19,447 matches
-
un realism înșelător și de o „perfecțiune“ tehnică, ca un castel din scobitori. Construcția narativă din Înainte să moară Brejnev este una demonstrativă, chiar dacă la nivelul superior. Chiar fără a își asuma vreo teză - iar Iulian Ciocan are un excelent simț al nuanțelor, care-l ferește de asta -, romanul în discuție rămâne, nu mai puțin, rezultatul unei operații combinatorii orientate în vederea unei unice interpretări. De aceea, „specificul basarabean“ căutat de către cititorul cărții nu va putea fi găsit. Lipsește ficțiunea verosimilă care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mare poftă de Beatles, dar te lucrează, cum făcea și Frida, pe palierele subtile dintre culoare, formă și sunet, pe filierele acelea sinestezice care se deschid în stare de grație. Across the Universe se vede și se ascultă cu aceleași simțuri. Julie Taymor vine cu un caleidoscop suprarealist Într-un context actual în care filmul muzical ia forma filmului biografic, vezi Walk the Line sau Ray - urmând fidel linia roșie a etapelor vieții și creației, când nu mută pe ecran musical
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
cu care nu e prea ușor de luptat. Când citesc doar din plăcere și mai și simt o oarecare relaxare nu pot decât să mă suspectez de o semnificativă criză de atenție. Astea ar fi avantajele cărților comerciale scrise cu simțul răspunderii, ușor comestibile și fără prea mulți înlocuitori. Măcar ne identificăm cu toții reacțiile, știm să ne tratăm micile dependențe de imagini și combinații stilistice ușor de ingurgitat. Un scriitor precum Adrian Petrescu, tânăr român aspirant la recunoaștere literară, provoacă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
mult mort decât viu, părăsit de sentimente, indiferent față de orice emoție care evoca fie bucurie, fie tristețe, fie iubire sau furie. Dintr-un curier cu o existență banală, lipsită de orice aventură, Urbain ajunge, din dorința de a-și resuscita simțurile adormite, criminal plătit. Criminalul este acel individ „care investește mai mult în întâlnirile sale decât majoritatea muritorilor“. Întâlnirea criminalului cu victima apare în roman ca o formă de cunoaștere, prin care ucigașul descoperă intimitatea absolută a victimei: moartea sa. Urbain
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
aveam atunci, doar un bun prilej să scap de școală; și ca să fac mișto, alături de colegii mei din clasă, de portretele înconjurate de „spice de grâu“ ale celor doi, spânzurate pe Hotelul Moldova din Iași; și ca să fim „mustrați“ cu simț de răspundere de-un grup de muncitori de pe la Tepro, care ne transmiteau, călduros, nu e frumos să râdeți de Toarășu! Studenții cu care mă întâlnesc, astăzi, zilnic, erau în acel an cel mult „șoimi ai patriei“. Cei cu care mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
aibă și atâta, fără ca cea mai mare parte din el să se întrebe dacă teatrul nostru nu s-ar pute îmbunătăți și mai mult“. Urmau constatări acide, cu atât mai insuportabile cu cât erau rostite într-o epocă în care simțul critic abia se forma. Kogălniceanu nu se ferea însă a spune cu franchețe că „piesele sunt rău alese, sfâșiete și rău întocmite“, „jocul actorilor, de nu a tuturor, sigur a celor mai mulți este prost“, iar costumele „se înfățoșază pe scenă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
fie când bea până uita de nevasta prietenului, cea cu care s-a și căsătorit într-un final tragic. N-a devenit ceea ce în românește se cheamă bisericos. A contribuit, cred, la asemenea atitudine firea de englez sceptic, dotat cu simțul relativității și-al umorului. Făcând parte mai degrabă din high-life-ul mondial decât din rândul artiștilor populari, Clapton nu umblă cu fițe și nu practică stilul scorțos, impenetrabil, intangibil. Volubilitatea ce-o degajă în interviuri și-n concerte, invitațiile acceptate pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
spiritual, cognitiv și afectiv. Pentru abilitățile practice este caracteristică îmbinarea muncii intelectuale cu munca manuală. Copilul implicat într-o astfel de activitate va reuși să-și sporească încrederea în forțele și posibilitățile proprii, să-și dezvolte aptitudinile practice și, totodată, simțul estetic, să se manifeste spontan și dezinvolt, să se integreze într-un grup. Învățarea de activități practice utile este foarte importantă, măi ales pentru copii trecuți de 7-8 ani, care își manifestă, adeseori, prin acesta îndemânările de care dispun, mărindu
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
