16,167 matches
-
din 1937, a publicat o serie de studii și articole din domeniul filosofiei, al psihologiei generale și aplicate, precum și volume de eseuri, dintre care cităm: Psihologia personalității (1935), Caracterele afectivității (1937), Conștiință și inconștient (1941), Probleme de tipologie (1957), Psihologia pedagogică (1962), Afectivitatea (1963), Drama psihologiei (1965, ed. a II-a, 1972), Culmi și abisuri ale personalității (1974), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității (1982). Lucrările sale nu sunt voluminoase. Multe dintre ele, deschizătoare de drumuri, au apărut în reviste și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ușoare. A fost conducător de doctorat, din 1982, și a predat disciplinele: Tehnologia lucrărilor de construcții și Tehnologii speciale. În ceea ce privește activitatea didactică, a publicat, în colaborare, încă din primii ani de predare, în 1973, la Editura Didactică și Pedagogică, un curs de Tehnologia lucrărilor de construcții și un curs de Tehnologii speciale, reeditat în 1976 și 1980, revizuit și adăugat, precum și un Îndrumător de lucrări practice, în trei ediții. În 1997, a publicat un manual de Tehnologia construcțiilor, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
la școala unor profesori renumiți ca G. Ibrăileanu, Al. Philippide, G. Pascu și Iorgu Iordan. Și-a luat licența în filologie modernă, specialitatea limba și literatura română, în 1937, cu mențiunea Foarte bine, după care a făcut practică la Seminarul pedagogic universitar din Iași. Timp de 2 ani (1939-1941), a funcționat ca profesor în învățământul secundar din Iași - la Liceul comercial de băieți și la Școala Normală V. Lupu -, unde a predat limba română și limba latină. Anul 1941 marchează intrarea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
atunci. M-am lungit, din sfială, până când Noica a avut acel accident cumplit care i-a adus moartea. Liviu Antonesei: Poate era bine să te fi grăbit! Noica merita să fie cunoscut, era un interlocutor fantastic și avea o vocație pedagogică înnăscută. Sigur, eu n-am ajuns filosof în urma întâlnirilor noastre pentru că ajungi ceea ce ești deja! -, dar nici nu mi-a stricat să termin de citit filosofii ori să-i recitesc pe câțiva. Cum nu mi-au stricat nici orele de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
este important că regimul comunist, cu uriașele sale crime, va fi condamnat oficial, deci ne vom despărți simbolic de partea cea mai macabră a istoriei noastre. Însă această despărțire simbolică și solemnă nu poate să nu aibă consecințe terapeutice și pedagogice. Cum s-ar spune, asumarea deschisă a acelui trecut va însemna și începutul vindecării noastre, pentru că nu vom mai trăi obsesional în trecut, fie în nostalgie, fie în ură, și ne vom putea concentra pe prezentul nostru și pe viitorul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să trăim din ceva, iar a trăi din ceea ce știi să faci și îți place să faci e preferabil oricăror altor forme de a-ți câștiga existența, cred că în cazul lui Emil Hurezeanu funcționează și un fel de instinct pedagogic. Cum, bănuiesc, nu-i place exagerat de mult presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul lui
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, 260 pag. • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu, 304 pag. • Sintaxa limbii române actuale. Unități, raporturi și funcții, Rodica Nagy, 408 pag. • The Cultural Turn in Translation Studies, Rodica Dimitriu, 248 pag. • Timp și limbaj, Iulian Popescu, 232 pag. Colecția UNIVERSITARIA • Asistența
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
HADÂRCĂ, Ion (17.VIII.1949, Sângereii Vechi, j. Bălți), poet și eseist. Este fiul Ninei și al lui Dumitru Hadârcă. Își începe învățătura în comuna natală și, după un stagiu în armată, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1970-1974), devenind colaborator și doctorand la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a RSS Moldovenească (1974-1977). A fost redactor la Editura Literatura Artistică (1978-1981), consultant și secretar al organizației de partid a Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
la activitatea societății România jună. Titlul de doctor în filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva mari licee din Iași (Liceul Național, Liceul Internat, Pensionul „Humpel”, Școala Militară, Școala Normală de Fete), până în 1916, când devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
la Roma, la colegiul "Capranica", unde și-a luat licența în dreptul canonic. Întors în țară, a obținut o nouă licență în filologie clasică. Activitatea didactică a început-o ca profesor suplinitor la Câmpulung și Piatra Neamț (1905-1906), dar și la Seminarul Pedagogic din București. În anul 1912 s-a titularizat ca profesor la "Liceul Sf. Lazăr" din București 556. A deținut mai multe funcții, printre care secretar general al Asociației Profesorilor Secundari din București și al Asociației Catolicilor din București. S-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare" și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
