4,908 matches
-
Apoi, după ce am adus o cârpă și am șters pata, m-a cuprins o frenezie a curățeniei. Am lustruit masa, am șters de praf etajerele și am atacat tăbliile. Le-am atacat cu atâta ferocitate, că am început să iau vopseaua de pe cercevelele ferestrelor și lacul de pe măsuța de cafea. Dar nici asta nu m-a mulțumit. Am stivuit mobila din camera de zi pe hol și am aspirat covorul. Am dus un mop în baie și am spălat robinetele, dușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
el. Trebuie să intrăm în camera lui Roddy. — Prea târziu. Tocmai vin de acolo. Îi tremura glasul. Vino să vezi. Nu era o priveliște plăcută. Roddy zăcea în vârful patului, gol și nemișcat. Fusese acoperit din creștet până în tălpi cu vopsea aurie și era probabil mort de două, trei ore. — Presupun că s-a sufocat, spuse Phoebe. Vopsit până a murit: era de bănuit. Se încruntă. Nu e și asta dintr-un film? — Shirley Eaton în Goldfinger, spuse Michael. Mortimer și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
marca Lincoln Navigator și un soi de Porsche verde. Ura! Primul meu indiciu. Un telefon rapid la un atelier de reparații Porche de pe Eleventh Avenue a fost destul ca să aflu că, Într-adevăr, tocmai terminaseră de dat un strat de vopsea și de instalat un nou casetofon la o mașină Cabriolet Carrera 4 de culoare verde pentru o anume doamnă Miranda Priestly. Evrica! Am comandat o mașină de serviciu ca să mă ducă până la atelier, unde am Înmânat un bilețel pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o cină cu adevărat plăcută, dar data trecută am contramandat eu. Dar n-ai decât să te vezi cu el după aceea! Ei hai, doar n-ai În fiecare zi ocazia să-l cunoști pe cel mai talentat specialist În vopsele de păr din lume, nu? Și o să fie un puhoi de celebrități, și toată lumea o să arate bestial și... ei bine, sunt pur și simplu convins că o să fie cea mai fabuloasă petrecere din săptămâna asta! Doar o organizează firma Harrison
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
orele de curs, dar Îmi părea rău că treaba asta se brodea tocmai În seara petrecerii. Citisem despre ea În ziare toată săptămâna trecută: se pare că Întreg Manhattan-ul aștepta În extaz ca Marshall Madden, colorist extraordinaire În materie de vopsele de păr, să dea anuala petrecere-monstru de după Anul Nou. Se zvonea că de data asta o să fie chiar mai ceva ca de obicei, pentru că Marshall tocmai publicase o nouă carte, Colorează-mă Marshall. Dar eu nu aveam de gând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o vizită. Îți promit că Împreună putem să... ăăă... Îți aranjăm puțin aspectul. M-a mângâiat afectuos pe cap și a apucat Între degete o șuviță de păr, după care a pus-o lângă rădăcini: — Mda, doar un strop de vopsea culoarea mierii și fac din tine un supermodel. Ia numărul meu de la James, OK, scumpo, și vino să mă vezi când ai o clipă liberă. E probabil mai ușor de zis decât de făcut! a fredonat el și a plutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
adevărat bărbat printre puștani. Și e superb. Un adevărat bărbat printre puștani? Când auzeam Înainte vreme o asemenea comparație, mi-l Închipuiam Întotdeauna pe Shaquille O’Neal luându-se la trântă cu un pluton Întreg - și nu un specialist În vopsele de păr. — E, Într-adevăr, superb, În privința asta sunt de acord cu tine. Ați ieșit vreodată Împreună? Mi se păreau o pereche perfectă: adjunctul de la departamentul cosmetice al revistei Runway, partener al celui mai căutat specialist În nuanțe de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Începusem să fiu cam neliniștită: trebuia să fiu la serviciu În mai puțin de șase ore și nu mai trecusem pe acasă de aproape douăzeci și patru, așa că, atunci când l-am văzut pe James făcându-i curte unui specialist În materie de vopsele de păr de la salonul lui Marshall, eram pe punctul de a o porni spre el să-l anunț că vreau să plec, când am simțit o mână pe partea de jos a spatelui meu. — Bună, mi-a spus tipul senzațional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
se plimbe liniștit prin hol, trecîndu-și privirea peste tot și toate. Admira balustradele frumos răsucite și vergelele de la treptele scărilor, cu capetele din alamă, care-și pierduseră lustrul. Îi plăcea mînerul din filedeș decolorat al uneia dintre ușile dulapului și vopseaua plintei care dădea impresia de lemn. Dar În fundul culoarului care ducea la subsol era o masă din bambus pe care se aflau diverse obiecte ornamentale de prost gust. Printre cîinii și pisicile din ghips, presse-papier-uri și vaze din majolică, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
