18,160 matches
-
dacă vreți, al propriului meu caracter. Ele, aceste două pulsiuni, m-au urmărit apoi decenii și decenii și, dincolo de „raționalitatea” lor evidentă, de cauzalitatea cunoscută, și azi încă sunt și au fost „motoare” ale romantismului meu „incarnat”, absolut organic, dincolo de logică și aparențe. De aceea le-am numit „pulsiuni”, deoarece, cele „două”, Literatura și Erosul, au depășit de mult și „cu mult” granițele adolescenței, ale post-adolescenței, care în cazul meu a fost o zonă psihologică aproape eternă - apoi, ale maturității, până
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
magnifică „descoperire” a geniului, a creierului uman, funcționează și ne guvernează toate actele și legile, când e vorba însă de ceea ce ne „interesează” în primul și ultimul rând, adică „sensul existenței noastre pământești”, Divinitatea își retrage brusc orice „raționalitate”, orice Logică, și ne lasă bântuiți de o absurditate crudă și ale cărei „soluții” nu sunt la îndemâna oricui, decât, poate, prin „diversiune” filozofică sau bisericească, dogmatică. Dacă există cu adevărat „soluții” la această întrebare oedipiană! De oriunde venim, cu toții vom voi, la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
aruncați în Bărăgan în locuri pustii - ca și țăranul, Vichentie, care cumpărase casa mătușii noastre! -, unde au trebuit să-și încropească colibe și să-și câștige traiul făcând agricultură cu mijloace extrem de primitive. Interesant - da, extrem de „interesant”, însă intrând în logica staliniștilor, este faptul că pe locurile populate de țăranii din vestul țării, care au putut să se întoarcă, cei care mai trăiau, acasă, după vreo cinci-șase ani, pe aceleași așezări rudimentare, au fost trimiși, depuși, „încartiruiți” deținuții politici la începutul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe nenumărate fațade, lăsate de ultimul război civil și a pregătirilor într-ascuns pentru următorul: Între Israel și Liban nu mai există nicio cale directă de comunicare. Cele două țări sunt în stare de război din 1948 (și, împotriva oricărei logici, Israelul nu poate găzdui nicio instituție francofonă, aceasta printr-un veto libanez presupunând represalii). Ultimul episod, din vara anului 2006, a făcut, în treizeci și trei de zile, conform cifrelor comunicate de Națiunile Unite, o mie o sută treizeci și unu de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a cedat întâietatea reîntâlnirii cu Iahve. La urma urmei, dacă dintre toate colinele acestei planete, Dumnezeu a ales Sionul, a vrea să te întorci la Sion fără ca Dumnezeu să se întoarcă și el aici ar fi un lucru lipsit de logică. Faptul cel mai întristător, în această curioasă involuție a statului Israel (o invenție laică), pe pământul lui Israel (reminiscență biblică), este copita măgarului: vârful avansat al spiritului pozitivist, cel al fondatorilor acestui stat, s-a transformat în vârful de lance
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a celor buni și o parte a celor răi. Când părțile se iau la bătaie, lumea consideră imediat că unii sunt virtuoși și ceilalți infami. Dar o asemenea optică nu-i decât o resurgență a Luminilor și a Tenebrelor, o logică infantilă ca cea a westernului cu gust de melodramă. Ideea că ambele părți ar putea fi la fel de rele l-ar aduce la disperare pe justițiarul occidental. Poate că maniheismul nostru nu-i decât o viclenie a ego-ului, o atitudine inspirată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
del Vasto, Joan Baez... Să nu uităm însă că, pe vremea cruciadelor, un nonviolent de la Paris sau de la Londra ar fi fost trimis la rug. Așadar, nicio exclusivitate. "Terorismul", care duce la orice, cu condiția de a ieși din această logică și de a găsi o cauză, rămâne, ca și bunul-simț, lucrul cel mai echitabil împărțit în lumea asta. Comandoul grupului Stern care l-a ciuruit cu gloanțe, în 1948, pe contele Bernadotte, reprezentant al ONU, în Jeep-ul său decapotabil
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
găsi pe acela al liber-cugetătorilor, în care binecuvântările omului fără de Dumnezeu te-ar face să uiți blestemele unui Dumnezeu inuman? Mai că-ți vine să eviți din răsputeri acest pământ al catastrofelor și al speranțelor deșarte. Dar atunci, urmând aceeași logică, noi suntem cei care va trebui să ne deghizăm, căci, prin ceea ce e barbar pe acest pământ de înaltă civilizație, omul își demască propria-i barbarie, și vede în ea același lucru pe care-l vede și în Dumnezeul său
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
