara. Sînt liniștiți pentru că spațiul de reprezentare e
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
că oamenii lui Ceaușescu pătrundeau noaptea în Atelierul Brâncuși de la Paris și luau mulaje de pe exponate pentru ca, apoi, la București să se toarne după ele piese în bronz, menite a deveni cadouri ale dictatorului pentru ,,pretinii" de rang înalt care vizitau România. Povestea pare o bazaconie ca toate cele care au avut legătură cu ,,specialistul" de la Casa Heliade. Totuși, întrebarea rămîne: e Cocoșul cocoș sau e clapon? Iată ce nu-i trebuia României în acest moment: un eventual scandal internațional pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
-ne deci și ecologic; să ne respectăm mai mult în ceea ce privește cumpărăturile și serviciile, fiind deci respectați în calitate de clienți; să ne eliberăm de câteva complexe agresive, redobândind ceva din spiritul comunitar; să ne permitem o excursie la un muzeu din oraș, vizitându-ne pe noi înșine ca orice turist; să fim atenți cu fondurile publice, spre a beneficia de un confort pentru care plătim. Să dobândim sensul concret, determinat al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
asta. Modificări importante, și uneori majore, survin prea des în jocul actorilor în deplasare, lucru care afectează și deteriorează imaginea montărilor pînă la a pune în discuție profesionalismul artiștilor. Nu am constatat aceste devieri în spectacole străine care ne-au vizitat țara de-a lungul timpului și pe care, unele, am avut șansa să le văd în locul de baștină. Construcția era intangibilă, la fel de încărcată emoțional și energetic. Mărturisesc că nu m-am simțit confortabil în aceste cinci zile, că îmi pun
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
victimă cred că am o răspundere față de cei ce chiar sunt acest lucru. Nu-i prea rabd pe cei care cultivă cultul victimizării. Mama ta s-a născut la Cluj. Cum trăiesc în România, următoarea întrebare e previzibilă: După ce ai vizitat România (dedici un poem Irinei Horea), după ce ai întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva, ce valoare afectivă are această țară pentru tine, spațiu al trecutului și prezentului în poezia ta? Am vizitat prima oară România în 1993. A
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
următoarea întrebare e previzibilă: După ce ai vizitat România (dedici un poem Irinei Horea), după ce ai întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva, ce valoare afectivă are această țară pentru tine, spațiu al trecutului și prezentului în poezia ta? Am vizitat prima oară România în 1993. A fost o experiență întunecată și confuză. M-au șocat condițiile de viață, spaimele și demoralizarea oamenilor, haosul fizic. Erau acolo spaime cunoscute că așa va ajunge să fie mintea mea. Voiam să fug. Rezultatul
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
tăvălească-n nămol" - ibidem). Zvîcnirile imagistice mai mult ori mai puțin temperate traduc, în fond, nu un simțămînt de dezintegrare, ci dimpotrivă unul de integrare profundă, organică, atît existențială cît și literară. E o perspectivă perenă, cu toate că nu tocmai des vizitată de poeții actuali, cu predilecție dedați unei unilateralizări, unei atenții acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
sus și tare că a dat șpagă la CNEAA, unde toți dau șpagă, și că nimeni nu s-a supărat, nici CNEAA, nici Parchetul (n-o fi autodenunț declarația directorului general?), iarăși treacă-meargă. Că, reproșînd CNEAA a n-o fi vizitat, ba dînd-o și în judecată, Universitatea i-a lăsat la ușă pe profesorii din comisie venți în control sub cuvînt că nu s-au anunțat cu cinci zile înainte, treacă-meargă încă o dată. Dar că dl Dumitrașcu refuză a spune numele
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
destinul său și al țării sale. Rusia nu conta, atunci, ca o putere europeană, pustiită, cum era, periodic, de hoardele tătărești, rîvnită de polonezi și suedezi. Rusia avea nevoie, înainte de toate, de o flotă puternică. Tînărul țar avu tăria să viziteze Arhanghelsk, unde se construiau, ce-i drept primitiv, vase, lucrînd alături de matrozi și meșteri. La 18 ani țarul se socoti dator să învețe cum se clădește și cum se conduce un astfel de vas. Pentru asta trebuia să obțină porturi
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
farmec degajau replicile lui, devoalîndu-i jocul doar ingenuu, de dragul jocului. Nu de puține ori, în condiții triste. E o relatare a prietenului său, François Bot, cioranian-patinată. Chiar dacă în situația-limită a ultimului pat de spital: "Cele două doamne (venite să-l viziteze pe bolnav - n.n.) ies să se plimbe în grădină, iar Cioran mă apucă de braț și îmi spune: "Dragă prietene, îți voi face o mărturisire, să nu mă spui altcuiva. Dar să știi că m-am prefăcut că sînt prezent
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
Mihăescu de blocurile World Trade Center? Să-i fi luat mințile chiar într-atât siestele îndelungi în umbra Cotrocenilor? Parcă nu-mi vine a crede, dacă-mi amintesc de splendidele peripatetizări prin Village-ul new-yorkez și de-o inubliabilă (pentru mine) vizită la Museum of Modern Art, unde-am avut rarul privilegiu de-a mă lăsa ghidat, împreună cu Vladimir Tismăneanu, printre capodopere de-un om nu numai inteligent și cu șarm, dar și competent în cel mai înalt grad. Mă uluiește că
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
