2,638 matches
-
alternanță vocalică se indică și prin termenul umlaut, dar, de data aceasta, modificarea din rădăcina cuvîn-tului se datorează influenței unei vocale următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată se notează în germană și în unele limbi nordice (suedeza) prin cea inițială cu două puncte deasupra (tremă), cuvîntul umlaut are și un sens care semnifică aceste două puncte. Acest tip de transformări se înscrie într-un grup mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu alte mijloace flexionare (de obicei cu desinențele, așa cum se întîmplă la umlaut). Metafonia poate avea însă și o perspectivă diacronică, atunci cînd vizează situații precum it. uscio (lat. ostium) și biscia (lat. bestiam), în care s-a produs închiderea vocalei accentuate sub influența lui i următor. Ca atare, în cazul limbilor romanice, metafonia reprezintă o evoluție fonetică determinată de influența unei vocale care urmează (în special, i sau u), iar fenomenul este răspîndit în unele dialecte italiene, portugheze și spaniole
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cînd vizează situații precum it. uscio (lat. ostium) și biscia (lat. bestiam), în care s-a produs închiderea vocalei accentuate sub influența lui i următor. Ca atare, în cazul limbilor romanice, metafonia reprezintă o evoluție fonetică determinată de influența unei vocale care urmează (în special, i sau u), iar fenomenul este răspîndit în unele dialecte italiene, portugheze și spaniole. Gramatica limbii germane realizează distincția declinare tare declinare slabă în cazul substantivului și adjectivului și conjugare tare conjugare slabă, în cazul verbului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantivele de declinare tare cunoscînd la plural și fenomenul umlaut. La verb, repartizarea la conjugarea tare sau slabă are drept criteriu modul în care realizează imperfectul și participiul trecut, verbele tari caracte-rizîndu-se prin ablaut. Pe lîngă aceasta, verbele tari cu vocala radicală a, o sau au cunosc la persoanele a II-a și a III-a indicativ singular prezent și umlautul: ich fahre "eu merg", du fährst, er fährt; ich laufe "eu fug, alerg", du läufst, er läuft. Prin urmare, în vreme ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
äpple äpplen [΄ep:le ΄ep:len] "măr"). Unele substantive suedeze (majoritatea de genul neutru) au la plural aceeași formă ca la singular (lärare lärare [΄lä:rare] "pro-fesor", hus hus [h(s] "casă", barn barn [ba:(] "copil"), altele prin modificarea unor vocale din radical (man män "bărbat"), iar altele însumează desinența cu umlautul (mor52/moder mödrar [mu:r/mu:der mödrar] "mamă", bok böcker [bu:k bök:er] "carte", hand händer "mînă"). Sistemul mijloacelor de marcare a pluralului în limba germană cuprinde
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantive care nu-și schimbă forma la plural (Zimmer Zimmer [΄tsimər] "cameră", Messer Messer "cuțit"), altele care marchează pluralul prin ablaut (Mutter Mütter "mamă", Tochter Töchter "fiică", Vater Väter "tată"), iar altele care primesc și desinență, dar își schimbă și vocala din radical (umlaut) (Haus Häuser [xaus ΄xeusər] "casă", Mann Männer "om; bărbat", Sohn Söhne [so:n sö:ne] "fiu". Daneza uzează de relativ puține desinențe pentru a marca pluralul, acestea fiind însă deseori însoțite de fenomene ce țin de flexiunea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
umlaut și cu reducerea unui [e] (fader f(dre [΄faðə/΄fa:( fäðrə] "tată"). Și în daneză există substantive care formează pluralul cu desinența Ø (år år [(:r] "an", dyr dyr [dü:r] "animal", dar, în cazul unora, se produce schimbarea vocalei radicale (mand m(nd [man män] "om", barn børn [ba:rn börn] "copil", gås g(s [g(s gä:s] "gîscă"). La unele dintre substantivele împrumutate din engleză, desinența este -s. Între limbile nordice, norvegiana prezintă sistemul cel mai simplu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
forma la plural (sko sko "pantof pantofi"), iar majoritatea substantivelor feminine care se termină în -er, primesc la plural -e (l(rer l(rere "profesor profesori"). Există, în sfîrșit, și substantive care formează pluralul cu adăugarea desinenței și cu schimbarea vocalei din rădăcină (umlaut) (far fedre "tată", mor mødre "mamă"). Neerlandeza are o grupă de substantive care formează pluralul cu desinența -en (trein treinen "tren trenuri", mens mensen "om oameni"), care poate realiza, ca în portugheză, o alternanță fonetică prin modificarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări ale vocalelor din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse mice [΄maus ΄mais]). Există, de asemenea, cîteva substantive considerate astăzi neregulate din perspectiva formării pluralului, dar care amintesc, de fapt, de vechile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
copiii". Articolul nehotărît este proclitic în toate limbile germanice și prezintă, din punctul de vedere al paradigmei, trei situații: a) engleza și neerlandeza, cu cîte o singură formă pentru toate genurile (engl. a, dar an dacă substantivul începe cu o vocală; neer. een), b) limbile nordice, fiecare cu cîte două forme, una pentru genul comun și alta pentru genul neutru (dan. en /et; sued. en / ett; norv. en (pentru f. și ei) / et) și c) germana, cu trei forme, cîte una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
