4,194 matches
-
Ore răsfirate foșnesc sticla bolții, Pe la porți râvnesc zilele-nsorite, Dinții lor de lapte înverzindu-și colții. În sărut de soare visuri abundente Își hrănesc iubirea-n ruguri deșteptate Și deliru-n corduri crește în accente, Fulgerând în piepturi cu eternitate. Zâna înstelată și-a scurtat din rochii, Albe coridoare își pun decolteuri, Luna în chindie chicotește-n șotii, Rozele zambile adâncesc puseuri. Timpul își deșiră zâmbetul subtil, Primăvara-mbracă basmul lui april ! Referință Bibliografică: SONET LII / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN
SONET LII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342892_a_344221]
-
Cupa de mărgăritar, Cu-a iubirii licoare; Din dumnezeiescul har. Mirele de braț mi-l iau, Să-l duc în nemurire. Eternitate să-i dau, Cu-a versului citire. Iar roua dimineții Voi dărui-n pocale Pentru destinul cărții, La zâne ursitoare. Crai în legendarul Dor Să fie numai al meu, Cu mitul poemelor Îl însuflețesc erou. Zbor prin timp nemărginit, Să-mi las Doru-n iubire. Să-l iau din basm nesfârșit, Când voi fi amintire. Iubirea inocentă Ninge pe câmp
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
prinde-va aromă și pòjghiță de arămiu. Și la povești cu floricele dintr-un ceaun la gura sobei mi-e dor să mai ascult din nou mici ,, minciunele ale babei’’, ce nu erau cu aprigi zmei și feți frumoși sau zâne bune, erau cu oameni vechi și falnici, veniți parcă din altă lume. Despre-ale tale sfinte vremuri, de dinaintea mea în viață, când erai fată mare-acasă și cea mai mândră, mai semeață, cum te curtau crai fără număr: neghiobi, tonți, îngâmfați, urâți
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
că basmele se citesc de cel puțin două ori în viață: o dată când ești copil, perioadă în care imaginația prinde aripi, se nasc lumile posibile, reprezentările sunt clare, fantasmele născute din lectură sunt exact ceea ce sunt prin ele însele, o zână este o zână, un zmeu e un zmeu, un împărat este un împărat. La a doua lectură, după ce am devenit adulți și am făcut cunoștință cu imaginarul colectiv, cu resursele sale și cu moștenirea sa, adânc impregnată în ființa noastră
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
citesc de cel puțin două ori în viață: o dată când ești copil, perioadă în care imaginația prinde aripi, se nasc lumile posibile, reprezentările sunt clare, fantasmele născute din lectură sunt exact ceea ce sunt prin ele însele, o zână este o zână, un zmeu e un zmeu, un împărat este un împărat. La a doua lectură, după ce am devenit adulți și am făcut cunoștință cu imaginarul colectiv, cu resursele sale și cu moștenirea sa, adânc impregnată în ființa noastră, imaginile din basme
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZÂNA CHEALĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ZÂNA CHEALĂ Un colț de lună se ivește Și peste codru molcom crește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Și ramuri de stejar
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZÂNA CHEALĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ZÂNA CHEALĂ Un colț de lună se ivește Și peste codru molcom crește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Și ramuri de stejar ferește Și tot mai tare strălucește, Se plimbă-n liniște totală Și-n pumn ia rouă și
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ZÂNA CHEALĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ZÂNA CHEALĂ Un colț de lună se ivește Și peste codru molcom crește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Și ramuri de stejar ferește Și tot mai tare strălucește, Se plimbă-n liniște totală Și-n pumn ia rouă și se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
liniște totală Și-n pumn ia rouă și se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială, Presară-n patru zări beteală. Pe-un nor puțin se odihnește, Apoi din nou la drum pornește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Referință Bibliografică: Zâna cheală / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
