3,277 matches
-
din viteză și din înălțime, în ciuda faptului că el se chinuia din toate puterile să-l redreseze. Între timp se făcuse noapte. Toți priveam îngroziți cum pata neagră de jos se apropia amenințător. Așteptam din moment în moment să ne zdrobim de ceva. Câteva hurducături violente ne-au anunțat că aparatul atinsese pământul. Aripile s-au frânt ca un vreasc, dar avionul s-a oprit fără să ia foc. Pilotul stătea nemișcat în scaunul său. Așteptam de la el o precizare, o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ne va înjura. Nu ne-a înjurat. Ne-a spus să ieșim afară, unde am constatat că scăpasem cu viață printr-o minune aterizând din întîmplare într-un luminiș. Puțin mai devreme sau puțin mai târziu, avionul s-ar fi zdrobit de pădurea ecuatorială. Îngrijorați, am aprins un foc ca să ne apărăm de eventualele amenințări pe patru labe și ne-am strâns tăcuți în jurul lui. Pilotul era singurul care nu părea îngrijorat. Se juca învîrtind o nuia în foc. Atât ne-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de altă parte, pentru că acesta știa să-l primească pe micul rentier cu o cordialitate neschimbată. Era un veșnic miracol, dar Tarrou, în ciuda muncii grele pe care o depunea, rămânea tot binevoitor și atent. Chiar atunci când, în unele seri, era zdrobit de oboseală, el revenea a doua zi cu forțe proaspete. "Cu ăsta, îi spusese Cottard lui Rambert, se poate sta de vorbă, e un om. Te înțelege întotdeauna." Iată de ce notele lui Tarrou, în această perioadă, converg încet-încet spre persoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
viața fericită a colhoznicilor sovietici. În repetate rânduri ai afirmat că în România nu va fi colectivă, ai încriminat pe bunii noștri prieteni din Răsărit apărând regimul burghezo-moșieresc. Ai ales un drum greșit îndepărtându-te de noi și te vei zdrobi de obstacolele pe care singur ți le-ai creat. Noi am căutat să te apropiem, să te recuperăm, să te salvăm, dar să știi că nimic și nimeni nu te mai poate salva! Păcat, de unele calități de minte pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
întocmit planul de rezistență al României în fața trupelor germane, în acel Triunghi de Foc de la Mărăști, Mărășești și Oituz, sub directa îndrumare a viitorului mareșal Constantin Prezan, iar în 1940, asumându-și conducerea României, ne-a salvat, în ianuarie 1941 zdrobind rebeliunea legionară. În timpul războiului ne-a condus cu răspundere, evitând ocuparea totală a României de cele două state totalitare, așa cum s-a întâmplat cu alte țări din zonă. Poate vreun conducător de astăzi să afirme că sar putea afla pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
la Congresul XX al P.C.U.S a fost o lovitură fatală dată „credinței comuniste”. Se dovedea astfel că atât comunismul cât și fascismul au produs și au ordonat genocide abominabile. în octombrie 1956, în timp ce Occidentul rezolva Criza Suezului, sovieticii zdrobesc cu tancurile revoluția maghiară pe străzile Budapestei, Parisul clocotea de indignare scandând vehement: Libertate Ungariei și Sovieticii sunt asasini. În același Paris revoluționar știut, zeci de mii de tineri francezi voiau să se înroleze voluntar și să lupte alături de insurgenții
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trecut și neagreat de unii oameni care aveau dreptul de a hotărî moartea sau viața mea, după experiențe dramatice de război și în ciuda „neprietenilor”, am avut rarul și marele noroc să rămân în viață, alegându-mă doar cu brațul stâng zdrobit de glontele vrăjmaș, semn că Acolo Sus, Cineva veghea asupra-mi, protejându-mă! 4) A patra mare minune din viața mea a fost aceea că, în împrejurările în care au evoluat lucrurile în România de după război, deși am fost supravegheat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și Sfânta Treime, apărură valurile schimbării aducând cu sine zile negre. Un vânt rău nu priește nimănui. Anii luminoși ai lui Abelard, Thomas Beckett și Everyman se scufundară în negură. Roata zeiței Fortuna se întoarse împotriva omenirii, sfărâmându-i clavicula, zdrobindu-i țeasta, chircindu-i torsul, străpungându-i pelvisul, îndurerându-i sufletul. Pe cât de sus fusese omenirea, pe atât de jos decăzuse! Cele ce odinioară fuseseră dedicate sufletului, acum erau dedicate vânzării. — Destul de bine, își spuse Ignatius și continuă să scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Gloria. Trage să moară, Gomez? — Nu, răspunse aspru domnul Gonzalez. — O, sunt bucuroasă, spuse domnișoara Trixie, călcând pe una dintre mâinile întinse ale lui Ignatius. — M-ai nenorocit! tună Ignatius și se ridică dintr-un salt în șezut. Mi-ai zdrobit oasele de la mână. N-am să mai fiu niciodată în stare să o folosesc. — Domnișoara Trixie e foarte ușoară, îl consolă șeful de birou. Nu cred că ți-a putut face prea mult rău. — A călcat vreodată pe tine, idiotule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
