7,219 matches
-
consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
NIMIC NU SE MAI PIERDE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte, muntele împietrindu-l. Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb, ne învață cum să urcăm. Prinși mână în mână ca nodul între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care vin nu vom rămâne singuri. Nimic nu se mai pierde din tot ce-am trăit din plin
NIMIC NU SE MAI PIERDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376403_a_377732]
-
la viață.... XXII. NIMIC NU SE MAI PIERDE, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2208 din 16 ianuarie 2017. În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte, muntele împietrindu-l. Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb, ne învață cum să urcăm. Prinși mână în mână ca nodul între funiile vremii, în anotimpurile nesigure care vin nu vom rămâne singuri. Nimic nu se mai pierde din tot ce-am trăit din plin
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
din tot ce-am trăit din plin, tâmplele albe ne vor lumina asfințitul, aurora nordului treptat se-ntunecă. Citește mai mult În acest sfinx mă regăsesc împietrit pe un munte,muntele împietrindu-l.Zăpada, o limbă a iernii pe sfârșite vorbitoare ca un sfânt în alb,ne învață cum să urcăm.Prinși mână în mânăca nodul între funiile vremii,în anotimpurile nesigure care vinnu vom rămâne singuri.Nimic nu se mai pierdedin tot ce-am trăit din plin,tâmplele albe ne
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
participante, România a fost prezentă prin doamna Rodica Elena Lupu, scriitoare, poetă, om de televiziune și cultură, care a emoționat publicul spectator prin recitările deosebite ale poeziilor sale. O mulțumire și recunoștință din sufletul meu se îndreaptă spre autorul cilian, vorbitor de limbă română, prof. Mario Castro Navarrete, poet, traducător și profesor de limba spaniolă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Mare a fost surprinderea, pe un pământ străin, să redescoper creațiile lui Eminescu traduse de dânsul, care au trezit
SPANIA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376574_a_377903]
-
spaniolă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Mare a fost surprinderea, pe un pământ străin, să redescoper creațiile lui Eminescu traduse de dânsul, care au trezit un mare interes în rândurile celor prezenți, mai cu seamă că majoritatea erau vorbitori de limbă spaniolă. La o recitare în aer liber, a fost invitat și tânărul poet român stabilit temporar în Spania, Cezar Viziniuck Cătălin, să prezinte una din poeziile sale din noul volum „Ioana - Joana". Această carte bilingvă, româno-spaniolă, tradusă de
SPANIA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376574_a_377903]
-
părintele dohovnic, arhimandritul Paisie, apoi a susținut predica "Pescuirea minunată" care a fost ascultată deasemeni cu mare interes și cu ochii plini de lacrimi de cei cei aproape 300 de enoriași și pelerini. Cu ochii plini de lacrimi era și vorbitorul - părintele Bocșan - care este înzestrat cu dar și har de la Dumnezeu ca să vorbească să predice în fața oamenilor cu atâta convingere și evlavie încât lacrimile sale devin lacrimi pentru enoriași și pelerini. Și acum să trecem din nou la "biserica lui
UN OM CU SUFLET MARE de IONEL CADAR în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376096_a_377425]
-
mai aibă acoperire în realitate și să nu mai fie luate în serios. Aceste aspecte creează derută. M-am oprit strict asupra diferenței dintre „sacru” și „sfânt” pentru că astăzi mi se pare una cu miză serioasă, bineînțeles, nu atât pentru vorbitorii de franceză sau spaniolă (unde „sacru” apare deseori privitor la creștinism: Sacre-Coeur de Jesus, Sagrada Escritura etc.), cât pentru vorbitorii de română. Unde apare efectiv problema? Atunci când, de exemplu, tot auzind pe „sacru” în loc de „sfânt”, există posibilitatea ca omul simplu
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
