43,501 matches
-
mult mai importante decât oul de prepelița nins în iulie, amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
absolut valabilă acum pentru diplomatul-poet, Theodor RAPĂN, pe care l-am aflat adolescentul de acum mai bine de 40 de ani, în primă duminică de septembrie a anului 1970, la o întâlnire a cenaclului literar pe care il organiza, lunar, ziarul ,,Teleormanul”. Se citea literatura bună, se prezentau creații originale, se interpretau, se comentau. Fac această mărturisire cel puțin din două considerente. 1. Pentru a reaminti ceea ce știu deo viața, ca ,,dintre numeroasele instrumente ale ființei omenești, cel mai uluitor este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
timpul va veni în spatele meu, ca un bou blând.” Așa stând lucrurile, am ales Calea mea!» (THEODOR RAPĂN) Celelalte sunt prelungiri ale trupului. Cartea e altceva, cartea e o prelungire a memoriei, a imaginarului, a ființei cosmice.” 2. Pe langă ziarul ,,Teleormanul” funcționa un Cenaclu Literar în care nu vârstele îi apropiau pe cenacliști, ci trăirea aleșilor în fiorul cuvântului scris. De atunci am rămas cu acest cult al cărții și al creației. O spun într-un mod care poate să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară umblă boală incurabilă, ca un neguțător de sclave albe... (...)/ Secolul despre care scriu ziarele nici nu există decât așa, ca un pandantiv ruginit printre faldurile și păienjenișul dintr-un muzeu părăsit.” Puterea de seducție a unei astfel de proze stă în gamă largă de asociații multicolore desfășurate, la fel ca un caleidoscop arătat la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nu se-aud decât vaiete de femei și copii, care își însoțesc tații și frații până unde pot, până la gară. De dimineață bat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea. Jandarmi unguri, mai miloși și ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește. După lungă întârziere ne luăm și noi rămas bun de la locurile noastre frumoase, cine știe când le vom revedea iar! Plecăm
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
este anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-adevăr un triumf pentru mine. Sala era atât de ticsită încât abia se mai putea respira și primirea făcută mie a fost într-adevăr enormă; ziarele delirau. După concert, mi s-a dat un mare banchet în cinstea mea, de către doamnele patronese, maestrul Dima, Părintele ProtopopSaftu și alte notabilități. După o serie de toasturi văd alături la o masă instalat și un ochi la mine, pe
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
câteva zile se observă o mare fierbere între germanii ocupanți. Plecarea lor e hotărâtă. Și într-o dimineață ne trezim părăsiți de dușmani. Lumea din București umblă toată ziua pe străzi, comentând și bucuroasă în așteptarea evenimentelor ce vor veni. Ziarele românești apărură din nou, aducând de astă dată vești îmbucurătoare de pe frontul moldovenesc. Germanii se retrăgeau pe capete, pierzând ultimele bătălii și după un interval de timp. Bucureștii în sărbătoare se pregăteau să primească în triumf familia regală și ostașii
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aduce cartea". E limpede, pe de altă parte, că nu trebuie abandonate aceste redute cucerite cu atâta greutate. E bine că s-a creat reflexul, dar e încă mai important ce facem cu el. Revistele literare și paginile culturale ale ziarelor se străduie să țină aprinsă torța pâlpâindă a interesului pentru cultură. Adeseori, o face inadecvat, ca să nu spun contraproductiv. Ca unul aparținând unei generații care mai degrabă a contestat decât a fost contestată, îmi permit să spun că inițiativa de
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
atît de mică peste 30 volume, cele mai multe de poezie și eseuri, cu cerneală comandată în Germania (Illustrierte farbe), cu literă nouă (Bodoni), adusă din Budapesta și pe hîrtie mată semivelină, spre deosebire de editurile bucureștene ale căror cărți apăreau pe hîrtie de ziare sau în cel mai bun caz pe hîrtie concept. Am lucrat în acești ani zi și noapte, făcînd singur corecturile ca și reviziile, stînd lîngă mașină pentru a potrivi bine cerneala pentru a nu fi nici prea tare nici prea