la provocarea și promovarea deplină a materiei ereditare și mai ales, la dezvoltarea sensibilității artistice și cromatice, precum și a creativității. Manifestările precoce de a mâzgăli, de a contura, de a modela sunt cât se poate de firești. Ele dovedesc prezența simțurilor plastice la toți copiii. Întrebarea esențială care s-a pus mereu se referă la ce sunt, ce semnificație și ce valoare au aceste manifestări din prima copilărie și chiar de mai târziu. Demersurile formative au menirea să încerce fantezia, să
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
Aici lucrurile devin ușor mai nuanțate: unii se percep pe ei înșiși ca liberali, deși singura legătură cu Brătienii e aia din cărțile de istorie sau dacă vreo rudă a avut consignație acum 17 ani - deci are rădăcini adânci în simțul proprietății; alții, comozi și simțind spiritul protector al statului în spate, se dau social-democrați. Trăim într-o perioadă cațavenciană sută la sută, la fel de arzătoare și pură precum vitriolul. Într-o epocă de acest fel, într-atât de cacofonică încât majoritatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
calități pentru a scoate un text literar. Prima este aproape de naivitate: a te lăsa surprins de viață, a fi curios, a asculta răbdător și entuziasmat poveștile vieții, a te lăsa dus de senzații, a gândi în imagini. A trăi aproape de simțuri și a le folosi conștient. A asculta spre lume, dar și spre propria ființă. Este o lume nonverbală a fantasmelor. Dar apoi materialul adunat - sămânța care începe să încolțească - trebuie plămădit, structurat, pus într-o formă logică, pentru a putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
nu este cetățean și nici nu „se înhăitează cu cerșetorii“, față de care are un statut inferior în ochii oamenilor. Bărbatul-cutie este invadat de greață, este scârbit de mizeria peisajului abia zărit prin viziera sa. Boala bărbatului-cutie se numește „paralizie a simțului direcției“. Cutia este o cale de acces spre o lume ascunsă, o lume specială, neaccesibilă oamenilor din „orașul anonimilor“. Bărbatului camuflat nu-i este rușine de cutia sa, nu disperă din cauza condiției sale și nu se gândește să se sinucidă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Aristotel afirma că cine s-a născut surd acela devine mai apoi mut. Comparând nivelul de dezvoltare psihică al orbului din naștere cu cel al surdomutului a concluzionat că orbul este mai inteligent decât acesta din urma. footnote> în „Despre simțurile celor care simt”. Găsim, deasemenea, referiri în scrierile lui Plutarh<footnote Filosof grec antic (46 pHr - 125 pHr). S-a referit la sacrificarea copiilor deficienți de către „Sfatul bătrânlor” din Sparta și Atena, ei fiind aruncați în râpa Tarpea de pe Muntele
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
greu suportabil, un joc al suprafețelor și doar al suprafețelor, cu puține momente de profunzime. O credință nezdruncinată de artizan în mise en abâme zdruncină orice cale către exterior. Nu e o surpriză că Mircea Cărtărescu nu își cultivă literar simțul „exteriorului“. Sunt nenumărate dimensiuni pe care le va aborda mereu după același ritual: cândva, în Ștefan cel Mare, Mirciulică se îndrepta către subsolul blocului... Aripa dreaptă aduce la stadiul de incantație biografismul său atât de cunoscut. Fiecare confruntare literară cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
a grupului s-a observat o corelație mai slabă. Zimbardo (1970 citat de Tedeschi et al., 1994) a studiat particularitățile unei situații ce duce la dezinhibarea agresivității printr-un proces de dezindividualizare. În afara anonimatului, autorul identifică și alți factori: pierderea simțului responsabilității, activarea fiziologică, stimularea senzorială intensă și confruntarea cu o situație nouă. Experimentul pe care l-a realizat i-a confirmat ipotezele în ceea ce privește efectele așteptate. Studentele ce se pregăteau pentru licență au fost conduse în grup la laborator. Ele trebuiau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
haine) și să-și acopere fața cu o mască. Alți subiecți aveau etichete pe care scria numele bine scos în evidență. Apoi studentele trebuiau să evalueze o persoană care susținea un interviu în timpul căruia primea șocuri electrice. Pentru a reduce simțul responsabilității subiecților "dezindividualizați", acestora li se spunea că experimentatorul nu putea să știe cine dintre membrii grupului alegea nivelul de șoc administrat. Rezultatele au arătat că subiecții "dezindividualizați" administrau mai multe șocuri electrice decât cei ai căror identitate și responsabilitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se identifică și se consideră un martir. Politicianul se transformă în salvatorul umanității. Copii care cresc într-un context de război ajung să creadă că actele de violență fac parte din normă. Toate aceste atitudini îi conferă individului un anumit simț al priorității și superiorității. Șovinismul, patriotismul, naționalismul sunt factori ce susțin și proclamă războiul. Unii mai cred