s-a dislocat umărul. Un strigăt se înălță dinspre ceilalți muncitori. — Hei, aveți grijă! țipă unul dintre spectatori. O să-i crăpaț capu’ Iu’ domnu’ R. — Vă rog, imploră Ignatius. Dați o mână de ajutor! Încă puțin și-am să mă zdrobesc de pământ. — Uite, domnu’ Reilly, spuse cu respirația tăiată unul dintre cei care îl ridicau. Masa-i chiar la spatele nostru acu’. Voi fi aruncat într-unu dintre cuptoarele aprinse, înainte ca aventura asta nenorocită să ia sfârșit. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să plătesc pentru faptul că am disprețuit tot ceea ce prețuiesc ei în micile lor inimi de latex. Ridicându-mă cât sunt de înalt - un spectacol în sine - am privit în jos spre polițistul care m-a jignit și l-am zdrobit cu o observație pe care din fericire nu a înțeles-o. Apoi am împins căruciorul mai departe în Cartier. Deoarece era începutul după-amiezei, se vedeau puțini oameni circulând pe străzi. Bănuiesc că localnicii acestei zone mai erau încă în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai învățat totu’, Ignatius, dar nu și cum să fii om adevărat. — Nu-ți este scris să fii tratată bine, strigă Ignatius. Ești evident masochistă! Un tratament bun te-ar zăpăci și distruge. — Du-te la dracu’, Ignatius. Mi-ai zdrobit inima de atâtea ori, că nici nu le mai pot număra. Omul acesta nu va pune piciorul niciodată în casa aceasta cât sunt eu aici. După ce se va sătura de tine, își va îndrepta probabil poftele lui perverse spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a fost unul din avioanele deturnate de Al Qaida. Un grup de pasageri curajoși s-au împotrivit celor care deturnaseră avionul - vă amintiți celebrul „haideți să-i anihilăm”, cuvintele de neuitat ale pasagerului Todd Beamer - iar avionul s-a prăbușit zdrobindu-se de pământ în Pennsylvania, înainte să-și atingă presupusa țintă: Casa Albă. M-am întrebat deseori ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost în acel avion. Te urci, îți pui bagajele de mană în cușeta de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Americii. Un leadership cu deschidere largă, călăuzit de o nouă viziune îndrăzneață legată de viitorul Americii și de viitorul democrației la nivel mondial, va fi absolut necesar. Calitatea educației publice, care astăzi cunoaște o criză, va propulsa sau dimpotrivă, va zdrobi viitoarele aspirații ale forței de muncă americane. Forța de muncă a Americii trebuie transformată, determinată să devină într-o mai mare măsură competitivă la nivel global, bazându-se pe un nivel mai ridicat de educație, pe știință și aptitudini legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de oameni politicoși și cultivați, Înconjurați din toate părțile de fermieri și țărănoi. Au cucerit Întreg orașul. A aruncat o privire lungă și piezișă spre ferestre, ca și când i-ar fi fost temă că o mulțime de oameni i-ar putea zdrobi cu bâte și ghiulele. — Străzile le aparțin, piețele le aparțin, bacurile le aparțin. Toate spațiile deschise sunt ale lor. Poate că În câțiva ani această cafenea va fi ultimul lucru care ne va rămâne. Ultima noastră zonă liberă. Ne grăbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
am Întâlnit-o vreodată pe femeia asta, pentru numele lui Allah! Asya și-a sorbit ceaiul, ignorând faptul că era Încă fierbinte de-ți frigea limba. Călătoriile nu sunt sigure. Drumurile sunt pline de pericole. Avioanele sunt deturnate, mașinile sunt zdrobite În accidente... până și trenurile se răstoarnă. Opt oameni au murit ieri Într-un accident de mașină pe coasta egeeană, a remarcat mătușa Feride. Incapabilă să stabilească un contact vizual cu cineva, ochii ei au desenat cercuri nervoase În jurul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