deasupra șemineului, și care reprezenta o femeie cu ochi blînzi, Îmbrăcată Într-o rochie victoriană cu guler Înalt, despre care Duncan aflase că este fondatoarea Științei Creștine, doamna Mary Baker Eddy. Pe rama neagră cineva scrisese, nu foarte Îndemînatic, cu vopsea emailată - poate chiar domnul Leonard - o cugetare, care suna astfel: „Să stai mereu de veghe la porțile gîndirii.“ Cuvintele astea Îl făceau pe Duncan să rîdă Întotdeauna, și nu pentru că le considera deosebit de comice, dar, pur și simplu, pentru că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și Helen erau pe punctul de a-și lua prînzul la ieșirea de incendiu, cînd depistaseră urme de creion pe peretele toaletei. Una lungă și subțire Îți intră degrabă, Aia scurtă și mai groasă face Însă treabă! scrisese cineva pe vopseaua de deasupra suportului de prosop. O secundă, Helen nu știu Încotro să se uite. Viv nu părea mai puțin stînjenită. — Asta se Întîmplă, zise ea, frecînd de zor, de cînd cu reclamele alea În revistele locale. Făcu un pas Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
frecînd de zor, de cînd cu reclamele alea În revistele locale. Făcu un pas Înapoi, Îmbujorată, și clipi. Peretele se decolorase acolo unde frecase, dar cuvintele groasă și face treabă! Încă se mai vedeau, lăsînd urme de zgîrietură ușoară În vopsea. Frecă din nou, apoi ea și Helen se Învîrtiră În jur Îngustîndu-și ochii, Înclinîndu-și capetele În diverse unghiuri. Brusc, conștientizară ce făceau. Se uitară una la alta și izbucniră În rîs. — Vai de mine, zise Helen, mușcîndu-și buza. Viv clăti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
n-o s-o mai ai. Sau Începi să te gîndești la persoana care n-o să mai aibă parte de nimic, ca tu să-ți primești rația. Ea Însăși se cufundă În tristețe, gîndindu-se la astea. Începu să spargă bășicile de vopsea de pe platforma metalică, dezgolind firișoarele de rugină de desubt. — Poate că, la urma urmelor, profeții din ziare au dreptate, continuă ea liniștită: că primești răsplata după cum meriți. Poate că toți ne-am pierdut dreptul la fericire comițînd lucruri reprobabile sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
părerea În ce te privește. Nu cred că lucrezi Într-un bar deocheat. Cred că ești detectiv particular. Mă apropii de adevăr? Cafeaua din fața ei era neatinsă și se răcise. Sosiră și prăjiturile, niște chestii ciudate, chiar oribile, de culoarea vopselei fosforescente la lumina zilei, fiecare cu cîte un moț de frișcă deja apoasă. Nu-i era foame. Cu coada ochiului Încă vedea figuri care ar fi putut fi Kay. Aproape că uită de Fraser; era vag conștientă că renunțase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la niște creaturi aflate Într-o cușcă sau sub apă; păreau niște ființa care nu văzuseră niciodată lumina zilei. Și ceea ce se remarca Îndeosebi, se gîndi el, de la această Înălțime, era mohoreala locului: pardoseala din beton, zidurile vopsite cu o vopsea fără strălucire, uniformele cenușii monotone, cu petele alea roșii, mușamalele de culoarea flegmei... Doar Fraser Îi părea că se abătea de la regulă, fiind singurul punct luminos, pentru că părul lui tuns era blond, iar al celorlalți era negru sau castaniu spălăcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
uita la tinerele și tinerii de la ateliere, care pictau lanțuri de ghirlande și cupidoni pe mese și scaune vechi și frumoase. Acum atelierele fuseseră Închise. Depozitul era folosit pentru mobilierul utilitar pentru Comisia de Comerț. Pentru că erau atîtea mobile și vopsele, grajdurile deveniseră un loc teribil de nesigur. Dar cînd Kay se gîndea la mutare, inima i se muia. Atașamentul ei față de apartament era asemănător cu acela față de Helen - era locul ei secret, special, Îi aparținea. Controlă cafetiera să vadă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
amestec de chilime turcești peste care erau aruncate imitații de carpete. Mobila era foarte obișnuită. Era un divan-canapea mare acoperit cu perne desperecheate, și un scaun de catifea roz murdar, sub care se vedeau arcurile și pînza de sac rupte. Vopseaua poliței căminului imita marmura. Acolo se afla o scrumieră plină-ochi de mucuri de țigară. Unul Încă fumega. Julia se Întoarse și-l stinse cu mîna. — Nu te superi c-am venit, nu-i așa? o Întrebă Helen. — Bineînțeles că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
