1,606 matches
-
lumină aduc un suflu exuberant, plin de pasiune. "Pe valea Hânganilor, Lunca de la Poduri, După ploaie, Priveliștea Moineștilor" și alte peisaje din jurul Moineștiului, relevă suplimentar originalitatea și noutatea artistică adusă de Luchian. Spre deosebire de curentul pictorilor impresioniști care erau subordonați elementelor vremelnice, a senzațiilor efemere, opera artistică a lui Luchian se fundamentează, ca suport, pe cadrul sufletesc receptor al emoțiilor trainice, deci, de durată. În peisajele lui Luchian se observă că prin utilizarea minimală de mijloace cum ar fi atmosfera, obiectele, anotimpul
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Story" (Povestea mătușii), se repatriază. ""Nu mai puteam rabdă lipsa peisajului australian"", a explicat White într-un interviu acordat lui Ingmar Bjorksten. Cred că este absolut imposibil să rupi definitiv legătură cu locurile de baștină. Cu putință sunt doar despărțirile vremelnice spre a dobândi perspectiva. Omul este fasonat de pământul în care-și are înfipte rădăcinile. Nici un alt loc nu poate exercita asupra lui o înrâurire comparabilă"" . În 1955, marele său roman panoramic "The Tree of Mân" (Copacul omului), lansat la
Patrick White () [Corola-website/Science/308614_a_309943]
-
cunoscută și sub numele de "Astacos". In luptele ce au urmat morții lui Alexandru cel Mare între generalii săi, numiți"diadohi",pentru împărțirea imperiului moștenit, generalul Lysimachos a distrus "Olbia". Orașul s-a aflat probabil în tabăra sau sub stăpânirea vremelnică a altui competitor dintre "diadohi". La Nicomedia și-a sfârșit zilele un alt conducător celebru de oști al antichității, Hannibal, cel care i-a umilit pe romani chiar pe pământul Italiei Italia. Aflându-se refugiat la curtea regelui Prusias al
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
Indulgența este iertarea în fața lui Dumnezeu a pedepsei vremelnice datorate păcatelor a căror vină este ștearsă deja, iertare pe care credinciosul bine dispus sufletește o obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
obține în condiții determinate, prin acțiunea Bisericii care, în calitate de distribuitoare a răscumpărării, împarte și aplică, prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsa vremelnică datorată păcatului. Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați. Indulgențele iartă pedeapsa vremelnică și nu vina (pentru care este nevoie de dezlegare sacramentală la spovedanie, care, de fapt, se cere și ca o condiție pentru dobândirea indulgenței înseși
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
prin autoritatea ei, tezaurul îndestulărilor aduse de Christos și de sfinți. Indulgența este parțială sau plenară, după cum eliberează în parte sau în totalitate de pedeapsa vremelnică datorată păcatului. Indulgențele pot fi aplicate celor vii sau celor răposați. Indulgențele iartă pedeapsa vremelnică și nu vina (pentru care este nevoie de dezlegare sacramentală la spovedanie, care, de fapt, se cere și ca o condiție pentru dobândirea indulgenței înseși). În stare de "pasibilitate" de "pedeapsă" (veșnică sau vremelnică) se ajunge pentru că păcatul acționează împotriva
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
sau celor răposați. Indulgențele iartă pedeapsa vremelnică și nu vina (pentru care este nevoie de dezlegare sacramentală la spovedanie, care, de fapt, se cere și ca o condiție pentru dobândirea indulgenței înseși). În stare de "pasibilitate" de "pedeapsă" (veșnică sau vremelnică) se ajunge pentru că păcatul acționează împotriva ordinii morale instituite de Dumnezeu. "Vina" este starea îndepărtării de Dumnezeu (sau chiar ura față de Dumnezeu), la care se ajunge prin jignirea lui Dumnezeu, inerentă oricărui păcat. După iertarea vinei, nu întotdeauna este iertată
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
păcatul acționează împotriva ordinii morale instituite de Dumnezeu. "Vina" este starea îndepărtării de Dumnezeu (sau chiar ura față de Dumnezeu), la care se ajunge prin jignirea lui Dumnezeu, inerentă oricărui păcat. După iertarea vinei, nu întotdeauna este iertată și întreaga pedeapsă vremelnică. Aceasta se iartă o dată cu vina la Botez sau la primirea dezlegării sacramentale cu căință deosebit de intensă, asemănătoare celei a tâlharului cel bun de pe cruce (cf. Lc 23, 43). Indulgența nu este o iertare a vinei (v. mai sus). De asemenea
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
nici de îndatorirea de îndreptare a vieții sau de a face pocăință. Orice păcat are diferite urmări. Potrivit lui Toma de Aquino, urmările păcatului ce-l privesc pe cel care l-a săvârșit sunt trei: pata, pedeapsa și rămășițele. Expresia "pedeapsă vremelnică" se referă la mai multe realități: Dintre aceste tipuri de pedepse temporale, singura care poate fi obiect al indulgenței este pedeapsa purificatoare a Purgatorului. Totuși, nu este vorba de o legătură directă între indulgența acordată și diminuarea pedepsei Purgatorului (deși
