15,922 matches
-
(n. 8 decembrie 1928, Reșița) este un scriitor, eseist, profesor, om politic și poet român. s-a născut la Reșița (jud. Caraș-Severin) la 8 decembrie 1928 dintr-o veche familie de intelectuali. Bunicul după tată, doctor în drept, magistrat, bunicul după mamă pictor și profesor de latină și desen. Tatăl, Ștefan, funcționar de bancă cu studii superioare economice, va deschide la Reșița, după criza din 1933, din bibliotecile reunite ale familiei, prima
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
Petrescu-Găină () a fost un caricaturist român. A fost un premergător al caricaturii românești și în același timp „"un excelent compozitor și creator de figuri"”. El a realizat caricaturile oamenilor politici din acele vremuri, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului următor. Toate caricaturile pe care Nicolae Petrescu le-a făcut au o incontestabilă valoare documentară și nu în ultimul rând o valoare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu activitatea sa. Nicolae S. Petrescu a fost un premergător al caricaturii românești și în același timp „"un excelent compozitor și creator de figuri"”. El a realizat caricaturile oamenilor politici din acele vremuri, a sculptorilor, a pictorilor și a marilor intelectuali care au trăit în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și în primele trei decenii ale secolului următor. Toate caricaturile pe care le-a făcut, au o incontestabilă valoare documentară și nu în ultimul rând o valoare artistică. Caricaturile
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
anul 1913: Nicolae S. Petrescu-Găină a demonstrat că este un excelent desenator mai ales prin portretele pe care le-a făcut în primul deceniu al secolului al XX-lea până aproape de primul război mondial. Acestea au fost compoziții realizate pe seama intelectualilor, scriitorilor, pictorilor și sculptorilor. Exemplu în acest sens stau portretele primarului Craiovei Nicolae Romanescu, cel puțin o duzină, în care artistul îl surprinde în fel și fel de ipostaze care au legătură cu realizările lui de prim ales al urbei
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
acel moment, înfățișat cu o pușcă în mână, aluzie la declarația pe care a făcut-o în Parlamentul României, cum că pușca Mauser era un ciomag și ca urmare a cerut aprobarea achiziționării unora noi. Absolut remarcabile sunt caricaturile marilor intelectuali ai acelor timpuri: Alexandru Macedonski, V.A. Urechia, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ștefan Hepites, Grigore Ventura, Constantin Nottara, Nicolae Vermont și Mihai Văcărescu. Astfel, Ștefan Hepites este îmbrăcat într-un halat pe care se văd soarele, stelele și luna. Lucrarea face
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
sunt și caricaturile lui Grigore Tocilescu care descifrează o piatră funerară și V.A. Urechia care bagă pe gâtul unui subaltern pana istoriei. În paginile ziarului "Pagini literare", Nicolae Petrescu a publicat și o serie de compoziții cum este "Gruparea intelectualilor" în care apar portretele lui Ștefan Luchian, Alexandru Bogdan-Pitești, Nicolae Vermont, Mircea Demetriade, Alexandru Macedonski, Alexandru Obedenaru și alții, cu toții reprezentați în jurul unei mese la care desenează, citesc, scriu sau discută. Așa cum a remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în plus orientarea politică a autorului. Personaje ca D.A. Sturdza și regele Carol I capătă prin modul de abordare individualitate, consistență și contur. Nicolae Petrescu a mai publicat în paginile acestui ziar, așa cum este obișnuit în opera sa, și portretele intelectualilor pe Haralamb G. Lecca - autorul volumului "Prima secundă" și al piesei de teatru "Costa Diva" cu titlul "Premiantul Academiei și al Teatrului Național"; pe maestrul "Alexandru Macedonski și ciracii săi"; pe I.L. Caragiale în lucrarea " După un veac de om
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Slatina și Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea. Între Nicolae Petrescu-Găină și Alexandru Bogdan-Pitești era o legătură de strânsă amiciție. Bogdan-Pitești era în acele timpuri un adevărat Mecena al artelor, era un om cultivat cu studii la Paris, jovial, scriitor, intelectual rafinat, radios, critic de artă și un om de un bun gust desăvârșit. El organiza adesea la moșia sa de la Vlaici-Olt, tabere de creație unde invita artiști lirici, pictori, sculptori și actori. La București situația era similară, ba mai mult
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
evidențiază scopul umoristic al lui "mai" în acest context: „Departe de a fi o construcție superfluă, «mai» sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a fericitului miluit de Dănilă”. Creangă folosește și expresii tautologice care, deși provoacă râsul printre intelectuali, sunt vorbe de bun simț tipice omului isteț din popor: "„— Na! că făcui pacostea și frăține-meu. Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred, că ce-i bine, nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebue să desfacă.”" Potrivit
