15,973 matches
-
Ibidem 1705 Memoriu, David M. Evans către J.M. Dunn, 18 martie 1975, p. 3, dosarul Comitetul pentru Comerțul Exterior Est-Vest, cutia 55, documentele William Seidman, Biblioteca GRF 1706 Buletin DS, 21 aprilie 1975, pp. 506-509 1707 Compilație săptămînală de documente prezidențiale, ianuarie-martie 75, p. 315, Biblioteca GRF 1708 Memoriu, Henry Kissinger către președinte, 15 aprilie 1975, dosar ME 1/CO 114-127, cutia ME 1/CO CO 71-158, ACCA, Biblioteca GRF. 1709 Verzariu și Burgess, Joint Venture Agreements in Romania, anexa D
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
31/ 79, cutia CO-52, CO ACCA, Biblioteca JC 2019 Memoriu, Richard A. Christensen către Michael B. Smith, 20 ianuarie 1972, 2 p., dosarul Ex CO 125 România; 1/1/71, cutia 63, dosare pe subiecte CO, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 2020 Congresul SUA, Comitetul pentru Finanțe al Senatului, audieri, Romanian Trade Agreement, al 94-lea Congres, sesiunea I, 1975, pp. 94-96 2021 Scrisoare, Elizabeth Holtzman către Dante B. Fascell, 20 decembrie 1979, 2 p., dosarul FG 6-12; 5/1
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
5 2415 The Hungarian View: An Interview with Karoly Kiraly, "East European Reporter", vol. 2, nr. 3, pp. 436-48 2416 John C. Whitehead, The Department of State: Requirements for an Effective Foreign Policy in the 1990s, publicație trimestrială de studii prezidențiale, vol. XIX, nr. 1, iarna 1989, p. 14; NYT, 5 noiembrie 1986, p. 8 2417 Public Papers of the Presidents of the United States, Ronald Reagan, 1986, II, 1616-1618 2418 Congresul SUA, anunț al președintelui Statelor Unite, Removal of Romania and
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale. 2574 "The Boston Globe", 26 decembrie 1989, p. 3 2575 "Los Angeles Times", 26 decembrie 1989, p. A13 2576 Green era un om de afaceri din Oregon și un susținător al lui Bush, în campania prezidențială. 2577 "Los Angeles Times", 28 decembrie 1989, p. A19 2578 Ibidem, 30 decembrie 1989, p. A17 2579 "Eastern Europe Newsletter", vol. 4, nr. 1, 8 ianuarie 1990, p. 2; RFE, relatare din Uniunea Sovietică, "Europa de Est", 10 ianuarie 1990, p. 2
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
strâns 20,01 la sută. Scindată din vechiul Front al Salvării Naționale, partidul lui Petre Roman (purtând aceeași denumire, FSN) a ieșit pe trei, cu 10,19 procente din totalul de voturi. Ion Iliescu, candidatul FDSN, și-a prelungit cariera prezidențială cu un al doilea mandat, câștigând în turul al doilea, în fața lui Emil Constantinescu, cu 61,43 la sută din numărul de voturi. Rezultatele alegerilor consfințeau dominația elementelor politice reziduale înrădăcinate în PCR, care prin politicile lor conservatoare au păstrat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analistului politic T. Gallagher (2004), intitulată fără mănuși Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, pe care o folosim cu predilecție ca ghid al relatării de față, prezintă perioada 1992-1996 sub titlul "România în derivă" (p. 133). Al doilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu poate fi caracterizat ca o perioadă a antireformelor, în care guvernul condus de tehnocratul Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției de la economia planificată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească poziția, dar a fost revocat din funcție prin decret prezidențial. În locul său a fost instalat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Printre măsurile sale cele mai consecinționale s-a numărat și angajarea fermă a României în proiectul de integrare în Uniunea Europeană (UE). La 15 februarie 2000 s-au deschis oficial negocierile dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a aderat la Uniunea Europeană. Integrarea în UE avea să fie bifată în mandatul prezidențial al lui Traian Băsescu și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
25 Destinul extremei drepte românești este exemplificat de traseul Partidului România Mare, care după ce a obținut un scor electoral de peste 20 la sută în alegerile legislative din 2000, an în care președintele său Corneliu Vadim Tudor a intrat în "finala prezidențială" pe care a pierdut-o în fața lui Ion Iliescu, a pierdut capital politic într-un ritm galopant. În 2008 PRM nu a depășit pragul electoral, ceea ce a însemnat că nu a mai trimis niciun reprezentant în Parlamentul României, iar în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adresat elevilor de liceu, cu manualul omonim (Petrescu, 2005). Cealaltă piatră unghiulară ce s-a dorit a fi folosită pentru (re)construirea memoriei publice românești după modelul instituit de politica europeană a regretului a fost Raportul final elaborat de Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Tismăneanu, 2006). Spre deosebire de Raportul Wiesel, Raportul Tismăneanu nu își propune să angajeze trecutul comunist într-un proces reflexiv de analiză critică cu scopul de a înțelege realitatea trecutului (adică a ceea ce poate primi numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe fundalul unor conflicte politice în interiorul cărora președintele în funcțiune, T. Băsescu, a speculat simbolic și a capitalizat politic "fereastra de oportunitate" a condamnării oficiale a regimului comunist (vezi Abraham 2008, pp. 13-17 pentru detaliile și dedesubturile politice ale deciziei prezidențiale de a da curs unei invitații pe care a eschivat-o anterior). Simplificând la maximum, poate fi afirmat că decizia de a condamna formal și oficial comunismul a fost luată pe fondul unor revendicări ale societății civile, dar și într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revendicări ale societății civile, dar și într-un concurs de împrejurări politice din care T. Băsescu a încercat să obțină o infuzie de capital politic. În aprilie 2006, T. Băsescu l-a responsabilizat pe politologul V. Tismăneanu să coordoneze Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Sarcina trasată a fost explicit formulată: "Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca răspuns la solicitarea Președintelui Traian Băsescu de a condamna regimul comunist din România, pe baza unui document riguros și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