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Valeriu Bărbuceanu și Steliana Calos formasem "Grup 3+", care a dat câteva concerte, inclusiv unul cu piesa "Plus Minus" de Stockhausen, ulterior interzisă de către cenzură pe motiv că anumite obiecte și evenimente sonore, oficiate de instrumentiști conform partiturii (ruperea unor ziare, de pildă), constituiau un sacrilegiu la adresa Partidului. După un an, ajuns la Paris, am frecventat cursurile de estetică ale lui Daniel Charles, precum și cenaclul lui Max Detusch (elev al lui Schoenberg), fiind cooptat în formația GERM orientată către improvizația colectivă
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
neoclasic de Albert Galleron și Cassien Bernard, între 1883 și 1885 îți poți imagina pentru o clipă că exact în acel punct au stat și s-au bucurat de aceeași priveliște Eminescu sau I.L. Caragiale, în drumurile lor spre redacția ziarului ,Timpul" de pe strada Covaci. În amintirile despre Eminescu se vorbește și despre faptul că acesta era un împătimit al concertelor găzduite de Ateneul Român, a cărui construcție a fost terminată în anul 1888. Concepția arhitectonică este rodul colaborării dintre același
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
-lea se înalță câteva case cu o arhitectură impresionantă aparținând unor oameni foarte bogați. Orice trecător aflat pe Calea Victoriei rămâne și astăzi cu gura căscată în fața Palatului Cantacuzino (astăzi Muzeul ,George Enescu"), fosta reședință a lui Grigore Cantacuzino - Nababul (proprietarul ziarului ,Timpul" la care lucraseră Eminescu și Caragiale), rod al imaginației arhitectului I.D. Berindei. Clădirea a fost dată în folosință odată cu începerea noului secol, la 1900. Cam tot din acea perioadă datează și cele două clădiri de pe Calea Victoriei devenite foarte familiare
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
schimbare, reformă, elemente de ruptură. Conservatorism masiv, greoi, degajând o ruginită siguranță de sine versus liberalism vioi, țipător, cu o combativitate lătrătoare și note de isterie. Farfuridi și Cațavencu nu ne mai par acum chiar atât de ridicoli. Directorul-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților" se face de râs, literalmente, numai în discursul rostit la întrunirea de la Primărie: secvență construită de Caragiale "cu prețul fracturării brutale a partiturii sale privite în ansamblu". Dacă ne sustragem însă suflului comic și magiei lingvistice obținute de
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
de exprimare ale mitocăniei anonime în anii tranziției, Radu Paraschivescu întregește tabloul cu o inestimabilă colecție de perle din lumea celor care prea des cuvântă în presa scrisă și audiovizualul vremii noastre. Aproape toți am auzit sau am citit în ziare replicile halucinante rostite de oamenii zilei. Unii au râs cu poftă, alții și-au făcut o cruce mare, cu toții le-am comentat în familie sau cu prietenii. Apoi, cu siguranță, ne-am văzut de ale noastre și le-am uitat
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
frunte. Scriu la gazetă, ceea ce e altceva. Adrian Năstase, Florin Chilian, Nadia Comăneci, Adrian Vasilescu sau Daniela Nane (ca să nu mai vorbesc de Mircea Cărtărescu) semnează la rându-le articole, fără ca asta să-i transforme în ziariști. Instituția scriitorului la ziar există de multă vreme în România și constat cu plăcere că n-a izbutit nimeni s-o destrame. Pe de altă parte, scrisul la ziar mi-a asigurat o vizibilitate greu - dacă nu imposibil - de atins doar prin cărțile publicate
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
semnează la rându-le articole, fără ca asta să-i transforme în ziariști. Instituția scriitorului la ziar există de multă vreme în România și constat cu plăcere că n-a izbutit nimeni s-o destrame. Pe de altă parte, scrisul la ziar mi-a asigurat o vizibilitate greu - dacă nu imposibil - de atins doar prin cărțile publicate. Și fiindcă tot am ajuns la cărți, mă bucură succesul repurtat cu Ghidul nesimțitului și Fie-ne tranziția ușoară. Ambele se vând aproape șocant, în
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
fără să țină locul celor șapte ani de-acasă. Așa se explică prezența multor nesimțiți cu școală, mai degrabă culturalizați decât culți. Unii se manifestă larg în spațiul public. Îi vedem la televizor, îi auzim la radio, îi găsim prin ziare și ne dăm seama că, în cazul lor, cititul a pierdut lupta cu nesimțirea. Simpla fluturare a diplomelor sau a titlurilor (unele cumpărate, căci trăim într-un spațiu tranzacționist) e o probă la dosarul divorțului de bunul-simț. Exemple am destule