strict asupra diferenței dintre „sacru” și „sfânt” pentru că astăzi mi se pare una cu miză serioasă, bineînțeles, nu atât pentru vorbitorii de franceză sau spaniolă (unde „sacru” apare deseori privitor la creștinism: Sacre-Coeur de Jesus, Sagrada Escritura etc.), cât pentru vorbitorii de română. Unde apare efectiv problema? Atunci când, de exemplu, tot auzind pe „sacru” în loc de „sfânt”, există posibilitatea ca omul simplu să fie puțin încurcat: și asta ține de sacru, și asta, și asta... Și altarul jertfei hristice, și invocările șamanului
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
scrie și vorbi în limba...moldovenească. Spre deosebire de Ucraina (fapte relatate tot de presă), unde , atât elevii cât și profesorii au avut interdicții de folosire a limbii române. Interdicții similare se întâlnesc frecvent și în țările balcanice (Bulgaria,Serbia, Grecia), unde vorbitorii de limba aromână întâmpină presiuni ca să renunțe la limba lor și nu au voie să aibă școli nici măcar pentru ciclul elementar. Și asta în condițiile în care statul român nu mișcă un deget să vină în ajutorul acestor frați, deși
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
decât să citească literatură, în special poezie, ca să-și îmbogățească limbajul cu metafore, ca să aibă o comunicare expresivă, clară și cu forță emoțională. Să nu uităm că metaforele reușite intră în limbajul curent și devin expresii comune, folosite de toți vorbitorii. Ele ajută la o comunicare adecvată, ușor înțeleasă. Ex. de metaforă banalizată este „fulgul de nea” care ajută la simplificarea comunicării, având și forță expresivă. Iată o comunicare fără această metaforă: „picăturile de apă din atmosferă, care au înghețat ca
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
expresii cu sensuri și înțelesuri multiple care înlesnesc comunicarea și cresc forța de pătrundere a mesajelor. Această metaforizare o realizează mai întâi poeții, în special creatorii de licențe poetice, apoi, cele mai reușite metafore ajung în limbajul masei largi de vorbitori, unde le răspândesc, desigur, acei cititori pasionați de poezie. De aici, prima necesitate: pentru a fi cunoscute, operele poeților trebuie citite. Altfel, metaforele nu au cum să ajungă în vorbire, în circulația cuvintelor, respectiv, nu pot ajuta la dezvoltarea limbii
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > VĂZDUHUL TĂU E ZESTREA MEA DE NOAPTE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului ...ce de șoapte amișună cernitul văzduh doar o bufnita îmi cânt trilul diineților vorbitore am să te hrănesc în pas de vânt la zi din noapte că pe păseri din ciugulit cioc iar dacă buzele ar fi avut curaj dar cum nu au ...școală... deci aș fi putut pleca în pas de pietre la
VĂZDUHUL TĂU E ZESTREA MEA DE NOAPTE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375091_a_376420]
-
de carte, în finalul căreia a recitat o poezie având în conținut titlurile tuturor cărților autoarei sărbătorite. Ștefania Kory Calomfirescu a făcut o concisa caracterizare a operei poetei, după care a recitat o poezie din carte, gest reluat de toți vorbitori care au urmat. Gavril Moisa, secretarul LSR, a realizat un portret scriitoarei, alăturându-i-se Eugen Cota, care a și încondeiat-o într-o epigrama. Voichița Pălăcean-Vereș a evidențiat simplitatea cuceritoare a creațiilor Titinei Țene, Lucia-Elena Locusteanu a subliniat că
ŞEDINŢA DIN MAI A CENACLULUI LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375234_a_376563]
-
Mănescu din Râmnicu Vâlcea, președintele filialei județene a Ligii Scriitorilor Români. El a adus un omagiu părintelui Dumitru Stăniloaie pentru înființarea și activitățile desfășurate de Academia duhovnicească de la Sâmbăta de Sus. Toate acțiunile Academiei, inspirate de Sfântul Duh, a subliniat vorbitorul, țintesc să păstreze tezaurul limbii românești și al gândirii creștine ortodoxe. Ele sunt o adevărată liturghie adusă limbii române și perpetuării credinței în inima poporului nostru. Apoi artistul Gheorghe Cărbunescu a cântat, după o compoziție proprie, poezia Limba noastră de
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti sïndï r- a lehămetesi ćalïś/ïr