se spală. Spre stele delicat pășește Și iubitoare le privește, De-o frumusețe specială, Presară-n patru zări beteală. Pe-un nor puțin se odihnește, Apoi din nou la drum pornește, Fermecătoarea zână cheală, Stăpâna nopții de cerneală. Referință Bibliografică: Zâna cheală / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ZÂNA CHEALĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343412_a_344741]
-
lae: ursarii, lăeții, zavragii, netoții, etc. și toate nemurile de Țigani, câri umblă din loc în loc calări pe cai și pe măgari, care șed pe sub corturi și sunt urâți că face-ți-ai cruce, sunt blestemați d'un sfînt.” ( Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, pag. 354) Descrierea populară a fost înregistrată de Zâne. Vedem că textul ne indică trei categorii de țigani negri: -urâți, buzați și întăciunați. -țiganii de vatra (fierari). -țiganii care au meserii asociate în mod tradițional cu
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
din loc în loc calări pe cai și pe măgari, care șed pe sub corturi și sunt urâți că face-ți-ai cruce, sunt blestemați d'un sfînt.” ( Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, pag. 354) Descrierea populară a fost înregistrată de Zâne. Vedem că textul ne indică trei categorii de țigani negri: -urâți, buzați și întăciunați. -țiganii de vatra (fierari). -țiganii care au meserii asociate în mod tradițional cu neamul romilor, adică ursari, zavragii, etc... Prima categorie de țigani din textul lui
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Vedem că textul ne indică trei categorii de țigani negri: -urâți, buzați și întăciunați. -țiganii de vatra (fierari). -țiganii care au meserii asociate în mod tradițional cu neamul romilor, adică ursari, zavragii, etc... Prima categorie de țigani din textul lui Zâne corepunde din pc. de vedere antropologic cu negrii/africanii. Într-adevăr, Lexiconul de la Buda, la pagina 28 definește cuvântul ARAP ca fiind din Arabia sau Etiopia: „adeq harap”. La pagina 225, Lexiconul precizează: „harapa sau arabă, muiere din Arabia.” E
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
pagina 28 definește cuvântul ARAP ca fiind din Arabia sau Etiopia: „adeq harap”. La pagina 225, Lexiconul precizează: „harapa sau arabă, muiere din Arabia.” E limpede că românii au confundat arap cu arab din cauza asemănării de pronunție, dar textul lui Zâne îi descrie foarte plastic pe sclavii etiopieni ca fiind BUZAȚI și ÎNTĂCIUNAȚI, nu doar negrii că țiganii nomazi. ÎN TEXTUL LUI ZÂNE SE OBSERVĂ ÎNCERCAREA DE DISTINCȚIE POPULARĂ ÎNTRE ROBII ȚIGANI DUPĂ CARACTERISTICILE RASIALE ȘI OCUPAȚIONALE. Harapii sau arabii descriși
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
din Arabia.” E limpede că românii au confundat arap cu arab din cauza asemănării de pronunție, dar textul lui Zâne îi descrie foarte plastic pe sclavii etiopieni ca fiind BUZAȚI și ÎNTĂCIUNAȚI, nu doar negrii că țiganii nomazi. ÎN TEXTUL LUI ZÂNE SE OBSERVĂ ÎNCERCAREA DE DISTINCȚIE POPULARĂ ÎNTRE ROBII ȚIGANI DUPĂ CARACTERISTICILE RASIALE ȘI OCUPAȚIONALE. Harapii sau arabii descriși de Paul de Alep se pot încadra în categoria țiganilor buzați și întăciunați, deoarece Paul de Aleppo precizează că în România existau
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a face foc pentru fierărie. Să fie gavaonii covaci aceeași etnie
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
specie, ca un fel de forma de sub-om, ăsta da! (Rom sau Țigan, pag 321) DE CE totuși pentru absolventul de filosofie Nicolae Gheorghe, ROMUL NU ESTE OM, DAR ȚIGANUL ESTE? Răspunsul apare în proverbul românesc ȚIGANUL NU-I OM (Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, pag. 354-355, 1901) Iată ce spunea Nicolae Gheorghe, cel ce a înființat ONG-istica neo-romilor, în memorabilul interviu-testament acordat lui Rostaș Iuliu: N.G.:Daca o să mor, daca dialoghez cu moartea constant, AȘ VREA SĂ MOR, CA OM
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
pot să mor că rom. (Rom sau Țigan, pag 328) Printr-un tertip de succesiune nuanțata a frazei formulate, Nicolae Gheorghe a declarat că ROMII NU SUNT OAMENI, dar țiganii da! Pur și simplu a răsturnat proverbul românesc cules de Zâne, „țiganul nu-i om.” Acest proverb era de fapt O LEGE. Mihail Kogălniceanu(8) în Schița despre Țigani, pag. 14, menționează că din Regulamentul organic din Moldova (1835) prevedea: robul nu e un om. N.G.:Adică nu sunt, nu ma