amîndoi s-au prea grăbit, în anii nouăzeci, să ne părăsească, trecînd, răpuși de cancer, în lumea umbrelor. Dar amintirea lor și a strălucitei lor opere ne-a lăsat pe noi, ca și pe autoarea noastră, nemîngîiați. În 1967 îi vizitează, pentru prima oară, Nicolae Manolescu, care îi cucerește prin farmecul și naturalețea cu care (în țară) șubrezea, prin scris, dogmele oficiale. Apoi s-au revăzut chiar de mai multe ori. Au inventat pseudonime pentru unii scriitori din țară și pentru
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
la psihiatru, care o analizase pe Lucreția din acest punct de vedere. Bărba-su fusese deja închis, omorul fiind clar, - toporul cu care o lovise crunt, sîngele ei țîșnindu-i drept pe piept și pe obraji... Da, Lucreția mărturisise întîmplarea cu măgărușul "vizitat de amîndouă"... Era fată mare cînd se măritase, și mult timp Ghiță al ei, așa și pe dincolo... E drept că, o dată, Veniamin, care venise pe la ei cu o găină care își rupsese un picior, o văzuse pe jumate goală
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
profesor localnic, un anume Nicolae Rădulescu, nu va avea cine știe ce efecte, însă neîndoielnic rămâne faptul că interesul copilului pentru pictură este unul ieșit din comun. Un efect direct al acestui interes este deplasarea la București, împreună cu tatăl său, pentru a vizita o proaspătă expoziție a lui Nicolae Grigorescu. Cum acest eveniment se petrecea în anul 1897, o socoteală elementară ne dezvăluie faptul că Eustațiu Stoenescu nu avea, în acel moment, mai mult de treisprezece ani. Or, acest aspect nu este unul
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
n-a voit să le plătească lucrarea, cu chiu cu vai dîndu-le un sfert din cît se înțeleseseră. Dar, între timp, dau de un alt escroc, care îi cheamă la Cairo, unde le promite un mare antreprenoriat de zugrav. Adrian vizitează, nesățios, capitala Egiptului, capătă de lucru la un ceh care locuise multă vreme în România. Musa i se alătură, pentru un preț care nu ajungea nici pentru mîncare la restaurantul lui Goldenberg, originar, firește, din România. Musa nu izbutește să
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
Bellevue. Imaginile acestui oraș defilează într-un ritm accelerat ca în binecunoscutul film "Aleargă, Lola, aleargă" iar cititorul care nu o cunoaște pe Nora Iuga rămîne intrigat de fantastica ei tinerețe spirituală, căci puține sînt doamnele de vîrsta domniei sale care vizitează, fără false pudori, Erotikmuseum, privesc perechile de homosexuali adunați în Café Berio sau urmăresc la video, cu delicii, caseta cu filmul The Big Lebowsky. Realitatea românească o ajunge din urmă, fie că este vorba de o fată reporter al unui
Doamna cu licorna by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/16206_a_17531]
-
personajului celebru al lui Moličre, făcea "du Cioran sans le savoir") și mărturisește că, pentru ea, e "limba secretului familial", vorbită de tatăl și bunica ei atunci cînd aveau ceva important de discutat sau cînd se certau. Cît despre România, vizitată în adolescență, dincolo de interpretările lingvistice, recunoaște savoarea bucătăriei românești, în special "leș sarmale, leș vinete". Amîna momentul în care va începe să citească Depuis deux mille ans, prin alte lecturi ("un polar") sau prin proiecte nerealizate de relecturi (cea a
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Irina Coroiu Cum au trecut de acum și febra pronosticurilor, și frisonul deschiderii plicurilor, ne putem permite cîteva reflecții la OSCAR 2001. Sînt referiri la filmele vizitate împreună cu cinefilii români și trebuie salutată din nou politica importatorilor autohtoni cărora le datorăm faptul de a cunoaște aproximativ 75% din peliculele nominalizate, începînd cu vedeta acestei ediții. Pentru Ridley Scott totul a început cu un tablou de secol XIX
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
semi-compromis: peplum. Eu am făcut cunoștință cu Gladiatorul abia a doua zi după decernarea premiilor și, în întunericul sălii Cinematografului Scala, am exclamat pe tăcute conform titlului parafrazîndu-l pe Poussin, căci mi se-ndeplinea un vis. În urmă cu ani, vizitînd ruinele impozantului edificiu, încercasem să mi-l imaginez însuflețit ca-n vremurile de glorie. Acțiunea filmului se petrece exact la 100 de ani de la inaugurarea Colosseumului, la sfîrșitul domniei lui Marcus Aurelius (121-180), împăratul filosof al cărui volum de cugetări
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
Un păpușar devenit șomer își găsește de lucru ca sortator la stupidul etaj 7 1/2 (!) al unui impozant imobil. Aici descoperă o portiță secretă. Nimic altceva decît un tunel spre mintea celebrului actor John Malkovich, care începe să fie "vizitat" de oricine dorește și plătește o taxă. Căci o colegă de serviciu (interpretă, fascinanta Catherine Keener) pune pe roate o mică afacere. Lucrurile se complică, starul ajungînd să fie folosit ca mediu pentru relații amoroase perverse (în trei, în patru
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
1 milion două sute ne-am descurcat singuri. Și a fost cel mai mare succes românesc în S.U.A.! Un milion o sută de mii de vizitatori, peste optzeci de articole în presa americană, cam o mie de politicieni americani ne-au vizitat standul, 40 de milioane de telespectatori ne-au urmărit ore în șir pe canale TV importante. Un politician îmi spunea zilele trecute într-o comisie a Parlamentului că noi, Fundația, trebuie să luăm banii din afară. Dar de la cine? Diaspora
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]