exterminate pe câmpuri de luptă Însângerate, când sate Întregi au fost condamnate la Înfometare sau când caravane Întregi au fost transformate În cenușă de focul dușmanilor. De asemenea, au fost acolo când armata uriașă a Împăratului bizantin Heraclius a fost zdrobită de musulmani În bătălia de la Yarmuk; sau când berberul Tarik a tunat Înspre soldații săi: „În spatele vostru e marea, În fața voastră dușmanul! O, războinicii mei, Încotro veți fugi?“ și zicând asta au invadat Spania vizigotă, ucigând pe toată lumea În calea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sau mai târziu singurătatea nepieritoare va covârși orice prietenii Întâmplătoare. Oricât de supărată ar fi fost, talentele de jucătoare ale lui Armanoush erau cu siguranță neafectate de dizpoziția sa. Cu acel „șase șase“ a pătruns În căsuța Asyei și a zdrobit-o pe adversara ei scoțându-i trei piese odată. Victorie! Asya a mușcat și mai tare din creion. Articolul Unsprezece: Chiar dacă ți-ai găsit o prietenă bună cu care să te obișnuiești până-ntr-atât Încât să uiți de Articolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un domn respectabil precum Osip Maximovici să se căsătorească cu o curvă ca asta? și-a ruinat familia! izbugni Lebediev, ridicându-se din nou doar pentru a cădea înapoi pe scaun. Uite ce i-a făcut mamei sale! I-a zdrobit inima! A scos-o din minți! Ea este vinovată pentru tot! Nu am pus picătură de alcool în gură până în ziua aceea. Iar acum, mi-am pierdut slujba, am pierdut totul... Lamentările Iecaterinei Romanovna s-au intensificat. Acum urla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu fâșii de lemn de plop își făcuse un planor și rugase pe cineva să-l tragă cu mașina pe câmp. Din nefericire, la capătul câmpului era o groapă mare, mașina a frânat și, înainte de a decola, planorul s-a zdrobit în iarbă. Dar ambițiosul candidat la zbor nu se lăsase. S-a ridicat din iarbă și s-a pus din nou pe treabă. Cerul îl aștepta. Trebuia să ajungă la întâlnire. Și a ajuns. A devenit pilot apreciat, câștiga bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a simțit că intervenise o neregulă. Nu știa ce anume, dar nu-i plăcea deloc bătaia motorului. Pentru prima dată i s-a făcut frică. A renunțat să mai încerce o aterizare și a sărit cu parașuta. Avionul s-a zdrobit sub ochii îngroziți ai spectatorilor, într-un nor imens de flăcări și fum. Pilotul a fost acuzat după aceea că și-a pierdut cumpătul, că a sacrificat un avion fără nici un motiv, că nu mai prezenta garanții, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-am răstit la el năvălind în arhivă. Surprins, Arhivarul s-a retras ca un șobolan speriat în spatele mesei la care lucra. Împiedecându-se, și-a scăpat ochelarii pe jos și, căutându-i, a călcat din greșeală pe ei și a zdrobit lentilele. Fără ochelari nu mai vedea nimic. Era ridicol, lipsit de apărare acolo în spatele mesei și mi s-a făcut milă de el, deși pe figura lui jalnică perplexitatea era amestecată cu ură. M-am mulțumit să-i atrag atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Venea des la mine în cameră, se așeza pe marginea patului și discutam lucruri fără importanță. Vorbea egal, căutând cuvintele exacte, ferindu-se de dispute tăioase, preferând să-mi lase ultimul cuvânt, deși, cu altă fire, m-ar fi putut zdrobi. Rareori se înflăcăra. Atunci își trecea mai des mâna prin părul de culoarea paielor ude, cu un gest mai puțin obosit, iar trăsăturile delicate, în ciuda faptului că o acnee puternică îi ciuruise fața, i se însuflețeau. În astfel de clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să-mi răspundă. Și acum când îl întreb cum îl cheamă îmi spune același lucru: „Nu sunt nebun. Eu nu sunt nebun”. Parcă nu mai cunoaște alte cuvinte. I-am spus sorei să mărească doza de hipnotice. Trebuie să-i zdrobesc această încăpățânare. Nu vrea. Anume îmi spune „eu nu sunt nebun” ca să mă înnebunească pe mine. Da, trebuie să zdrobesc voința acestui catâr nebun. Cu hipnotice îl voi face să-mi spună cum îl cheamă. 17 decembrie Roșcovanul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
sunt nebun”. Parcă nu mai cunoaște alte cuvinte. I-am spus sorei să mărească doza de hipnotice. Trebuie să-i zdrobesc această încăpățânare. Nu vrea. Anume îmi spune „eu nu sunt nebun” ca să mă înnebunească pe mine. Da, trebuie să zdrobesc voința acestui catâr nebun. Cu hipnotice îl voi face să-mi spună cum îl cheamă. 17 decembrie Roșcovanul nu mai vorbește deloc. S-a încovoiat, nu mai protestează, nu mai urlă. Tace. Acum câteva zile, plângea, se ruga, mă implora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]