9,098 matches
-
pe lângă eseuri, două cărți de pură beletristică, în 1994, 1998, iar apoi alte patru), deci am fost încadrată nu la «Proză», cum cerusem, ci la «Critică literară»! Atunci, după „debut”, da, am resimțit frustrarea, realizând și ruperea aripilor primei mele vocații, aceea de «scriitor» deși poate că ar trebui să accept succesul paraliterar, devenind, inclusiv «pe plan internațional», foarte cunoscută, în calitate de «cercetător», «om de știință». Dar, relativ la debut și la „Premiu”: în 1947, am aflat din ziare despre acel concurs și
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
treacăt, parcă în glumă. Nimic esențial nu rămâne însă nespus de către doctul dar deloc pedantul causeur care crede că are - ca și personajul din folclorul chinez invocat în titlul mai vechiului său „roman”, Vagabondul care trece sub o umbrelă găurită - , vocația fericirii. Am pus cuvântul roman între ghilimele, pentru că Jean d’Ormesson a scris „roman” pe coperta tuturor sau a aproape tuturor celor 34 de cărți pe care le-a publicat până la vârsta de 85 de ani, dar niciuna dintre ele
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
abstracte absconse, esoterice devin prietenoase datorită iuțelii de mână cu care le lansează și le prinde din zbor în mereu altfel de acrobații intelectuale. Nu-i sunt străine nici plăcerile vieții, carnea n-a fost nicicând tristă pentru sibaritul cu vocația tuturor bucuriilor. Îmbinând modestia celui care știe că nu știe nimic (mărturisită în formulări ca „această carte este un fel de cafenea a cosmologiei și a istoriei lumii”) cu aroganța supremă a autorului care-și permite să facă pe „negrul
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
neașteptată tortură: natură mistică fără aptitudini verbale, pictorul a intrat în pielea unui schingiuit căruia i s-a cerut ca, în loc de tente cromatice, să scoată din el nuanțe verbale. Să ne închipuim un scriitor care e pus să-și descrie vocația literară sub forma pictării unor pînze colorate. Mîzgăleala ineptă la care s-ar deda ne-ar arăta nu numai lipsa lui de înzestrare plastică, dar chiar ar arunca o umbră de îndoială asupra talentului său verbal. Ceva asemănător s-a
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
atunci cum să-și păstreze înălțimea artistică fără să cadă în capcana trăncănelii doctorale? Lui Horea Paștina încercarea i s-a părut atît de absurdă că a rezolvat-o în singurul mod în care a crezut că nu-și trădează vocația: a întocmit o compilație de texte în cuprinsul cărora i-a lăsat pe alții, mai înzestrați ca nerv expresiv decît el, să vorbească despre pictură. E ca și cum, intuind că nu poate excela în peristaltica lexicală, i-a delegat pe alții
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
Kandinsky a avut toată viața o mare considerație pentru opera lui Wagner, față de conceptul de „Gesamtkunstwerk", pe care a încercat să-l abordeze din perspectiva artelor vizuale. Pictorul a declarat nu o dată că hotărârea sa de a se dedica unei vocații artistice a fost luată după ce a participat, în 1896, la un spectacol moscovit cu „Lohengrin"... Kandinsky a fost totodată legat printr-o strânsă prietenie de Arnold Schonberg. Structurile sale pline de ambiguități spațiale și coloristice, create prin suprapunerea unor celule
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
profesiuni: scenografia. L-am privit, l-am studiat, l-am analizat, am înțeles cît de mult a marcat și viziunea plastică a domniei sale istoria teatrului românesc. Albumul nu este doar o confesiune de autor, este o lecție deschisă despre asumarea vocației. Revin mereu la această carte fundamentală ca într-un fel de terapie. Soluțiile de spațiu, semnul puternic al școlii de arhitectură, cultura solidă, pasiunea, curiozitatea pentru lumea din jur, pentru orice detaliu, respirația teatrală uluitoare îl așează pe Liviu Ciulei
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
a cotelor la scară, macheta propriu-zisă, tridimensionalul, studierea amplasării spectatorului față de scenă, a actorului în decor, punerea luminilor, drumul de la parte la întreg și viceversa ne situează în fața unei profesiuni fantastice, cu o dinamică aparte. O profesiune în care talentul, vocația sînt necesare dar nicidecum suficiente. Este acel tip de lucru pe care îl naști creînd, mereu, cu mintea și cu ochiul la creația celorlalți, la ceea ce vrea să spună regizorul, actorii lui. Mai sînt foarte puțini scenografi de teatru în
Scenografie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6230_a_7555]
-