după aceea să-l urmărească și să pătrundă până în casa lui. În continuare, românii varsă mult sânge ca să învingă și să scape cu viață. Era mai potrivit să se spună „să se apere și să scape cu viața”, dar imprecizia, logica greu de ghicit a frazei, ne demonstrează că români își atinseseră scopul: să ajungă până la rege și să-l ucidă. Ștefan, în scrisoarea trimisă regelui polon, credea că regele, în urma rănilor primite în Baia, a murit în timp ce era dus pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Principatele Române nu se aflau pe direcția principală a cuceririi turcești, ele ocupau o poziție lăturarnică față de această linie. Ocuparea lor integrală de către turci nu era, deci, necesară din punct de vedere strategic”. Deși demonstrația lui P. P. Panaitescu pare logică, autorul nu își dă seama că judecă realitățile politico-militare din secolul al XV-lea prin prisma realităților politico-militar care se stabilesc după 1521. Ca să ajungă în Europa centrală turcii au fost nevoiți să ocupe țările din sud-estul european: Serbia, Bulgaria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Baiazid urmărea cuceriri atât în Asia, cât și în Europa. Campania din 1395 nu a avut alt scop decât să cucerească Țara Românească și să o transforme în pașalâc, înainte ca sultanul să se lovească de rezistența cetății Belgradului. După logica lui P. P. Panaitescu, din moment ce Țara Românească nu se afla pe drumul cuceririlor turcești în Europa, campania din 1395 nu a avut nici o legătură cu intenția sultanului privind Europa. Dacă s-ar fi urmărit numai supunerea Țării Românești, sultanul nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din relatările călătorilor străini”, care reflectă gândurile, starea de spirit a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată pe domn concesiv, dispus să uite conflictele trecute, promițându-i logofătului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în subordonată condițională accentuează succesiunea cauzală, ce are ca finalitate zămislirea pruncului năzdrăvan: „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu”. Ea vine să contrazică logica profană autoliniștitoare a bătrânei, care crede că a găsit soluția pentru evenimentul neobișnuit. În același timp, este evidențiată îngurgitarea, ca modalitate magică de luare în posesie a ființei, în imaginarul arhaic. Trenarea pe momentul cotidian semnalează în fapt deschiderea unei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Al. I. Cuza” din Iași a luat parte la numeroase conferințe și simpozioane internaționale organizate de către universitățile din Roma (Italia), Grenoble (Franța) și Oxford (Anglia). Ca profesor a ținut cursuri care s-au bucurat de audiența studenților prin claritatea expunerii, logica demonstrațiilor, organizarea exemplară a seminariilor și lucrărilor de laborator, prin aprecierea rezultatelor la examene, toate stțrnind admirația și aprecierea cursanților săi. A pregătit numeroși doctoranzi în fizică la Facultatea de Fizică - Matematică a Universității ieșene. Publicații: A desfășurat o largă
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
și educație morală; noi stăruim și asupra conținutului, fizionomiei pe care trebuie să le aibă normele comportamentale cerute de o societate democratică, civilizată, noi formăm și respectul față de lege etc. Sigur, acum există, separat de istorie, profesori de filosofie, de logică, de cultură și educație civică, de economie, de psihologie sau de religie, dar înainte noi, profesorii de istorie-filosofie (sau de filosofie-istorie) eram cei care predam și educația cetățenească, și economia politică, și cunoștințele social-politice sau Constituția, astfel încât coordonarea între aceste
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
-i face să te înțeleagă, dar și pentru a-i face să înțeleagă și să iubească istoria. Toate amănuntele, mergând de la tonul utilizat, de la expresia feței sau de la ținută și până la aspectele concrete, care țin de materialul auxiliar utilizat, de logica, coerența și simplitatea schemelor scrise pe tablă și de talentul de povestitor (obligatoriu pentru orice profesor de istorie), își au importanța lor și trebuiesc tratate cu maximă seriozitate. Sunt apoi lucruri care țin de stilul personal al fiecăruia, pentru că, în
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