atît de plină și strălucitoare că nu aveau nevoie de lanterne. Suprafețele erau albe pe fundalul negru. Totul părea fără capăt; fronturile caselor erau plate, ca un decor de scenă, copacii ca niște papier mîché cu dîre de sclipici și vopsea argintie. Nimănui nu-i plăcea asta. Te făcea să te simți vulnerabil, expus. Oamenii se dădeau jos din metrou și-și ridicau gulerele paltoanelor, Își băgau capul Între umeri și se repezeau spre locuri mai Întunecate. La cîteva sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
poze din Paris: Arcul de Triumf, Turnul Efel, bărbați și femei stînd veseli În cafenelele de pe trotuar, la un pahar de vin. Dar totul era rece la atingere și plin de praf; din loc În loc erau grămezi de praf de vopsea și tencuială, care probabil căzuseră În urma raidurilor. Încăperile miroseau a umed, a spațiu nelocuit. Viv se așeză În fotoliu Încă tremurînd, cît mai aproape de foc. — Al cui e apartamentul? Întrebă ea. — Al nimănui, spuse Reggie, ciucindu-se lîngă ea și jucîndu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Bătrîna mergea În fața lor, prevenindu-le În legătură cu treptele mai dificile. Le ținu ușa din față deschisă, și apoi o luă pe potecă să facă același lucru cu poarta de la grădină. Ambulanța era parcată chiar după ea, iar dîrele albe pe vopseaua cenușie erau luminate de lună și părea că plutește deasupra suprafeței negre-sinilii a străzii. Kay și Mickey o puseră pe Viv jos și deschiseră ușa. Acum o să te punem la orizontală, spuse Mickey. Credem că asta o să te-ajute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Eu o iubeam. Eu am fost Îndrăgostită de Kay ani de zile. A Încercat să-mi răspundă, Însă... n-a mers. Presupun că nu sînt genul ei. Semănam prea mult, asta-i. Se Îndreptă și Începu să culeagă bucățile de vopsea căzute pe polița șemineului. Știi, Kay Își dorește o nevastă. Ți-am mai spus-o, nu-i așa? Își dorește o nevastă - pe cineva bun, vreau să zic, pe cineva drăguț, pur. Cineva care să mențină ordine În lucruri, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
din urmă. Apoi Încheie cu nesfîrșită tristețe: Se pare că farsa am Încasat-o eu, nu-i așa? Helen se holbă la ea pînă ajunse să clipească și să-și Îndrepte privirea În altă parte. Începu să culeagă din nou vopseaua de pe polița șemineului. — Oare contează că s-a Întîmplat altfel? Întrebă ea pe același ton scăzut, nepăsător. Helen știa că, Într-adevăr, conta. Auzind cuvintele Juliei, ceva În interiorul ei se prăbușise sau se micșorase. Se simțea de parcă fusese păcălită, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
timp ce-mi desfac valiza Înainte de a coborî la cină, descopăr un plic mare pe care scrie „A nu se deschide până duminică!“, cu scrisul lui Richard. Îl deschid. Felicitările de Ziua Mamei. Una reprezintă amprentele mâinilor lui Ben cu vopsea roșie. Jumătate zâmbet, jumătate grimasă la gândul mizeriei pe care a presupus-o fabricarea felicitării. Cea de la Emily conține un desen cu mine În prim-plan. Port o coroană și țin o pisică verde În brațe și sunt atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Chloé. El este cel superficial, punându-ți ție în cârcă toate problemele lui. Ce crezi, e mai șic să îți faci șuvițe parțiale sau șuvițe complete? schimbă Julie subiectul aplecându-și capul în chiuvetă ca să i se clătească părul de vopsea. — Parțiale. Crezi c-o să facă dragoste cu mine dacă renunț la blugii de la Chloé? — Am un sfat pentru tine: amână treaba asta. Julie delira de-a binelea. Nu-mi puteam amâna logodna! Nici prin gând nu-mi trecea să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
tinerel. Poate-l convingeam să mă ducă acasă. Când s-a mai apropiat, i-am făcut semn cu mâna. Vehiculul opri, scârțâind din toate încheieturile, în dreptul meu. Am observat stratul de praf amestecat cu fire de fân ce-i acoperea vopseaua scorojită. Totul e-n regulă? mă-ntrebă tipul. Dumnezeule, ce drăgălaș era. Avea păr negru, cârlionțat, și purta un tricou roșu, blugi plini de noroi și bocanci jerpeliți. Semăna leit cu Orlando Bloom. Boticul bosumflat à la Kelly Osbourne mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]