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
ID: Baro Rom (Ulise). Bibliografie 1-Paul of Aleppo, The travels of Macarius : Patriarch of Antioch, vol. I, London : Printed for the Oriental Translation Fund of Great-Britain and Ireland, 1836. https://archive.org/stream/travelsmacarius01pauluoft#page/n157/mode/2up 2- Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, 1901. 3- Al. Odobescu, Opere alese, vol. ÎI, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, București, 1941. 4- Documenta Romaniae Historica. Seria B. Țară Românească. Volumul 24, pag 467. 5-Petcuț, Petre, Sclavie și libertate, pag 33, București: Editură Centrului Național
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
al limbei române, 1929. 11-Anuarul Societății Prahovene de Antropologie Generală, nr. 1, 2015, editura Mythos. 12- Surete și izvoade vol XXI de Gh. Ghibănescu. 13- Alexandru V. Boldur, Istoria Basarabiei. Epocile vechi (Vol. I), Chișinău, Tipografia Dreptatea, 1937 14- Iuliu Zâne, Proverbele Românilor vol. 6, București, Socec, 1895 - 1903, 1912. 15- Studii și materiale de istorie medie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1960 16- Manele khulte- joc de cuvinte inventat de mine, bazat pe asemănarea dintre cuvântul țigănesc „khul
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
tablou, să-l păstrez cu plăcere. N-am reușit; erau prea multe, dar am călcat numai pe două, care m-au purtat până la tine-n grădină. Erai la umbră, pe o bancă; citeai un basm cu Făt-Frumos, cu zmei și zâne... în ison și zumzet de albină. Era o dup-amiază albastră ! Iubirea supremă, ca-n basme, e lege: cu paloșul se câștigă, cu dibăcie și cazne, chiar dacă mulți ne mai intrigă. Este povestea noastră. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: URMELE
URMELE TALE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344110_a_345439]
-
fi cunoscut? - Da, mulți, mulți copii, vreo zece, și nu te-aș mai lăsat să călătorești singură. Râde în hohote. - Mă vezi tu pe mine ștergând bebelușii la fund, dându-le lapte cu biberonul sau spunându-le povești tâmpite cu zâne și zmei? - Da. - Eu n-aș fi atât de sigură! Nici nu cred că aș fi capabilă să duc o sarcină! - Probabil, dar ai fi cea mai frumoasă mămică din lume! - Mi-am ratat ocazia asta! zice cu o nuanță
DRUMUL APELOR, 15 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344187_a_345516]
-
moldovean, te unge la inimă prin bonomia, naturalețea și talentul lui.” - este opinia unuia dintre internauții care-i urmăresc evoluția. Privind retrospectiv la cariera sa artistică, Dionisie Vitcu mărturisește: ,,am fost un actor fericit” - recunoscând șansa unui destin hărăzit de zânele din Ibăneștii Dorohoiului, sat uitat de lume până la el - ,,Am fost norocos. Am fost alături de actori mari.”(...) Norocul meu a fost că cele mai multe porți au fost deschise pentru mine. Am avut persoane care mi au arătat drumul.” Dar și regretul
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
poartă salbele cu cocoșei ce scot clinchete discrete sub basmaua ei. Și miroase tare bine a izmă si busuioc sau poate a iasomie că-i poartă noroc. Eu ma uit în ochii ei cu unde albastre, și gândesc că este zâna fericirii noastre. Fugi nepotă și-i anunță pe vecinii mei că-i așteaptă Costea iară, la clacă diseară. Buna coace acum pe vatră plăcintele dobrogene, scoate vinul și îl pune în urcioare, la răcoare... Ea mai scoate din firide nuci
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Poeme alese din volumele Kaltrina, 1994, Dardania, 1999,i Lumina Dardaniei, 2004, Drumul iadului spre Rai, 2005, toate publicate în București. Volumul Lumina Dardaniei a apărut sub egida Muzeului Literaturii Române. Volumul respectiv cuprinde și poeme inedite. Inspirat de ființa zânelor noastre frumoase ca un răsărit de soare, Baki Ymeri, este poetul fabulos și cutremurător care crede în steaua iubirii. Cultural, confesional, etnic și patriotic, el aparține atât românilor, cât și albanezilor. Adică: este cel de o ființă cu suferința și
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]