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
purificatoare a Purgatorului. Totuși, nu este vorba de o legătură directă între indulgența acordată și diminuarea pedepsei Purgatorului (deși au existau interpretări greșite în această direcție). Biserica impune îndestulări pentru a-i ajuta pe credincioși să se purifice de pedeapsa vremelnică ce li se cuvine pentru păcate (de care sunt deja dezlegați). Dacă penitenții nu împlinesc îndestularea sau nu recurg la alte mijloace, există convingerea că va fi necesară o purificare după moarte. Prin indulgențe se iartă o pedeapsă vremelnică la
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
pedeapsa vremelnică ce li se cuvine pentru păcate (de care sunt deja dezlegați). Dacă penitenții nu împlinesc îndestularea sau nu recurg la alte mijloace, există convingerea că va fi necesară o purificare după moarte. Prin indulgențe se iartă o pedeapsă vremelnică la care ar corespunde, potrivit canoanelor penitențiale antice, o anumită pocăință. Johann Georg Keyssler relatează că romano-catolicii cred că indulgențele se referă numai la viitor. De exemplu, își imaginează că o persoană care, prentru a-și purifica sufletul, ar trebui
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
catolicii vorbesc de o dublă "pedeapsă" pentru păcat. Reformatorii au propus un mod mai simplu de a privi pocăința, înlăturând îndestularea, ispășirea, mărturisirea detaliată dar, pe de altă parte, unele elemente marginale sau corelate, cum ar fi indulgența sau pedeapsa vremelnică, le-au perceput ca făcând parte din pocăința însăși, așa cum o înțeleg catolicii. Deci înainte de a ajunge la indulgență, există divergențe în privința ispășirii și a pedepsei. Potrivit reformatorilor, nu le revine creștinilor să ispășească, pentru că singura ispășire a fost împlinită
Indulgență (creștinism) () [Corola-website/Science/306559_a_307888]
-
de parohie. În anul 1930, închisoarea militară a Corpului IV Armată s-a mutat din casele egumenești ale Mănăstirii Frumoasa într-un depozit de cereale și furaje de pe dealul Copoului (pe Str. Dr. Vicol), ce aparținea Corpului IV Armată. Ocupanții vremelnici ai mănăstirii nu s-au îngrijit de repararea acesteia, unele dependințe din incintă dispărând cu totul, cu excepția unei case mai importante, lipită de zidul sudic al incintei, care a fost demolată de preotul paroh în 1948, șarpanta sa fiind pusă
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
arate că a greșit, să-i dovedească eșecul, e tânărul inginer Vlad. Ceilalți, menajându-l, menajându-se pe ei înșiși, ocolesc adevărul, caută să facă dintr-un eșec esențial o înfrângere de moment, dintr-o greșeală a directorului, un impas vremelnic al întregii întreprinderi. Drama directorului Barbu nu constă în faptul că este înfruntat și învins, ci că se surprinde gata să-l atace pe cel tânăr care-i înfățișează adevărul, gata să accepte formulele de compromis, gata să abdice de la
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
a satului este o bisericuță de lemn ce ,străjuiește încă dealul de de-asupra satului, ca o mărturie a vremurilor de umilință și suferințe, ca o mamă mângâietoare a acelor crdincioși care s-au mutat pe rând din satul frământărilor vremelnice, la locașurile de odihnă vecinică din jurul ei”. Această biserică din bârne de stejar, lucrată numai cu securea și închiotorată cu măestrie, după anul înscripționat deasupra ușii, care cu greu se mai poate descifra, pare să fi fost ridicată în anul
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
încarnează, în esență, ideea general valabilă a Rezistenței în fața agresiunii. În același an Ismail Kadare publică "Cronică în piatră". „Cei ce scriu adevărata Cronică, sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la prima vedere, opresorii și nici vremelnicii deținători ai puterii; imperiile se ridică și se prabușesc, armatele făloase vin și pleacă, numai poporul este statornic, doar el supraviețuiește, el singur răzbate printre vicisitudinile istorie; el este cronicarul anonim al veacurilor.” "Iarna marii însingurări" apărut în 1973 și
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
freatic, creând adevărate opere ale naturii. Satul și-a câștigat prestigiul în zonă, de-a lungul timpului, cu renumita ʺhorincă de Vădureleʺ făcută din mălai, dar și cu dibăcia de a ieși din tiparele impuse de o politica și politicieni vremelnici, incapabili de a se ridica la pretențiile timpului și a locului. Următorul sat al comunității, la nord de Vădurele și Traniș, de-a lungul drumului țării, este reședința administrativă a comunei, satul Năpradea. Deși sânt mărturii ale locuirii satului încă
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
