16,853 matches
-
era proprietarul ziarului "Neue Temesvarer Zeitung") a preluat redactarea ziarului. El a redactat ziarul în spirit liberal, astfel că sub conducerea sa "Temesvarer Zeitung" a devenit un ziar modern. La 24 decembrie 1916, Anton Lovas a demisionat din postul de redactor șef (postul find preluat de Alexander Mangold), dar și în anii următori a continuat să contribuie activ la redactarea ziarului. După primul Război Mondial, „Temeswarer Zeitung” a devenit un ziar cu tendințe liberale și cosmopolite. Între 1927 și 1940, editor
Temesvarer Zeitung () [Corola-website/Science/313879_a_315208]
-
un imbold să se reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
timp, a participat la cursuri postuniversitare de arheologie, specializându-se în istoria Egiptului Antic și a Egiptului Islamic. După absolvirea seminarului, în 1949, a fost numit să predea Vechiul Testament și Noul Testament la Seminarul Teologic Copt. În același an, a devenit redactor-șef al revistei lunare a Școlii de Duminică. În 1950, Nazeer a renunțat la funcția sa laică și s-a dedicat predării la seminar. În 1953, a fost numit lector la Colegiul Monastic din Helwan, ținând cursuri de teologie. În
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
un filolog și jurnalist german (sas) din România. După terminarea gimnaziului la Sighișoara, a studiat între 1957 și 1962 filologie germanistică și romanistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. A fost apoi profesor de limbă germană, iar după 1968 a fost redactor responsabil cultural la ziarul de limba germană Karpatenrundschau din Brașov. Activitatea sa publicistică s-a concentrat mai ales pe teme culturale, literare și istorice la acest ziar, dar și la alte publicații (de exemplu Neue Literatur). În 1984 a obținut
Horst Schuller Anger () [Corola-website/Science/313980_a_315309]
-
a lucrat la Biblioteca Lyceum din Cluj. Tot la Cluj a urmat cursurile facultății de drept a Universitatea "Regele Ferdinand" și studii de doctorat între 1936-1939, finalizate cu obținerea titlului de doctor în drept. Între anii 1933-1940 a activat ca redactor la revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană] și Hitel [Credit]. Revista Hitel [Credit], înființată în anul 1935 și-a încetat apariția în foarte scurt timp, iar reeditarea sub același titlu, începând cu anul 1936, se datorează în mare măsură implicării lui
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
Freud (1980) și Alfred Adler (1991). A debutat cu versuri (1939) în revista "Luminița", scoasă de profesorul Ion Mitroiu la Gimnaziul CRF din Pașcani, iar cu proză (1947)în revista "Pygmalion" din Iași, la recomandarea lui George Mărgărit. A fost redactor la ziarul "Luptătorul bănățean" din Timișoara (1948-1952), secretar de redacție și șef secție critică literară la revista "Scrisul bănățean" (1956-1961), fondator și redactor-șef al revistei "Studium" din Suceava (1970-1972), redactor și șef de rubrică la ziarul "Informația Bucureștiului" (1972-1989
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
Pașcani, iar cu proză (1947)în revista "Pygmalion" din Iași, la recomandarea lui George Mărgărit. A fost redactor la ziarul "Luptătorul bănățean" din Timișoara (1948-1952), secretar de redacție și șef secție critică literară la revista "Scrisul bănățean" (1956-1961), fondator și redactor-șef al revistei "Studium" din Suceava (1970-1972), redactor și șef de rubrică la ziarul "Informația Bucureștiului" (1972-1989), consilier al editurilor "IRI" și "Univers Enciclopedic" din București (1995-2004), consilier al revistei "Spirit militar modern". Este directorul fondator al revistei trimestriale "Spiritul
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
din Iași, la recomandarea lui George Mărgărit. A fost redactor la ziarul "Luptătorul bănățean" din Timișoara (1948-1952), secretar de redacție și șef secție critică literară la revista "Scrisul bănățean" (1956-1961), fondator și redactor-șef al revistei "Studium" din Suceava (1970-1972), redactor și șef de rubrică la ziarul "Informația Bucureștiului" (1972-1989), consilier al editurilor "IRI" și "Univers Enciclopedic" din București (1995-2004), consilier al revistei "Spirit militar modern". Este directorul fondator al revistei trimestriale "Spiritul Critic", care din ianuarie 2003 apare la Pașcani
Leonard Gavriliu () [Corola-website/Science/314820_a_316149]
-
în satul Mălăiești, comuna Goiești, județul Dolj. În perioada 1985-1988 a funcționat ca profesor la mai multe licee și la o școală generală din orașele Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Din 1989 și până în 1990 a fost încadrat corector, apoi redactor la ziarul "Cuvântul nou" din municipiul Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Între anii 1990 și 1994 a lucrat ca redactor la cotidianul "Cuvântul libertății" din Craiova și la "Ziua de Dolj" din același oraș. Între anii 1994-1995 a deținut funcția de sociolog