că cele două magisterii sau domenii de autoritate, știința și religia, se vor bucura de respect mutual numai dacă aderenții lor se vor abține de la orice încercare de sinteză. După opinia lui, oamenii de știință și teologii își pot realiza vocațiile deopotrivă de prețioase - cercetarea naturii și studierea valorilor spirituale și a principiilor de morală - fără să-și încalce reciproc terenurile. Nici această poziție nu este pe placul radicalului Crews: după el, Gould, bine ancorat din totdeauna în partida științei, a
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
autobiografia pictorului. Știam despre Constantin Flondor - numele o spune clar - că se ratașează unei familii cu un rol fundator în istoria Bucovinei moderne. Dar el ne poartă și pe noi, prin fapta sa artistică, înspre locuri străvechi, marcate de mari vocații și împliniri. Cum oare am uita, sub acest semn, mărturia pe care o înscria cândva un poet obișnuit să interpeleze răspicat civilizațiile? „Un chef-d'oeuvre est de l'hospitalité", exclama încrezător Victor Hugo; „j'y entre chapeau bas". II Artist
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
o bătrână și stimabilă doamnă croită din frustrări, cocleli și prejudecăți prăfuite. Tânăra româncă este angajată ca asistentă a aristocraticei doamne și de la prima înfățișare pe peron cu rochia simplă, săndăluțele școlărești și mâinile împreunate în poală, personajul își afirmă vocația, unicul scop: acela de a înmuia și inimile cele mai bătrâne. Roca din care pare confecționată signora Gemma (Ilaria Occhini) nu este însă atât de solidă pe cât pare, iar Angela îi câștigă pas cu pas încrederea și afecțiunea printr-o
Blândețea mării by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6038_a_7363]
-
sînt oricum, numai nu indiferent la tragedia noastră". Adăugînd: „Crezi cu adevărat că singura soluție este să devenim cu toții martiri?" — trebuie să luăm act de sensul abscons al răspunsului. Pe care îl descifrează Ion Vianu, p. 230: „Martiriul este o vocație. T. sfîrșise prin a ceda. Moralmente, lucrul se poate justifica: ca profesor nu va mai fi amenințat perpetuu cu eliminarea din învățămînt. Politrucii vor fi mai respectuoși. O lungă perioadă de umiliri, de nesiguranță se va termina. În schimb, i
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
posturi și de agențiile de știri. Prezentarea promptă a debutului alianței sovieto-cubane a fost una dintre zecile de bombe de presă din cariera lui Schorr care puteau să pară accidentale, dar aveau în spate o mare experiență și o redutabilă vocație a scoop-ului. Și-a întemeiat însă notorietatea pe investigații de lungă durată și de mare amploare și profunzime, cum a fost aceea ocazionată de scandalul Watergate, care i-a adus trei premii Emmy, în 1972, 1973 și 1974. Atât de
E greu să fii ziarist! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6070_a_7395]
-
Să adăugăm însă imediat că Delavrancea poseda un talent literar real, superior celui al lui Duiliu Zamfirescu, talent pe care însă l-a risipit apoi cu nonșalanță. Pentru a ajunge la notorietate, Zamfirescu a muncit zilnic, încercînd să suplinească lipsa vocației prin tenacitate; Delavrancea, în schimb, dotat cu înzestrare nativă indiscutabilă, nu și-a putut învinge lenea și, mai ales, atracția pentru luciul social. I-a plăcut încă din tinerețe să provoace polemici, să se afle în centrul atenției; s-a
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
și celebru, abandonează în fapt literatura pentru îndeletniciri mai lucrative - avocatura și politica. De acum încolo, literatura se transformă pentru el într-un fel de passé temps agreabil, practicat extrem de rar. Doar spre sfîrșitul carierei își va descoperi o neașteptată vocație pentru teatru: nu încape îndoială că omul politic și avocatul de succes, obișnuit să subjuge publicul de la bară și de la tribună, își găseau astfel un derivativ natural în arta teatrală, adică în cea mai socială și mai spectaculoasă dintre artele
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
miniaturale, sună fals; limbajul teoretic pretențios din aceste încercări se află la enormă distanță de Slavici, de exemplu. A trebuit să treacă cîtăva vreme pînă cînd Delavrancea să-și dea seama că analiza psihologică întreprinsă în termeni teoretici nu reprezenta vocația lui; și atunci a abandonat această manieră, fără a mai reveni vreodată la ea. Cele cîteva proze reușite, toate de redusă întindere, au luat naștere doar atunci cînd furia polemică a lui Delavrancea s-a stins încet. Aflat în vîrful
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