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
vremuri. Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect estetic” al lui Dan Pița, o ecranizare „ambițioasă, riscantă și dificilă” a scrierilor lui Mircea Eliade. În opinia sa, filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce trăiește într-o epocă totalitară și absurdă de a-și regăsi identitatea pierdută, proces în care se rătăcește atât de mult în propriul trecut încât pierde orice legătură cu prezentul. Criticul de film Călin Stănculescu a formulat o opinie
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Oana). Criticul Călin Căliman considera acest film ca fiind „cel mai ambițios proiect estetic” al lui Dan Pița, o ecranizare „ambițioasă, riscantă și dificilă” a scrierilor lui Mircea Eliade. În opinia sa, filmul lui Dan Pița prezintă încercarea disperată a intelectualului ce trăiește într-o epocă totalitară și absurdă de a-și regăsi identitatea pierdută, proces în care se rătăcește atât de mult în propriul trecut încât pierde orice legătură cu prezentul. Criticul de film Călin Stănculescu a formulat o opinie
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Gărzilor erau datori să poarte o brancardă tricoloră pe brațul stâng, pe care să figureze inscripția „Garda Națională Română” și să fie înscrisă denumirea exactă a formațiunii căreiea îi aparțineau. Deși în compunerea lor au intrat și muncitori, țărani sau intelectuali, au avut o pronunțată structură militară, deoarece în compunerea gărzilor au intrat în majoritate oameni veniți de pe front și organele superioare ale acestora au avut înrolați ofițeri ai fostei armate austro-ungare. Compoziția lor a reflectat însă structura socială a populației
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Hodișa - d. 11 iunie 1926, Salonta) a fost un preot greco-catolic și militant pentru drepturile românilor. a văzut lumina zilei în familia preotului greco-catolic Ioan Fărcaș și a soției acestuia Floriana Szabo. Ioan Fărcaș a făcut parte din grupul de intelectuali sătmăreni care au cerut autorităților timpului reprezentarea proporțională a românilor în organele comitatense. Școala primară și studiile universitare le va face la Oradea, la "Academia de Drept", fiind un membru activ al "Societății de lectură", îndeplinind funcțiile de notar al
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
în viața orașului Piatra Neamț și în același an, 1942, înființează ziarul local Ceahlăul care își continuă activitatea și în prezent. În vara anului 1944, datorită avansării frontului sovietic, părăsește în ultima clipă orașul Piatra Neamț și împreună cu un mic grup de intelectuali locali străbate pe jos Carpații Orientali înfruntând de nenumărate ori vrăjmășia armatei cotropitoare. După 10 zile și peste 300 de kilometri parcurși cu piciorul ajunge la Ploiești unde este ajutat de un mecanic de locomotivă să ajungă în București. Urmează
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
1960 și 1961, împreună cu camarazii din ANM, a publicat un jurnal politic de mână: Al-Sarkha („Strigătul”). Publică primele desene și este închis din motive politice în închisorile libaneze. În 1961 îl cunoaște pe Ghassan Kanafani, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali palestinieni (asasinat în Beirut în 1972), care îi oferă posibilitatea de a publica lucrările sale în revista الحرية (al-Hurriyah: „Libertatea”). Prin acest mijloc, Al-Ali începe să folosească desenele sale ca un instrument de luptă politică în problema palestiniană împotriva Israelului
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
1880), iar mai tarziu trupa Teatrului Național din București, în frunte cu Aristizza Romanescu și Iancu Brezeanu. Clădirea Teatrului Tineretului a fost construită între anii 1929-1947 (proiectant arhitect F.E. Droz, antrepriza Carol Zâne). Petru Lalu, G. Măcărescu și N. Ioaniu, intelectuali și primari ai orașului, au fost autorii proiectului de construire a „Teatrului Național din Piatră Neamț”. După alte surse, construcția Teatrului Național, astăzi Teatrul Tineretului, a fost începută în 1930 și l-a avut ca arhitect pe Roger H. Bolomey
Teatrul Tineretului din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/333693_a_335022]
-
1899 la Vaslui). În anul 1938 Leon Kalustian părăsește din proprie inițiativă presa scrisă, ca protest la dictatură carlistă. La 8 mai 1951 Leon Kalustian cade victima a valului de arestări ale regimului totalitar comunist, alături de multe alte mii de intelectuali și personalități ale vieții politice democratice, fiind arestat și reținut administrativ, fără a fi judecat, timp de patru ani, în închisorile de la Jilava, Gherla și Văcărești. În perioada 1956 - 1960, neavând alt mijloc de existență, este nevoit să își vândă