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
înjurați pentru stelism sau rapidism. Pe vremuri, Ioan Chirilă nu făcea nici un secret din simpatia pentru Dinamo, fără ca asta să-i atragă oprobriul cititorilor. Sigur, pentru mine e comod să-mi declar preferința pentru Poli, fiindcă sunt doar colaboratorul unui ziar de sport. Dacă aș fi angajat acolo, probabil că instinctul de conservare mi-ar impune anumite precauții. Oricât de bunî ar fi, cartea nu poate sî te fereascî de nesimțiți Cum e arena cu scriitori? Ați ridica fanionul roșu, sau
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
ar putea, am asista la consacrarea unei terapii inedite: escapismul literar. Dar vă recomand fără rezerve următoarele: Julian Barnes, Scrisori de la Londra (Nemira), ediția a doua din Raymond Queneau, Sfântu' Așteaptă (Univers, în colecția de literatură publicată în colaborare cu ziarul Cotidianul), Naghib Mahfuz, Akhenaton, cel ce sălășluiește în adevăr (Humanitas), Iuri Mamleev, Sectanții (Curtea Veche), Evelyn Waugh, Bomba zilei (Leda), John Steinbeck, Cartierul Tortilla (RAO) și Julio Cortazar, Idolul Cicladelor (Polirom). În final, o prognoză. Cum o să arate România anului
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
autentic continuator în domeniul muzicologiei, Octavian Lazăr Cosma îl aprecia ca „stindardul gândirii muzicale românești, croind o brazdă adâncă în ogorul fertil al preocupărilor muzicologiei contemporane (...) purtând polemici de rezonanță, cu dârzenie și patos”, proclamat de un important director de ziar „primul critic științific român”<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr. 6 (417), iunie 1987, pp. 11 - 12; footnote> . Cele mai multe dintre aceste materiale amintesc marile sale împliniri, Patrium Carmen, antologia de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de muzică foarte apropiat de clasă, inspector de învățământ muzical, colindând țara ca să facă muzicii locul în program și în suflet, la care are dreptul, cercetător cu studii la Berlin, plin de migală, publicist a multe forme de cronici de ziar până la studii grele de specialitate, conducător al arhivei fonogramice, întâia de la noi din țară, călător prin sate pentru culegeri de melodii și de instrumente țărănești muzicale, cu echipe studențești ale Institutului Social Român sau al Fundației Culturale Regele Mihai, dar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a văzut la una din miile de expoziții pe care le-a vernisat în ultimii 40 de ani, la sutele de lansări de carte și simpozioane la care a fost invitat, i-a citit cronicile plastice sau literare din paginile ziarelor locale sau din cele ale revistei "Orizont". Aproape toate promoțiile Universității din Timișoara, de la înființarea Facultății de Litere până astăzi, l-au avut ca dascăl. Eu l-am cunoscut pe Deliu Petroiu în anul 1978 când, elev fiind, fusesem desemnat
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
în care BBC a renunțat, se pare, la Traian Ungureanu, din pricina atacurilor sale împotriva aceluiași Năstase. Cît de mult contează un redactor-șef într-o afacere autohtonă din mass-media s-au convins, la Evenimentul zilei, Ion Cristoiu, directorul fondator al ziarului, după el Cornel Nistorescu, tot la Evenimentul și avea să se convingă C.T. Popescu însuși, după vreo doi ani, la Adevărul. Înainte de plecarea sa de la ziarul de care părea legat pentru totdeauna, editorialistul i-a pus dangaua de "guzgan rozaliu
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]
-
autohtonă din mass-media s-au convins, la Evenimentul zilei, Ion Cristoiu, directorul fondator al ziarului, după el Cornel Nistorescu, tot la Evenimentul și avea să se convingă C.T. Popescu însuși, după vreo doi ani, la Adevărul. Înainte de plecarea sa de la ziarul de care părea legat pentru totdeauna, editorialistul i-a pus dangaua de "guzgan rozaliu" lui Viorel Hrebenciuc. Fosta eminență cenușie a acestui cotidian, Hrebenciuc e condamnat să poarte pe viață ștampila lui CTP. Dacă ar fi știut cu ce se
Un subiect gras by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10084_a_11409]