țară democratică, aceasta nu se cheamă imperialism... cine întrebuințează cuvântul imperialism față de cei care nu fac decât să apere teritorii pe care cu atâtea jertfe le-au dezrobit nu face decât să se dezonoreze pe el însuși în capacitatea lui logică de apreciere a faptelor omenești”. August 2013, București Partea a II-a EPISODUL TEZAUR: STUDIU DE CAZ Introducere la volumul din 1993 Subiect interzis publicării înainte de 1990, chestiunea Tezaurului României evacuat la Kremlin în 1916-1917, ca măsură de precauție în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Dacă Sfintele Scripturi sunt limpezi și profunde, fiindcă în ele se ascunde un adevăr izvorât dintr-o confruntare a omului cu divinitatea, o mare parte din cărțile de poezie contemporană reprezintă o simplă înșiruire de cuvinte, care n-au nici o logică și nici un fel de Dumnezeu. E o simplă bolboroseală, care uneori încearcă să imite chiar o stare mistică. Ai impresia că autorul, incapabil să se scufunde în adâncimea propriului eu, și-a scufundat capul într-un lighean de spălat veselă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un sens, să-l contextualizeze, să situeze sensul și rețeaua care-l hrănește într-o perspectivă tipologică și istorică și să evalueze. Or, criticul e creativ pe toate aceste nivele. Căci toate, privite separat și împreună, presupun o argumentație, o logică, o maieutică făcută nu atât pentru sine, cât pentru celălalt, care trebuie convins. În felul acesta, el își construiește propria poveste sau, dacă vrei, povestea propriei ființe oglindite în și de celălalt, sau, mai exact, în și de text. Celălalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
descifrezi, îți excită nevoia de analiză. În fine, așa m-am întors la critică, dar, din nefericire pentru mine, nu ca la un teritoriu al ideilor, dezbaterilor, construcțiilor teoretice. Nu în polemică cu ele mă aflam. Pe mine mă interesează logica lor internă, care începe să funcționeze cumva de la sine, la intersecția dintre construcția teoretico-analitică și obiectul care le-a generat. Și, în felul acesta, toate pot fi credibile. O carte de critică spune și ea o poveste. Or, această poveste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
alta. În fine, care sunt dificultățile sau, mai exact, care sunt întrebările pe care mi le pun? În primul rând, dacă istoria aceasta e o succesiune de momente, dacă deci funcționează pe baza unui principiu organic, aproape darwinist, sau, dimpotrivă, logica structurării evenimentelor din haosul vieții concrete este alta. Dacă e valabilă prima dintre ipoteze, atunci, evident, trebuie căutat criteriul metamorfozelor. Oricum, opere pe care le consideri valoroase s-ar putea să nu se înscrie în coerența aceasta, care este, orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
literar actual, te rog să faci o listă a scriitorilor români care ar putea să ia premiul Nobel în anii care vin, știind cam care e nivelul la care se cucerește această "fată morgana" literară. Deduc din ce spui, din logica internă a întrebărilor, că într-o zi cine știe? -, dacă n-o să ia un român premiul Nobel, eu aș avea șansa să fiu în juriul acela. Cum să nu-mi surâdă ideea? Sigur, cum și cât aș citi atunci, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întrebarea adresată copiiilor a fost: În ce anotimp ninge? În anotimpul când vine Moș Crăciun,” , ,, în anotimpul când primim multe cadouri,” ,, când ne dam cu săniuța,” iar exemplele ar putea continua). Continuarea poveștii ( povestirii) dincolo de final. Este un exercițiu de logică și creativitate. Se spune o poveste copiilor iar după repovestirea ei li se cere copiilor să continue povestea. Ce credeți că s-a întâmplat cu ursul după ce l-a păcălit vulpea și a rămas fără coadă? (povestea ,,Ursul păcălit de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
care constituie condiții esențiale în formarea și fixarea noțiunilor și în transmiterea informațiilor.Activitățile de educare a limbajului fac posibilă cultivarea limbajului oral și scris , accentul punându-se pe comunicare , pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare coerentă și logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic, lexical și sintactic care urmărește dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic , lexical și sintactic; în cultivarea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cele două planuri, apoi și un titlu tabloului.Exemplu: „O zi în grădiniță” , „Familia mea” , „Jocurile copiilor în diferite anotimpuri” . Educatoarea are prilejul să corecteze pronunția copiilor, să le îmbunătățească exprimarea, să îi deprindă cu o vorbire corectă, coerentă și logica. O mare contribuție în dezvoltarea limbajului copiilor o are poezia. Prin modelul oferit de limbajul poetic, vocabularul devine mai bogat, mai nuanțat. Memorizările oferă educatoarei prilejul de a dezvălui copiilor bogăția limbii române concretizata în sensurile secundare sau figurate ale
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]