T. Băsescu a încercat să obțină o infuzie de capital politic. În aprilie 2006, T. Băsescu l-a responsabilizat pe politologul V. Tismăneanu să coordoneze Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Sarcina trasată a fost explicit formulată: "Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca răspuns la solicitarea Președintelui Traian Băsescu de a condamna regimul comunist din România, pe baza unui document riguros și coerent" (Comunicat de presă, Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România. Sarcina trasată a fost explicit formulată: "Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca răspuns la solicitarea Președintelui Traian Băsescu de a condamna regimul comunist din România, pe baza unui document riguros și coerent" (Comunicat de presă, Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aprilie 2006). "Raportul final" a fost elaborat până la sfârșitul anului, și ulterior asumat de către președintele României, care a condamnat regimul comunist în numele statului român în ședința comună a camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18 decembrie 2006. Prin promulgarea prezidențială a condamnării regimului comunist, statul român democratic postcomunist a dorit să marcheze simbolic ruperea de trecutul comunist ca punct de cotitură în devenirea democratică a societății românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temeinică vizează însă faptul că Raportul s-a conformat unei comande politice. Faptul că Comisia a avut ca obiectiv livrarea unui document pre-concluzionat, justificativ la adresa unei condamnări oficiale a comunismului, reiese limpede din paragraful aceluiași comunicat de presă al Administrației Prezidențiale deja menționat, în care se specifică fără echivoc că președintele "dorește ca această comisie să elaboreze un raport "riguros și coerent", care să-i dea posibilitatea de a condamna în mod oficial perioada celor aproximativ cincizeci de ani de comunism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se specifică fără echivoc că președintele "dorește ca această comisie să elaboreze un raport "riguros și coerent", care să-i dea posibilitatea de a condamna în mod oficial perioada celor aproximativ cincizeci de ani de comunism, din România" (Administrația Prezidențială, 20 aprilie 2006). Ceea ce rezultă cu claritate este faptul că avem de-a face cu comisionarea adevărului istoric prin comandă politică, ca bază pentru condamnarea unui regim politic, în condițiile în care concluziile "procesului comunismului" au fost deja ante-pronunțate. Comisia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confruntare a trecutului comunist (criminalizare și demonizare), propunând în mod consecvent o emancipare de acesta printr-o condamnare cu efecte catharctice bazată pe exorcizarea simbolică a demonilor trecutului. Comunismul românesc a fost condamnat istoric, moral, ideologic etc. de către Raportul Comisiei Prezidențiale, fiind de asemenea portretizat mai mult sau mai puțin alegoric în tușe demonice ca încarnare a diavolului. În același timp, IICCMER lucrează la condamnarea juridică a protagoniștilor umani găsiți responsabili pentru comiterea crimelor regimului comunist. Tandemul Raport-IICCMER constituie așadar strategia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în conștiința publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Siulea și O. Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil online la adresa http://presidency.ro/? RID=det&tb=date&id=7386& PRID=ag, accesat în 3 iulie 2013. Adorno, T.W. (1986). What does coming to terms with the past mean? În G.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (2013b). Mărirea și decăderea religiilor seculare. Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc. București: Cartea Românească. Urban, G.R. (1979). Communist Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are următoarele caracteristici: puterea executivă este reprezentată de șeful statului (monarh, președinte) și guvern; atribuțiile șefului statului sunt simbolice; șeful statului numește Prim-Ministrul care, de obicei, este șeful facțiunii majoritare din Parlament
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
acest bicameralism este în favoarea Camerei Reprezentanților. Împăratul convoacă Dieta și îl numește pe premier; el este lipsit de puteri politice reale, fiind un simbol al statului și poporului. Între anii 1955-1993, viața politică a fost dominată de Partidul LiberalDemocrat. Sistemul prezidențial are următoarele caracteristici: șeful statului este și șeful executiv și nu răspunde în fața Parlamentului; șeful statului nu este atotputernic, dar Parlamentul nu-l poate determina să demisioneze decât în cazuri excepționale; arhetipul sistemului prezindențial este S.U.A.; acest tip de sistem
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în fața Parlamentului; șeful statului nu este atotputernic, dar Parlamentul nu-l poate determina să demisioneze decât în cazuri excepționale; arhetipul sistemului prezindențial este S.U.A.; acest tip de sistem a fost adoptat și de Rusia, chiar dacă aici există prim ministru; Modelul prezidențial american: la nivel federal, puterea executivă este deținută de Președinte iar puterea legislativă de Congres format din Senat și Camera Reprezentanților; este nevoie de acordul ambelor camere pentru votarea unui proiect de lege, mai puțin în ceea ce privește ratificarea tratatelor, care este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
unor partide noi (Partidul Democrat, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) organizarea de alegeri libere pe baza votului universal; libertatea presei; Primele alegeri libere s-au organizat la 20 mai 1990. Alegerile parlamentare au fost câștigate de FSN iar cele prezidențiale de Ion Iliescu. La 21 noiembrie 1991 a fost adoptată o nouă Constituție. La 8 decembrie 1991, Constituția a fost supusă unui referendum național și a intrat în vigoare la 13 decembrie 1991. Constituția a fost revizuită în anul 2003
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]