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Dumnezeului părinților noștri, să serbăm marea sărbătoare: învierea României” De pe internet: Theodor Aman: Unirea Principatelor Consulul austriac Elder consemna contextul în care s-a pronunțat votul de la București: „Prezența mulțimii adunate în curtea Mitropoliei a contribuit mai mult decât elocvența vorbitorilor minorității să facă majoritatea înțelegătoare”. Menționăm Procesul Verbal al Adunării Elective din București, despre alegerea Colonelului Al.I.Cuza ca Domn al Valahiei. 1859, Ianuarie 24 / București, februarie 5. !”(acad. Ștefan Pascu, lect. univ.Liviu Maior „CULEGERE DE TEXTE PENTRU
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
cu riscul de a avea neplăceri. Personalitatea Domnului Profesor Vladimir Iliescu afost prezentată și de Acad. Răzvan Theodorescu, care i-a făcut un portret sintetic și pertinent: „remarcabil istoric și lingvist, sprinten la minte, cu replica mereu pregătită, neobosit călător, vorbitor al unui număr foarte mare de graiuri, personalitate inconfundabilă și inconturnabilă, clasicist recunoscut, a creat o operă științifică vastă care însumează peste 90 de studii, cunoscător al unui număr foarte mare de graiuri, asimiliat în lumea academică germană nu își
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
trăiește în cocină. Se pare că funcția de președinte Dâmbovițean impune un limbaj de porcar. Nou președinte este analfabet în acest vocabular. Merită oare președinția în aceste condiții? Parlamentul porcarilor spune: Nu, categoric! Ne cuprindem și noi, poporul în categoria vorbitorilor porcini? Parcă limba oficială este Româna! Sau mă înșel? Noul președinte respectă interlocutorul spre a obține respectul acestuia. Dacă nu oferi tu nu poți pretinde. Respectul și onoarea sunt accentuate de punctualitate și vorba ținută. Ați auzit pe domnul Președinte
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
cu o anume sensibilitate neclintită de vatră, de limbă și de mamă, pe care l-am simțit puternic manifestat la toți autorii de poezie și proză prezenți la întâlnirea de la pensiunea „Dor de Bucovina” și, în aceeași măsură, la toți vorbitorii care ne-au onorat cu ocazia lansării de carte și aici, la păstrăvăria poetului Tucu Moroșanu. În acest sens subliniez recitarea plină de suflet a domnului Tudoreanu Simion, care ne-a prezentat „Balada Câmpulungului” atât de entuziast încât m-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Grămadă și am auzit câte ceva despre muzeul său. Mi se părea a fi ceva imposibil să ai un muzeu proprietate privată, mai ales că, din spusele celor care-l vizitaseră cândva, era vorba de mii de exponate. O parte din vorbitori, cu ocazia lansării cărții sale de poezii, au amintit de acest muzeu, de râvna acestui om în a colecționa articole de tot felul cu specific bucovinean, de timpul dedicat organizării acestora pe epoci și pe destinații, de priceperea sa în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
și mărturisește ceea ce gândește și anume la regenerarea spiritului românesc, resuscitând și îmaginația-i bogată, spirit curat și curățat de intemperiile și vicisitudinilor istoriei recente, la care face atâtea trimiteri și referințe. Dan Puric, ca persoană, este captivant și fermecător, ca vorbitor în public este fascinant, ca actor sau regizor este original și inspirit, ca pedagog este model elastic. El însuși este un model și un exemplu pentru ceea ce aspiră și năzuiește să devenim toți, adică să ne primenim, revenindu-ne din
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
Profesorul univ. Constantin Frosin, desemnat „Cercetătorul Anului 2015” de către Oxford Summit of Leaders „Science and Education”, a publicat cronici despre autor în revista de cultură „Le Courrier International de la Francophilie”, astfel că autorul este bine cunoscut în lumea științifică europeană vorbitoare de limbă franceză și germană. În concluzie, cartea este fără discuție o mare realizare în domeniul istoriei a unui gălățean autentic, iar orașul nu poate sta absent la acest eveniment, dacă se respectă ca oraș care găzduiește două universități. Referință
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]