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
care nu a primit licență de emisie, astfel că, pe 31 decembrie 1992, și-a încetat emisia. Ideea unui post de radio independent în București, a apărut la Paris, în zilele Revoluției române și a aparținut lui Jean Francois Bizot, intelectual de marcă și filantrop, fondatorul Radio Nova din Paris și al revistei Actuel. Setul de "scule", colecția de discuri și emițătorul Thomson au fost aduse în România de Fadia Dimerdji, DJ la Radio Nova Paris și de viitorul ei soț
Radio Nova 22 () [Corola-website/Science/333781_a_335110]
-
trupe auxiliare lituaniene, au început să masacreze populația evreiască. La 6 iulie, din ordinele SS, unitățile auxiliare lituaniene de poliție au împușcat aproape 3000 de evrei la Fortul VII. La 18 august, în ceea ce avea să fie cunoscut ca „acțiunea intelectualilor”, peste 1800 de evrei au fost împușcați la Fortul IV. La 29 octombrie, a avut loc „Marea Acțiune”—locuitorii au fost convocați și peste 9000 de bărbați, femei și copii au fost duși la Fortul IX și executați. Ulterior, în
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
(n. 23 martie 1970, Brăila - d. 24 iulie 1991, București) a fost un poet român. S-a născut la Brăila într-o familie de intelectuali. În anul 1981, la vârsta de 11 ani, obține un premiu pentru poezie de la revista „Cronica”. În această revistă i-a fost publicat și primul poem. A mai publicat poezie în revistele literare "Amfiteatru", "Contemporanul", "Limba și literatura română", și
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
cărți bibliotecii și împreună cu sătenii procură un aparat de proiecție. Apoi, la Domnești - Muscel, actualmente în Argeș, Pena lucrează ca agent administrativ. Aici înființează, în 1941, " Biblioteca modernă" prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, în special intelectualii comunei, precum și tineretul școlar. El este sprijinit de tineretul grupat în jurul normaliștilor Luca Ionescu și N. Ionescu. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și găzduiește până la plecarea pe front. Acesta era președintele Partidului Național Țărănesc, mare industriaș
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
care a prezis aproape totul” este refuzul lui de a se specializă într-un domeniu și insistența de a se pronunța cu egală competența în domenii că istoria instituțiilor, drept, teologie, sociologie, filozofia “tehnologiei”, mass-media. A fost unul dintre puținii intelectuali francezi anticomuniști influențați de Marx, fiind catalogat că marxist, calvinist, determinist, tehnofob, pesimist sau anarhist. Ellul nu este ușor de clasificat și nici una din etichetele de mai sus nu îi pot descrie opera. El este mai cunoscut în Statele Unite decât
Jacques Ellul () [Corola-website/Science/333227_a_334556]
-
evenimentele revoluționare produse în Rusia după răsturnarea regimului țarist în 1917 și soarta lor în noile circumstanțe social-politice. Autorul îi prezintă pe intelectualii ruși în contradicție cu ei-înșiși și cu vremurile pe care le trăiesc. Personajul principal, Andrei Starțov, un intelectual cultivat și sensibil cu o educație occidentală, aderă la cauza Revoluției Ruse, dar nu reușește să se adapteze colectivismului și conformismului impuse de noul regim comunist. Primirea cărții a fost una deosebit de favorabilă în Uniunea Sovietică, iar "Orașe și ani
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
favorabilă în Uniunea Sovietică, iar "Orașe și ani" a fost reeditat de mai multe ori în anii următori, având parte de un mare succes critic și comercial. Romanul a fost ecranizat de două ori: în 1930 și în 1973. Tânărul intelectual rus Andrei Starțov (figură parțial autobiografică) vine la studii în orașul Nürnberg din Germania în perioada premergătoare Primului Război Mondial. Se împrietenește aici cu pictorul german Kurt Wann, un tip energic și activ, dar prietenia lor se destramă după începerea Războiului Ruso-German
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
Orașe și ani" (1924) și "Frații" (1928) reflectă profundele tulburări cauzate intelectualului rus de contactul cu societatea burgheză germană în perioada războiului și de expunerea îndelungată la cultura occidentală. Personajele principale ale ambelor romane, Andrei Starțov și Nikita Karev, sunt intelectuali sensibili, dar individualiști, care acceptă Revoluția Rusă și încearcă fără succes să se adapteze ei. Ambii sunt surprinși de începerea războiului în Germania și se întorc în patrie în perioada Războiului Civil. Scrierile ulterioare ale lui Fedin se adaptează tot
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]