că războiul le oferă șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai larg ce se referă la evoluția individului în sensul rolului său de actor moral. Catharsisul poate reduce tensiunea și în ce scop? Ideea conform căreia agresivitatea descrește ca urmare a manifestării unor acte agresive ține de o explicație a simțului comun. Dacă un individ este furios, ar fi de preferat, de exemplu, ca el să agreseze pentru a se împiedica astfel acumularea de energie negativă ce ar putea exploda într-un final din lipsă de control. Această credință se bazează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care indivizii nu se agresează frecvent este teama de pedeapsă. Este motivul pentru care copiii nu-și mai agresează frații sau surorile, pentru că atunci când o fac, un matur intervine și-i împiedică să continue, amenințându-i cu pedeapsa. Înțelepciunea populară, simțul comun, codul penal, sistemul judiciar sunt instanțele care afirmă că agresorul trebuie pedepsit pentru a reduce probabilitatea agresivității. Aforisme precum "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!" sau "Cine seamănă vânt adună furtună!" constituie bazele acestei mentalități sociale. Urmărind aceeași logică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt pedepsiți dacă comit o greșeală, delicvenții sunt condamnați de la vârste din ce în ce mai fragede la pedepse din ce în ce mai grave. Executarea criminalilor minori nu mai scandalizează pe nimeni. Dar care sunt consecințele ? Agresivitatea sau violența scad în aceste condiții? În realitatea cotidiană, proverbele, simțul comun, regulile își pierd semnificația în funcție de contextul aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a modifica un comportament. Pedepsirea unui copil vizează inhibarea comportamentului pentru care este pedepsit. Pedeapsa este un eveniment foarte complex, mai ales dacă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să le menționez. Vreau să mai menționez că am fost mânat și de dorința interioară de face ceva folositor pentru comuna noastră, pentru satele noastre de pe aceste plaiuri depărtate și uitate, pentru țăranii acestor meleaguri, răbdători și cu mult bun simț, harnici și pricepuți, cu frică de Dumnezeu, cărora de multe ori le-au fost înșelate așteptările. Au trecut mulți prin comuna Hudești și au promis multe, dar puține s-au realizat. Mulți tineri care au trecut prin băncile școlilor din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-au ridicat cu cinste și cu demnitate pe anumite trepte sociale. Vătrenii din cele mai vechi timpuri, n-au dispus de pământuri prea bune pentru culturile agricole, dar de felul lor sunt oameni harnici, glumeți și cu mult bun simț, în general. Sunt învățați să se mulțumească și cu puțin, numai să fie sănătoși. Deși unele familii sunt înaintate în vârstă, mai lucrează și la câmp. în anii colectivului au fost de acord să se unească și cu cei de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
veche, au fost construite prin contribuția satului, din contribuția voluntar - bănească și în muncă și că în decursul vremii, dânsul și înaintașii săi au fost ajutați de comitetele de părinți și de cadrele didactice inimoase care au activat aici cu simțul răspunderii evidențiind pe învățătorii Vladimir țopa, Haralambie Jacotă, Constantin Uriță, Constantin Molocea, Gheorghe Popovici, Valentin Grigoriu, Costache Jacotă, Neculai Sâsâeac. Inspectorul General, prof. Constantin Manolache, a felicitat cadrele didactice și pe directorul școlii pentru frumoasele realizări pe linia calității învățământului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chirurgicală - se dovedeau a fi în asigurări, abcesele și colecțiile purulente în general, leziunile provocate de accidentele electrice. Cu această ultimă categorie a patologiei se confruntau dispensarele medicale bucureștene. Corpul medical și farmaceutic din Asigurările Sociale avea în mare măsură simțul datoriei de breaslă, din moment ce, în 1933 aceștia s-au constituit în „Asociația medicilor și farmaciștilor din Asigurările Sociale din România”, asociație profesională. Actul constitutiv a fost aprobat la data de 23 iulie 1933, în prezența a 150 de medici și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mijloacele fiecare caz în parte și prin aceasta aduce o contribuție valoroasă... Dr. Cosăcescu, cu toată asprimea vremurilor a răspuns cu grabă la apelul, care s-a făcut la dânsul, de-a redacta această parte a „Tratatului Român de chirurgie”. Simțul estetic al profesorului Cosăcescu și cultura lui generală l-au ajutat să dea cărții un aspect artistic și o expunere din cele mai frumoase” (România Medicală, 1 decembrie 1941). Profesorul Cosăcescu a făcut la Spitalul de Copii un veritabil centru
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]