15,846 matches
-
1907, cele 52 de activități inițiale se reduseseră la 6219. Atunci cînd Iorga și adepții săi au revigorat Liga, momentul respectiv a marcat o schimbare neoficială a politicii românești față de Transilvania și Bucovina. Iorga își pusese "Neamul românesc" la dispoziția Ligii chiar și înainte de aceasta. La 10 iunie 1907, Iorga a devenit membru al Comitetului Central al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revigorat Liga, momentul respectiv a marcat o schimbare neoficială a politicii românești față de Transilvania și Bucovina. Iorga își pusese "Neamul românesc" la dispoziția Ligii chiar și înainte de aceasta. La 10 iunie 1907, Iorga a devenit membru al Comitetului Central al Ligii, iar la 2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
2 iunie 1908 devenea Secretar General. În fiecare an se edita un calendar superb, care conținea portrete și istorii ale vieților unor eroi și scriitori naționali, precum și folclor și fotografii reprezentînd costume populare. Iorga îl considera "calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice ale României 221. Iorga a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți din biblioteca lui personală; a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți din biblioteca lui personală; a fondat biblioteci și în alte orașe ale României și în cîteva spitale militare și a organizat la București biblioteca Ligii, donînd 10 000 din cărțile lui. A donat cărți românești chiar și românilor din Statele Unite ca să-i încurajeze să-și păstreze tradițiile naționale 222. Prin subscripții și donații (pe care Iorga le-a publicat prompt în "Neamul românesc"), Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania, care este atît de importantă pentru orice român (ca și pentru orice ungur). Nicolae Titulescu cerea să fie făcute eforturi "pentru Transilvania și de trei ori pentru Transilvania!"13. Ca și Take Ionescu și Nicolae Filipescu. Iorga cerea în cadrul Ligii culturale trecerea la acțiune. Pentru Brătianu, singura chestiune era cînd să intre în război de partea Aliaților. Primul an al războiului a înregistrat o mulțime de mișcări pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sfîrșitul lui 1914
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a scris un editorial incendiar, Nu alături de Austro-Ungaria!18 (în perioadele de criză, Iorga scria întotdeauna cîteva editoriale pe zi, retipărite în cotidianul de largă circulație "Universul"). Instrumentul prin intermediul căruia Iorga avea acces la o audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zi, retipărite în cotidianul de largă circulație "Universul"). Instrumentul prin intermediul căruia Iorga avea acces la o audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga, Octavian și Eugeniu. Pe lîngă refugiați, mai erau și Nicolae Filipescu, Barbu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga, Octavian și Eugeniu. Pe lîngă refugiați, mai erau și Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Stelian Popescu și alții; dar nimic nu se ridica la înălțimea capacității de mobilizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maniu adoptase o atitudine neutră și a fost înlăturat. Vaida, "bătrînul partizan al Vienei", cum îi spunea Iorga, a adoptat o poziție pro-Austro-Ungaria, ca și capii Bisericii, inclusiv viitorul Patriarh al României, Miron Cristea 20. Iorga s-a întors la Liga culturală îmboldit de Brătianu. Așa-numita "Acțiune Națională" pro-Antantă acționa paralel cu activitatea Ligii. În 1915, A. C. Cuza s-a alăturat "Acțiunii Naționale", în timp ce Iorga îl acuza de iresponsabilitate "pripită"21. Pe tot parcursul neutralității, Iorga și-a redus activitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cum îi spunea Iorga, a adoptat o poziție pro-Austro-Ungaria, ca și capii Bisericii, inclusiv viitorul Patriarh al României, Miron Cristea 20. Iorga s-a întors la Liga culturală îmboldit de Brătianu. Așa-numita "Acțiune Națională" pro-Antantă acționa paralel cu activitatea Ligii. În 1915, A. C. Cuza s-a alăturat "Acțiunii Naționale", în timp ce Iorga îl acuza de iresponsabilitate "pripită"21. Pe tot parcursul neutralității, Iorga și-a redus activitatea din cadrul Partidului Naționalist Democrat pentru a asigura "unitatea națională". Așa cum explica mai tîrziu: "A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din biblioteca și Arhivele Academiei Române și ale Bibliotecii Naționale. În ceea ce privește politica, în primăvara și vara lui 1918 a început la Iași conflictul dintre Iorga și Cuza. Acesta din urmă a părăsit Partidul Naționalist Democrat și a devenit unul dintre cofondatorii "Ligii poporului" a generalului Averescu. Dar a avut neînțelegeri și cu el (în special datorită absenței din program a antisemitismului), revenind în cele din urmă la Partidul Naționalist Democrat. Iorga remarca: "Cuza nu este sincer"13. Tratatul de Pace de la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui noiembrie 1919, acestea au fost primele alegeri libere. În timpul votării au fost organizate multe greve, dar toate acestea nu au influențat caracterul liber al alegerilor. Iorga candida mai departe pe o listă comună cu Cuza în cadrul Partidului Naționalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri, iar partidul lui Iorga a primit 5,7% din voturi, obținînd 34 de locuri de deputați în noua Adunare. Programul partidului îndemna la solidaritate națională neținînd, după toate probabilitățile, seama de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Astfel că Partidul Naționalist Democrat condus de Iorga și ziarul său, "Neamul românesc", și-au văzut de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de treabă. Devenise clar că Iorga avea nevoie de un propagator mai influent și de un aliat mai puternic. Cine putea fi acest aliat? Liga Poporului a generalului Averescu? Existau puține șanse de înțelegere, dat fiind că devenise clar că Liga Poporului a lui Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era în relații relativ prietenești