4,773 matches
-
tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și unde să i se dea veșnice slăviri.” Pentru a demonstra populației misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să i se dea veșnice slăviri.” Pentru a demonstra populației misiunea și puterile cu care era învestită de zeiță, însăși Medeea, „slujindu-se de unele leacuri doftoricești, făcu să se ivească chipurile unor balauri pe care pretindea că-i adusese zeița, prin văzduh, din țara hiperboreenilor”. De asemenea, și Ovidiu (Metamorfoze, VII) povestește despre puterile vrăjitoarei Medeea asupra stihiilor atmosferice și despre zborurile în văzduh pe care aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta le întreprindea într-un car tras de balauri. În acest caz însă, preoteasa invoca, pe lună plină, prin descântec, pe „întreita Hecate”. în textul lui Diodor, Medeea este prezentată ca fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiind o preoteasă misionară care ar fi introdus cultul zeiței Artemis Hiperboreeana (probabil Bendis) în Grecia. Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe însă că serba rea și cultul zeiței Bendis au fost introduse de către traci în Grecia : la Atena (cf. Hesychios și Xenophon), la Pireu (cf. Platon) etc. În legenda relatată de Diodor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Un ecou al unei astfel de legende apare și la Aristotel. Povestind despre întoarcerea argonauților pe Istru, filosoful grec amintește de „un templu al zeiței Artemis, înălțat de Medeea” (Povestiri minunate, 105). Se știe însă că serba rea și cultul zeiței Bendis au fost introduse de către traci în Grecia : la Atena (cf. Hesychios și Xenophon), la Pireu (cf. Platon) etc. În legenda relatată de Diodor (Biblioteca istorică, IV, 52), Medeea pune pe fiicele lui Pelias, regele Tesaliei, să o invoce pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pireu (cf. Platon) etc. În legenda relatată de Diodor (Biblioteca istorică, IV, 52), Medeea pune pe fiicele lui Pelias, regele Tesaliei, să o invoce pe Artemis Hiperboreeana cu făclii aprinse într-o noapte cu lună, în timp ce vrăjitoarea o cheamă pe zeiță cu „lungi rugăciuni [descân tece] în limba colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pelias, regele Tesaliei, să o invoce pe Artemis Hiperboreeana cu făclii aprinse într-o noapte cu lună, în timp ce vrăjitoarea o cheamă pe zeiță cu „lungi rugăciuni [descân tece] în limba colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iezechia „a sfărâmat stâlpii cu pisanii idolești” (II Regi, XVIII, 4). Gestul regelui iudeu nu a fost unul singular. El a „desființat închinarea de pe înălțimi” și a sfărâmat toate „Asherah”. Adică a dărâmat toți stâlpii de lemn simbolizând-o pe zeița Astarteea, zeiță cinstită de Solomon, căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști pe înălțimi” (cf. I Regi, XI, 5 ; II Regi, XXIII, 13). El a distrus chiar „șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfărâmat stâlpii cu pisanii idolești” (II Regi, XVIII, 4). Gestul regelui iudeu nu a fost unul singular. El a „desființat închinarea de pe înălțimi” și a sfărâmat toate „Asherah”. Adică a dărâmat toți stâlpii de lemn simbolizând-o pe zeița Astarteea, zeiță cinstită de Solomon, căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști pe înălțimi” (cf. I Regi, XI, 5 ; II Regi, XXIII, 13). El a distrus chiar „șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea fiii lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
argumente privind faptul că țesutul și toate activitățile înrudite au fost (și au rămas) îndeletniciri eminamente feminine (104). Datele mitologice con- firmă această concluzie : țesutul (torsul, cusutul etc.) și uneltele specifice sunt, cu rare excepții (105), inventate și patronate de zeițe sau de eroine legendare (52). La aceste concluzii de antro- pologie economico-culturală s-au alăturat și lingviștii. Ei au adus în această privință argumente noi, de antropologie lingvistică, susținând înru direa semantică și fonetică dintre cuvinte ca germ. Weib („femeie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rămâne în domeniul lingvisticii, mă opresc o clipă asupra numelui Ariadnei. În pofida etimologiei „clasice” (Ari-agnos = prea sfânta, prea pura) (106), numele ei inițial - Ariagne - îmi sugerează asocierea cu păianjenul (gr. arachne) și cu legendara țesătoare Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu sfori : ngr. kortis („cort”), lat. cortina („cortină”), germ. Gardine („perdea”) etc. (55). Printre eroii care mânuiesc nu numai armele războinice, ci și pe cele magice, de „legare”, îl amintesc pe Heracles. El a coborât în Infern, unde (ajutat de zeița Atena) a înlănțuit Cerberul și l-a scos la lumină (după unii autori clasici, Cerberul era un balaur ; cf. Pausanias, Călătorie în Grecia, III, 25, 4). Am ales acest exemplu nu numai pentru că este vorba de același tip de katabasis-anabasis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Haosului determină reprezentarea zeului suprem nu printr-un unic erou/zeu, ci printr-un cuplu de principii cosmologice (feminin- masculin), un cuplu de zei (zeu-zeiță) sau de eroi (făt- fată) (86). Eroul/zeul simboliza valențele masculine și războinice, iar eroina/zeița, pe cele femi- nine și magice ale divinității primordiale. „Cuplurile divine (ca Bel și Belit ș.a.m.d.) - scria Mircea Eliade - sunt, de regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mitul Ifigeniei, care trebuia să fie sacrificată prin decapitare pentru declanșarea vântului marin („Primește sângele neprihănit din gâtul gingaș de fecioară/ Și dă acestor nave prielnică plutire”, cf. Euripide, Ifigenia la Aulis) (50). Faptul că în ultima clipă, pe altar, zeița Artemis o înlocuiește pe Ifigenia cu o căprioară arată epoca genezei acestei legende : când sacrificiul uman era încă prezent în memorie, dar, în fapt, fusese înlocuit deja cu sacrificiul de animale. f) în credințele românești referitoare la solomonari - „cei care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care este făcută cununa de pe capul unor zei conține substanța narcotică pe care și-o administrau preoții și adepții zeilor respectivi. Ar fi cazul iederei și al viței-de-vie la zeul Dionysos-Bacchus- Liber, al laurului la zeul Apollo, al mirtului la zeița Afrodita, al macului la o veche divinitate cretană (110), al „ciupercii sacre” psihedelice (Teonanácatl sau Psilocybe mexicana) ingerată în ritualurile aztecilor și maiașilor (47, p. 43), al plantelor kiphos la zeul Asklepios etc. E vorba de specii de arbori și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
poeților”, dar și despre ceremonii în care „se încunu- nează [cu iederă] poeții, zeul Liber sau Silen” (Naturalis historia, XVI, 144- 155) (111, pp. 150-152). Vezi infra, cununile de mirt pe care le purtau (fie și metaforic) poeții inspirați de zeița Afrodita. Descriind tradiția grecilor de a pune cununi de plante pe capul zeilor și al oamenilor, tot Plinius vorbește despre „coroane care dăunează minții”, căci „forța mirosului [plantelor] se strecoară înșelătoare mai ales la beție și în starea de euforie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
felul. „Pentru durerile de cap - spune Plinius - [botaniștii] reco- mandă purtarea unei cununi făcute cu această plantă” (Naturalis historia, XXVII, 117) (38, p. 283). Amintesc în scest context și de cununa de mirt pe care o poartă, în mitologia clasică, zeița dragostei Afrodita (Venus) și muzele din alaiul ei, considerate de Ovidiu ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca fiind „fiicele Venerei” : „Muză, cu verdele mirt încunună-ți plăvițele tâmple. [Fiică a Venerei], prinde în părul tău mirt” (Ovidiu, Amores, I- II). Poeții care - precum Ovidiu - cântau iubirea, inspirați fiind de muza Venus, erau considerați simbolic „preoți” ai zeiței dragostei și, ca atare, purtau pe cap - metaforic - aceeași coroană de flori : „Iată, sfârșit-am lucrarea : înmiresmatul meu păr încununați-l cu mirt !” (Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am atins îmi păru că-s cuprins de-o simțire cerească/ Și că pluteam în eter, pieptu-mi sufla ușurat” (Ars
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rituale executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu Văcărescu, simbolistul Alexandru Macedonski a așezat pe fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul Lewki, 1912). „Buna zee” a Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din numele Diana” (Descriptio Moldaviae, 1714- 1716) (259, p. 234). Diana a devenit Zâna, Sancta Diana a devenit Sânziana, iar vrăjitoarele lunatice din alaiul zeiței, dianaticus, care alergau narcotizate în nopțile cu lună plină, au devenit zănatice. „Zănatic - explică Mircea Eliade -, adică «fermecat» de Diana sau de vrăjitoare” (115, pp. 102-103). Subiectul a fost reluat ulterior de Ioan Petru Culianu (51, pp. 336- 338), dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]