recurgînd, ca în toate limbile germanice, la un adverb: sehr gut (cf. engl. very nice). Un număr de adjective germanice cu frecvență mare au comparația neregulată, uzînd de umlaut ori de supletivism. Fenomenul denumit umlaut, care presupune schimbarea timbrului unei vocale radicale sub influența alteia care urmează, este specific limbii germane și limbilor nordice, unor limbi, precum engleza, lipsindu-le în faza actuală. Ca atare, adjectivele care cunosc acest fenomen realizează comparația în mod redundant, prin altenanță fonetică și prin sufix
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grupuri de idiomuri prezentau două direcții deosebite: germanica o opoziție binară, iar latina o opoziție ternară. În gramatica limbilor germanice nu este operantă clasificarea verbelor în conjugări, așa cum se întîmplă în cazul limbii latine și a descendentelor ei, pornind de la vocala tematică a infinitivului și de la unele particularități ale flexiunii. De altfel, această clasificare a verbelor latine și romanice lasă necuprinse o serie de elemente precum verbele neregulate și deponente din latină sau adună în același grup verbe cu un comportament
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spațiul francez a fost marcată puternic de acest substrat celtic, existent și în cazul unor limbi germanice (precum engleza și neerlandeza), dar și al altor limbi romanice (precum portugheza și spaniola), însă nu într-o manieră la fel de compactă. De aceea, vocalele anterioare palatale ä, ö, ü (seul, feu, pur) din franceză se regăsesc în majoritatea limbilor germanice, excepție făcînd engleza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, franceza a pierdut în totalitate vocalele finale, încît majoritatea cuvintelor se termină astăzi în consoană, iar accentul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și spaniola), însă nu într-o manieră la fel de compactă. De aceea, vocalele anterioare palatale ä, ö, ü (seul, feu, pur) din franceză se regăsesc în majoritatea limbilor germanice, excepție făcînd engleza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, franceza a pierdut în totalitate vocalele finale, încît majoritatea cuvintelor se termină astăzi în consoană, iar accentul a devenit fix, pe silaba finală. În domeniul gramaticii, franceza se evidențiază ca fiind limba romanică cu flexiunea analitică cea mai dezvoltată, deoarece, prin preluarea modelului germanic de folosire
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie de tipul reprezentat de limba română în cadrul familiei limbilor romanice. Spre deosebire de limbile romanice, în care exprimarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pg. banho [΄bańu] "baie", sued. flicka [΄flik:a] "fată", dan. mand [man] "bărbat", norv. landet [΄lanə] "țară" ä = vocală centrală labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
labială deschisă: engl. cat [kät], sued. berg [΄bär:j] "munte", norv. her [hä:r] "aici", dan. br(t [brät] "scîndură" ( = vocală centrală scurtă închisă: engl. cup [k(p] "ceașcă", dan. daglig [΄d(γli] "zilnic", germ. haben [΄h(bn] "a avea" ( = vocală centrală medie: engl. about [(΄baut], germ. bitte [΄bit(], fr. petit [p(΄tit], sued. gosse [΄g(s(] "băiat", dan. pige [΄pi:ə] "fată", pg. para [΄parə] "pentru", rom. bară [΄barə], norv. mynten [΄müntən] "monedă" b = consoană oclusivă bilabială sonoră: neer. brief
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. gafă [΄gafə], sued. dugga [΄dog:a] "a burnița", norv. gartner [΄gartnər] "grădinar", engl. green [gri:n] "verde" γ = consoană fricativă velară sonoră: dan. bog [b(γ] "carte", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", pg. agora [ə΄γ(rə] "acum" i = vocală anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on] "cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång [΄ing((] "intrare", norv. musiker [mu:΄sikər] "muzician", dan fatti [΄fati] "sărac", engl. incessant [in΄sesnt] "neîncetat, permanent", rom. bilă [΄bilə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
anterioară nonlabială închisă: fr. auditeur [odi΄tör] "auditor", sp. habitación [abitaði΄on] "cameră", pg. pais [pə΄i(] "țară", sued. ingång [΄ing((] "intrare", norv. musiker [mu:΄sikər] "muzician", dan fatti [΄fati] "sărac", engl. incessant [in΄sesnt] "neîncetat, permanent", rom. bilă [΄bilə] ( = vocală centrală închisă: rom. rîu [r(w], pg. noite [΄nojt(] "noapte" j = semivocală anterioră: germ., neer. ja [ja] "da", norv. jord [jo:r] "pămînt", fr. monsieur [mös΄jö] "domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
amanhă [amə΄ńə̃] "mîine". ( = consoană sonantă nazală palatală: norv. lang [la(] "lung", neer. jong [j((] "tînăr",germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. tong [t((] "limbă", sued. sång [s((] "cîntec", rom. lîngă [΄l((ə], dan. engelsk [΄ä(əlsk] "englez" o = vocală posteriară medie: sp. noche [΄not(e] "noapte", neer. boom [bo:m] "pom", norv. bror [bro:r] "frate", dan. tom [tom] "gol", engl. knoll [noul] "colină; creastă", sued. måne [΄mo:nε] "lună" (astru) ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dan. engelsk [΄ä(əlsk] "englez" o = vocală posteriară medie: sp. noche [΄not(e] "noapte", neer. boom [bo:m] "pom", norv. bror [bro:r] "frate", dan. tom [tom] "gol", engl. knoll [noul] "colină; creastă", sued. måne [΄mo:nε] "lună" (astru) ö = vocală anterioară labială semideschisă: fr. peu [pö] "puțin", germ. schön [(ön] "frumos" sued. dörr [dör] "ușă", dan. grøn [grön] "verde", norv. frisør [fri΄sö:r] "frizer" ө = vocală anterioară mediană rotunjită: sued. dum [dөm] "prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]