cu generalul Averescu. Cu toate că, gelos poate pe sprijinul acordat de țărani lui Averescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ion și Vintilă Brătianu, cumnatul Brătienilor, prințul Barbu Știrbei și cîțiva bancheri importanți. Astfel că, acuzînd public partidul lui Averescu, Brătianu anticipa alcătuirea unui viitor guvern Averescu și o reprezentare mai numeroasă a liberalilor în noua Adunare. Generalul Averescu, șeful Ligii Poporului (devenită Partidul Poporului), era țăran de origine. El nu era de partea camarilei; Averescu refuzase să le facă curte. Era un om cu spinarea dreaptă și își exprima deschis ideile chiar și față de familia regală. Averescu era "total lipsit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la Societatea Prietenilor României, al cărei Secretar General nu era altul decît tînărul John Foster Dulles 73. Iorga a fost împotriva izolaționismului american. "Participarea americanilor la problemele lumii este obligatorie atît pentru pace, cît și pentru civilizație". Și apoi: "Statutele Ligii Națiunilor trebuie schimbate ca să permită cooptarea Statelor Unite, pentru că fără America nu am fi putut realiza înfăptuirea României pe care o avem acum". Iată comentariile lui Iorga din timpul discuțiilor din 1922 privind dezarmarea: "America, conștiința vie a lumii". După care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exemplu, articolul 60 al Tratatului de Pace cu România, care cerea nu numai drepturi egale pentru orice naționalitate, dar și pentru naționalități, dacă erau supuse discriminării, prevedea că acestea pot apela la organizațiile internaționale și la Puterile semnatare (inclusiv la Liga Națiunilor) ca să primească reparații. Iar pentru evrei, exista puternica Alianță Israelită din Franța, gata oricînd să intervină. Iorga înțelegea și nevoia României Mari în privința liniștii interne. A luat de multe ori atitudine fermă împotriva ațîțării la ură antisemită, a demagogiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el ca la apărătorul lor în orice caz de discriminare antisemită. La 26 februarie 1929, Iorga a făcut o interpelare în Cameră în legătură cu transferul ilegal al unui profesor de matematică evreu din motive antisemite. Proaspăt apărutul cotidian "Apărarea națională" al Ligii Apărării Național Creștine (LANC) a lui Cuza, nota: "Iorga, apărătorul jidanilor", explicînd că "Iorga nu are nimic mai bun de făcut decît să investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ocupă același loc înalt ca și evreii francezi și italieni"98. Din nefericire, situația din România nu semăna deloc cu situația evreilor din Franța și Italia. Comunitatea evreilor din România (ca și alți evrei din Europa de Est) apela tot timpul la Liga Națiunilor, revendicînd drepturile garantate de tratatele de pace încheiate la Versailles. Iorga a condamnat apelul la amestecul străin în treburile interne ale României, deși excesele barbare comise împotriva evreilor, pe care românii nu le puteau ține sub control, făceau ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simboliza visele îndrăznețe pe care atîția oameni și le făceau în privința României Mari. Adepții lui au introdus metode specifice secolului al XX-lea în "lupta naționalistă". În 1923, atunci cînd (ca protest împotriva naturalizării evreilor) Cuza și Codreanu au format Liga Apărării Național Creștine, primul discurs al lui Codreanu conținea apelul "La arme!" Esența "Noului naționalism" consta într-o "acțiune directă" după modelul fasciștilor italieni. LANC nu era (după declarațiile lui Codreanu) un "partid" politic care propovăduia ura, ci o mișcare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
această "tentativă grosolană de șantaj"134. Autorul cărții de față a consultat toate documentele relevante din arhivele românești (Iorga se simțea suficient de nevinovat ca să le păstreze). Blank își adusese contribuția la următoarele activități culturale ale lui Iorga: înființarea în cadrul Ligii Culturale a unui Teatru Popular , finanțarea școlilor românești ale lui Iorga, din Franța și Italia, tipărirea unor cărți ale lui Iorga menite răspîndirii culturii românești în străinătate, sponsorizarea conferințelor ținute de Iorga la Sorbona și, în sfîrșit, transferarea de fonduri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru activitățile sale culturale și cu atît mai puțin pentru permanent precara situație financiară a "Neamului românesc". Iar activitățile culturale erau "rațiunea de a fi" a existenței lui Iorga. Un document ilustrativ datînd din iulie 1920, adresat lui Iorga de către Liga Culturală, îl informa asupra catastrofalei lipse de fonduri. Nu mai era nici un ban pentru excursiile în grup, nici pentru vreo acțiune a Ligii Culturale în teritoriile nou achiziționate. "Din cauza actualelor prețuri ale biletelor de tren", Liga nu mai putea întreprinde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fi" a existenței lui Iorga. Un document ilustrativ datînd din iulie 1920, adresat lui Iorga de către Liga Culturală, îl informa asupra catastrofalei lipse de fonduri. Nu mai era nici un ban pentru excursiile în grup, nici pentru vreo acțiune a Ligii Culturale în teritoriile nou achiziționate. "Din cauza actualelor prețuri ale biletelor de tren", Liga nu mai putea întreprinde nimic. I se cerea lui Iorga să facă tot posibilul ca să obțină o reducere de 75% pe calea ferată și alte înlesniri pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adresat lui Iorga de către Liga Culturală, îl informa asupra catastrofalei lipse de fonduri. Nu mai era nici un ban pentru excursiile în grup, nici pentru vreo acțiune a Ligii Culturale în teritoriile nou achiziționate. "Din cauza actualelor prețuri ale biletelor de tren", Liga nu mai putea întreprinde nimic. I se cerea lui Iorga să facă tot posibilul ca să obțină o reducere de 75% pe calea ferată și alte înlesniri pentru Ligă137. Ținînd cont de dovezile documentare, cît de adevărate sînt acuzațiile că "Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]