imaginat un mijloc ingenios de încetinire a mișcării accelerate și de verificare a legilor vitezei și mișcării: mașina Atwood, inventată în 1784. Totuși, mașina lui Atwood nu permite decât o verificare aproximativă și prezintă mai ales un interes istoric și pedagogic. Arthur Morin (1795-1880), general și fizician francez, a avut o carieră militară, dar a consacrat o parte din activitatea sa învățământului precum și studiilor de mecanică experimentală. În 1842 el a inventat un aparat, numit mașina lui Morin, cu care a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
1847, mama sa a pus în funcțiune o fabrică de sticlă. După ce fabrica a fost distrusă de flăcările unui incendiu, familia s-a mutat mai întâi la Moscova, iar apoi la St. Petersburg unde D.I. Mendeleev a urmat cursurile Institutului Pedagogic. A devenit profesor în 1855 și a fost trimis la sud de Odessa pentru a-și continua studiile în domeniul chimiei. Primul său post universitar l-a obținut în 1857, ulterior a plecat la Universitatea din Heidelberg (1859 1861) pentru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
devenind apoi redactor la revistele „Viața militară” (1952-1954), „Tânărul scriitor” (1954-1957), „Luceafărul” (1960-1962). Între 1952 și 1954 a funcționat și ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor, iar între 1954 și 1958 a fost cadru didactic la Institutul Pedagogic din București. În decembrie 1958, sub motivul că ar fi avut în biblioteca sa o antologie a poeților legionari refugiați în Spania și în Franța, este arestat și închis un an și jumătate. După ieșirea din închisoare a lucrat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
realizarea a două activități de bază distincte, dar interdependente. Una este activitatea managerial - administrativă care vizează conducerea și administrarea școlii, dar și structurile care reglementează activitatea cadrelor didactice, statutul și rolul lor instituțional. A doua activitate de bază este cea pedagogico - instituțională. Aceasta este reglementată de norme ce decurg din natura proceselor de predare - învățare, implicând raporturi specifice ale elevilor și profesorilor cu știința (devenită obiect al transmiterii și asimilării în școală). Logica acestei activități își are sursa în premise psihologice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Aceasta este reglementată de norme ce decurg din natura proceselor de predare - învățare, implicând raporturi specifice ale elevilor și profesorilor cu știința (devenită obiect al transmiterii și asimilării în școală). Logica acestei activități își are sursa în premise psihologice și pedagogice. Premisele psihologice constau în: particularitățile dezvoltării generale a elevilor de diferite vârste; caracteristicile proceselor de învățare la anumite vârste; resursele afectiv - emoționale implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Logica acestei activități își are sursa în premise psihologice și pedagogice. Premisele psihologice constau în: particularitățile dezvoltării generale a elevilor de diferite vârste; caracteristicile proceselor de învățare la anumite vârste; resursele afectiv - emoționale implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a elevilor de diferite vârste; caracteristicile proceselor de învățare la anumite vârste; resursele afectiv - emoționale implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și faptului că logica pedagogică solicită din partea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și faptului că logica pedagogică solicită din partea cadrelor didactice creativitate și imaginație în activitatea lor, dar și în comportament. Școala, mai mult decât alte organizații, oferă membrilor săi libertate de manifestare și prezintă flexibilitate față de atitudinile mai puțin conformiste. desigur, această libertate se manifestă între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
între anumite limite impuse de logica organizației. O a treia caracteristică ce distinge școala de alte organizații cu implicații în sfera educației și a culturii este prezența mai multor tipuri de membri, atât în plan organizațional, cât și în plan pedagogic. În plan organizațional se află membrii organismelor de conducere ale școlii: directori, directori adjuncți, șefi de catedră, care sunt în același timp profesori și manageri. În plan pedagogic se disting două categorii de membri: cadre didactice și elevi. În aceeași
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
multor tipuri de membri, atât în plan organizațional, cât și în plan pedagogic. În plan organizațional se află membrii organismelor de conducere ale școlii: directori, directori adjuncți, șefi de catedră, care sunt în același timp profesori și manageri. În plan pedagogic se disting două categorii de membri: cadre didactice și elevi. În aceeași încercare, de a analiza sistemul școlar, A. Neculau și Ș. Boncu (1999) formulează un răspuns la întrebarea dacă școala este instituție sau organizație sau și instituție și organizație
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă calitatea activității pedagogice și mai ales performanțele profesorilor și ale elevilor. În funcție de calitatea sa, climatul poate deveni un factor de mobilizare sau unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]