europene: culorile fluide sunt înlocuite de un desen colțuros, în tonalități brutale și decise; caricatura se impune pînă la hidos, iar expresionismul își face apariția. In bucățile sale antologice, Delavrancea înlocuiește abstracta „analiză psihologică" cu o invazie a concretului truculent. Vocația picturală îi rămîne întreagă, fie în regim ironic și comic, fie în regim liric. „Se scutură din salcîmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gîndește. La ce se gîndește?La nimic. Innumără florile care cad. Se uită
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Cronicar Poesis A apărut numărul triplu (iunie-iulie-august) al revistei POESIS, cu un sumar echilibrat, care servește cu vocație și cu modestie poezia de azi. Astfel, putem citi cronici la volume de versuri semnate de Traian T. Coșovei, Daniel Corbu, Ion Zubașcu și Valeriu Matei, dar și grupaje de poeme avându-i ca autori pe Traian T. Coșovei, Eugen
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6130_a_7455]
-
cere drept condiție mistificarea de sine însuși prin chemare de sus. Atîta doar că sfîntul nu se mistifică cu de la sine putere, ci numai prin harul care îl umple, de aceea a fi sfînt nu e un merit, ci o vocație înspăimîntătoare. Iată motivul pentru care noi ne uităm la el cu groază și el se uită la noi cu milă. Repulsia comuniștilor față de mistică și față de sfinți a dus la încărcarea mistificării cu o conotație de josnică apucătură irațională, urmarea
Sfîntul fără moaște by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6136_a_7461]
-
de comunicare. Prin muzică cunoști lumea în esențele ei. Și eu, și colegul meu, Corneliu Dan Georgescu, în mod absolut independent, el la Berlin, eu aici la București, amândoi am afirmat faptul că muzica este o artă arhetipală; căci, prin vocația ei, operează cu esențe. Muzica este un mijloc universal de adresare. Depășind cadrul aspectului lingvistic, al celui noțional, etnic. - Si totuși există un anume tipar al idiomurilor muzicale ce aparțin unei civilizații, unei epoci, unei colectivități, unei anume personalități. - Exact
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
Sorin Lavric În genere stilul aforistic este un atribut al autorilor de respirație scurtă, lipsa vocației epice încurajînd forma concisă în dauna expresiei laborioase. Nu acesta e cazul lui Gelu Negrea, pofta sa narativă vădindu-se în romanul Codul lui Alexandru (2007) sau în Dicționarul subiectiv al personajelor lui I. L. Caragiale (2009). Și cum sagacitatea și
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
farmecul cîntării, / Veniți, o jertfe-a tristei mele arte // Ca să plutim în voia întîmplării / Pînă ce templul va luci departe, / Ca un mărgăritar deasupra mării..." Deși cultivată de Anghel mai ales în a doua parte a vieții, proza a reprezentat vocația primordială a autorului. Piesele cu adevărat antologice, puțin numeroase, încap în două mici volume, dar originalitatea lor este frapantă, iar valoarea lor deosebită a putut fi apreciată doar mai tîrziu, pentru că, la data apariției, trecuseră aproape neobservate. Anghel a schițat
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
multă putere. Și desprinderea de trecutul meu așa-zis «literar» nu putea să nu se afirme decît cu tot mai multă vigoare și în forme definitive". Oare? Însă urmează o nouă lovitură de teatru. După ce ne-a încredințat peremptoriu că „vocația" sa este numai și numai „ideologică", după ce a crezut de cuviință a incrimina în numele ei „scrisul frumos", „stilul", metafora critică, și, hélas, poezia, însăși poezia, iată ce ne comunică la un moment dat „ideologul înnăscut": „Încep parcă să nu mai
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
se dezvăluie ulcerat nu numai de incapacitatea sa de a se fi ridicat la treapta unei personalități polarizatoare, directoare în epocă, de tip exemplar, ci și, în fond, de simțămîntul nu tocmai bine disimulat de a nu fi avut o vocație propriu-zis creatoare. Acesta e mai mult ca sigur subtextul urii sale împotriva „literaturii" în genere și a slujitorilor săi în particular. A fost un benedictin cu orizontul îngustat de partipriuri conceptuale și de umori dintre cele mai virulente. Vocația sa
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
o vocație propriu-zis creatoare. Acesta e mai mult ca sigur subtextul urii sale împotriva „literaturii" în genere și a slujitorilor săi în particular. A fost un benedictin cu orizontul îngustat de partipriuri conceptuale și de umori dintre cele mai virulente. Vocația sa era pentru adiționarea culturală, pentru organizarea informațiilor conform unor tipare relativ uzuale. Mărturisea Adrian Marino, fără, de data aceasta, a greși. „Simțeam, mai ales, nevoia acută de-a organiza, sistematiza, acumula cunoștințe cît mai bine ordonate și structurate". Resortul
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]