asociații de profil s-a îndreptat la început spre zonele montane prin construirea de cabane și case de adăpost (refugii), amenajări de drumuri, poteci, marcaje, precum și organizarea de cursuri de schi, publicarea de monografii turistice, almanahuri, ghiduri, hărți etc. „Trinitatea vremelnică” din anul 1869, având ca scop „de a întreprinde excursiuni”, și „Asociația Alpină a Transilvaniei” („Siebenburgische Alpen Verein in Kronstadt” - S.A.V.K.) care a luat ființă în august 1873 la Brașov, sunt considerate a fi primele societăți de turism din România
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
În jurul bisericuței existau întinderi pustii. Când mai târziu în locul acestei biserici, a luat ființă Mănăstirea Teodoreni, i s-au dăruit bogății și destule moșii, dar lipseau muncitorii ce trebuiau să lucreze. Pentru lucrul terenurilor mănăstirești se foloseau țărani ruteni numiți „vremelnici” aduși doar pe timpul verii de prin părțile Storojinețului, din Bucovina de nord. Din cauza greutăților de transport ce apăreau în fiecare an, pentru lucrul ce îl prestau, li s-a asigurat de la o vreme existența aici, dându-li-se câte o
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
și în "Supplex Libellus Valachorum" redactat de Nicolae Ursu în 1784. Sistemul Sfintei Alianțe, închegat în perioada postnapoleoniană, a fost o încercare de restaurare a vechilor privilegii aristocratice și de conservare a sferelor de influență imperiale, care, în ciuda unor succese vremelnice, nu a reușit să stăvilească procesul de instaurare a noilor orânduiri liberale, concomitent cu trecerea de la economia de subsistență feudală la economia productivistă capitalistă. Toate mișcările revoluționare ale epocii au fost dominate de obiective sociale sau naționale, sau de o
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
nord de Carpați. Astfel, trei țărani români din comitatul Hunedoara erau judecati pentru instigare și tulburarea liniștii publice, după denunțul unor nobili. Ecourile în Moldova a revoluției din 1821 s-au resimțit mai ales pe plan politic și ideologic. Între „vremelnica ocârmuire” din Țara Românească și „vemelnica ocârmuire” din Moldova de după părăsirea tronului țării de către Mihail Șuțu s-au strâns legăturile și s-a evocat posibilitatea ca o parte a trupelor revoluționare să treacă la nord de Milcov pentru a acționa
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
or. Cornești - Deleni, Boghenii Noi - Dobrovăț, Hîrcești - Erbiceni, Buciumeni - Grozești, Cetireni - Lespezi, Teșcureni - Mogoșești-Siret, Unțești - Moșna, Costuleni - Movileni, Florițoaia Veche - Plugari, Măgurele - Răchiteni, Rădenii Vechi - Șirețel, Condrătești - Sinești, Valea Mare - Tutora, Mănoilești - Victoria, Petrești - Voinești. După un an de la anexarea vremelnica a Basarabiei, vine ordinul mareșalului Ion Antonescu. Răfuiala dintre armatele române și cele sovietice se încheie cu alungarea ultimelor rămășițe a trupelor bolșevice dincolo de Nistru și reântregirea graniței estice a României. Euforia eliberării este umbrită din ce in ce mai mult de veștile venite
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
întregi de măsuri umilitoare, atât din partea autorităților de ocupație cât și din partea adversarilor politici ai Brătienilor, deveniți colaboratori cu ocupanții și care profitau de prilej pentru a se răzbuna, încercând să-i umilească pe membrii familiei aflați sub autoritatea lor vremelnică. Astfel casa lui Vintilă Brătianu avea să fie percheziționată în repetate rânduri, autoritățile de ocupație fiind în special interesate de „"dosarele diferitelor societăți comerciale înființate de Vintilă Brătianu"”. Rămasă singură cu copilul, Lia s-a mutat din casa lor din
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
lapidariul "Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova" din Ploiești. "Casa Domnească" este situată în localitatea componentă Valea Crângului. Monument de arhitectură despre care nu s-au găsit, până în prezent, știri scrise. După tradiție însă, construcția ar fi una din reședințele vremelnice ale lui Constantin Brâncoveanu. Amplasarea sa în mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brâncoveanului, pare-se de vreo 10 ha., într-un punct de unde se putea supraveghea întreaga vale a Cricovului Sărat, sprijinită de aserțiunile lui Radu Greceanu, în cronica vieții domnului
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Domnească" este situată în localitatea componentă Valea Crângului. Monument de arhitectură despre care nu s-au găsit, până în prezent, știri scrise. După tradiție însă, construcția ar fi una din reședințele vremelnice ale lui Constantin Brâncoveanu. Amplasarea sa în mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brâncoveanului, pare-se de vreo 10 ha., într-un punct de unde se putea supraveghea întreaga vale a Cricovului Sărat, sprijinită de aserțiunile lui Radu Greceanu, în cronica vieții domnului, după care toamna la culesul viilor domnul obișnuia să zăbovească
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]