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
și la o școală generală din orașele Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Din 1989 și până în 1990 a fost încadrat corector, apoi redactor la ziarul "Cuvântul nou" din municipiul Sfântu-Gheorghe, județul Covasna. Între anii 1990 și 1994 a lucrat ca redactor la cotidianul "Cuvântul libertății" din Craiova și la "Ziua de Dolj" din același oraș. Între anii 1994-1995 a deținut funcția de sociolog la Inspectoratul de Poliție Sanitară și Medicină Preventivă, Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția Filosofie-Istorie, din cadrul
Ion Munteanu (scriitor) () [Corola-website/Science/314903_a_316232]
-
desemnat de România în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenția ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, președintele Secției de Drept Internațional a Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale și al Ramurii Române a „International Law Association” (Londra), redactor-șef al Revistei Române de Drept Internațional, membru al Colegiului de Redacție al revistei Curierul Judiciar, precum și membru al Consiliului Științific al revistei ACTA Universitatis Lucian Blaga (Sibiu). În 2002 a primit din partea Ministerului Afacerilor Externe „Diploma de merit pentru
Bogdan Aurescu () [Corola-website/Science/314901_a_316230]
-
acceptată. În perioada 1949-1975, revista a apărut bilunar, cu obiectivul de a ilustra lupta de clasă, apoi lunar între 1975-1980 și o dată la două luni între 1981-1989. După decesul lui Aurel Baranga (10 iunie 1979), în locul său a fost numit redactor-șef Manole Auneanu. Când acesta și-a dat demisia în 1990, pentru a înființa publicația "Baricada", în locul lui a fost instalat Niculae Stoian, un poet proletcultist de proastă calitate, fost cursant la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
După revoluție și revista "Urzica" a fost lovită de economia de piață. Unii au vrut să și-o adjudece gratuit și de aceea publicația a sucombat. Din 1990, revista a apărut sub titlul Moftul român, serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe prozatorul și dramaturgul Mihai Ispirescu. În 2010 „Moftul Român” a fost relansat online de jurnalistul Miron Manega care și-a asumat rolul de coordonator editorial și autor de concept. Pe 21 noiembrie 2005, la inițiativa prozatorului Kiki Vasilescu
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
școlilor elementare din Dalboșeț și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția româno-germană. Între anii 1966 și 1979 a lucrat la ziarul Drapelul Roșu unde a ocupat funcția de redactor, șef secție cultură, redactor șef-adjunct. Între 1979 și 1989 a fost director al Editurii Facla din Timișoara. Între 1990 și 2000 a activat ca publicist-comentator, șef secție culturală la ziarul Renașterea bănățeană din Timișoara. Între 2000 și 2005 a fost
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
și Bozovici, județul Caraș Severin, Liceul „Constantin Diaconovici Loga”, din Timișoara, Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, secția româno-germană. Între anii 1966 și 1979 a lucrat la ziarul Drapelul Roșu unde a ocupat funcția de redactor, șef secție cultură, redactor șef-adjunct. Între 1979 și 1989 a fost director al Editurii Facla din Timișoara. Între 1990 și 2000 a activat ca publicist-comentator, șef secție culturală la ziarul Renașterea bănățeană din Timișoara. Între 2000 și 2005 a fost director al Direcției de
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
fost președintă a "Uniunii asociațiilor feministe germane", dar a fost înlocuită prin manipularea majorității conservatoare de către Gertrud Bäumer. Motivul a fost lipsa de compromis din partea lui Stritt în ceea ce privea § 218, care criminaliza avortul. Din 1900 până în 1920 a fost redactor al organului publicistic al "Uniunii asociațiilor feministe germane". Între 1911- 1919 Stritt a fost lidera "Uniunii germane pntru drept la vot al femeilor", și din 1913 până la 1920 a fost președintă a "Uniunii mondiale pentru drept la vot al femeilor
Marie Stritt () [Corola-website/Science/314964_a_316293]
-
pntru drept la vot al femeilor", și din 1913 până la 1920 a fost președintă a "Uniunii mondiale pentru drept la vot al femeilor". În 1920 a fost delegată din partea guvernului imperial la Congresul internațional din Geneva, între 1899 și 1921 redactor-șef al organului central al Uniunii asociațiilor feministe germane, respectiv al revistei "Frauenfrage"; 1919-1922 consilier municipal la Dresda. În 1919 devine membru al comitetului de conducere al Uniunii asociațiilor feministe germane, în 1925 președintă a "Uniunii municipale a asociațiilor feministe
Marie Stritt () [Corola-website/Science/314964_a_316293]
-
Editura Litera, București. Volumul, cu o ilustrație de Done Stan, va fi remarcat în paginile revistelor "Luceafărul", "Convorbiri literare", "Viață Nouă Galați", "România Literară", "Acțiunea" din Galați. Volume scrise împreună cu membrii cenaclului Arionda: Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata de Asociația Internațională Armata Maicii Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie 2009, redactor la revista "Viața de pretutindeni" din Arad
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Acțiunea" din Galați. Volume scrise împreună cu membrii cenaclului Arionda: Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata de Asociația Internațională Armata Maicii Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie 2009, redactor la revista "Viața de pretutindeni" din Arad, precum și la revista "Dor de Dor", din localitatea Dor Mărunt. Deține funcțiile de: editor la Cărticica Românească de Copii, revista ARP-online, redactor de specialitate
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata de Asociația Internațională Armata Maicii Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie 2009, redactor la revista "Viața de pretutindeni" din Arad, precum și la revista "Dor de Dor", din localitatea Dor Mărunt. Deține funcțiile de: editor la Cărticica Românească de Copii, revista ARP-online, redactor de specialitate la revista "Cetatea lui Bucur", consilier editorial la revistele
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie 2009, redactor la revista "Viața de pretutindeni" din Arad, precum și la revista "Dor de Dor", din localitatea Dor Mărunt. Deține funcțiile de: editor la Cărticica Românească de Copii, revista ARP-online, redactor de specialitate la revista "Cetatea lui Bucur", consilier editorial la revistele creștine "Slova creștină", "Glas comun" și "Slova copiilor", editor la revista "Ecoul" - ARP, redactor la revista "Moldova Literară" aparâinând Ligii Scriitorilor din România - filiala Iași, redactor la revista "Contraatac
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
din localitatea Dor Mărunt. Deține funcțiile de: editor la Cărticica Românească de Copii, revista ARP-online, redactor de specialitate la revista "Cetatea lui Bucur", consilier editorial la revistele creștine "Slova creștină", "Glas comun" și "Slova copiilor", editor la revista "Ecoul" - ARP, redactor la revista "Moldova Literară" aparâinând Ligii Scriitorilor din România - filiala Iași, redactor la revista "Contraatac" din Adjud, redactor colaborator la revista internațională "Starpress", revista româno-canado-americană și colaborator la revista "Romanian-Vip" din S.U.A. Cezarină Adamescu apare și publică în următoarele reviste
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Copii, revista ARP-online, redactor de specialitate la revista "Cetatea lui Bucur", consilier editorial la revistele creștine "Slova creștină", "Glas comun" și "Slova copiilor", editor la revista "Ecoul" - ARP, redactor la revista "Moldova Literară" aparâinând Ligii Scriitorilor din România - filiala Iași, redactor la revista "Contraatac" din Adjud, redactor colaborator la revista internațională "Starpress", revista româno-canado-americană și colaborator la revista "Romanian-Vip" din S.U.A. Cezarină Adamescu apare și publică în următoarele reviste: revista "AGERO" Stuttgart, Germania; revista "LUMINĂ LINĂ" - New-York; revista "Iosif Vulcan", Australia
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
la revista "Cetatea lui Bucur", consilier editorial la revistele creștine "Slova creștină", "Glas comun" și "Slova copiilor", editor la revista "Ecoul" - ARP, redactor la revista "Moldova Literară" aparâinând Ligii Scriitorilor din România - filiala Iași, redactor la revista "Contraatac" din Adjud, redactor colaborator la revista internațională "Starpress", revista româno-canado-americană și colaborator la revista "Romanian-Vip" din S.U.A. Cezarină Adamescu apare și publică în următoarele reviste: revista "AGERO" Stuttgart, Germania; revista "LUMINĂ LINĂ" - New-York; revista "Iosif Vulcan", Australia; "Roumanian-American writers în New-York" - cu texte
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
descrise ulterior ca „definiție de manual a unui grup fascist de inițiativă”, prin care Prytz părea hotărât să-l lanseze pe Quisling în politică. După moartea lui Nansen la 13 mai 1930, Quisling s-a folosit de relația sa cu redactorul de la ziarul "Tidens Tegn" pentru a-și publica pe prima pagină un articol despre Nansen, intitulat "Politiske tanker ved Fridtjof Nansens død" („Gânduri politice la moartea lui Fridtjof Nansen”), la 24 mai. În articol, el sublinia zece puncte ce urmau
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]