19,182 matches
-
lui Cuza, fiindcă nu veți găsi. Mergeți mai departe în istorie, pe la cnezatele și voievodatele întemeiate pe malurile rîurilor, și veți afla că, dacă de sub cloșca iobagului ieșeau din găoace zece pui, negreșit doi dintre aceștia trebuiau să ajungă la stăpînul moșiei. Obișnuit de pe vremea secretarilor de partid să dea telefon la organizația de bază după fonduri, Vieru s a trezit acum cu pivnița federală goală. Activistul Vieru a picat în șezut de pe calul cu mînere al comunismului la o vîrstă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu aliatul său, Licinius, actele conform cărora creștinismul devine religio licita (permisă printre celelalte din imperiu); la ultima vizită, în 326, cu un an înainte de a muri, la 22 mai 327, în Nicomedia. În septembrie 324, Constantin I devenise unicul stăpân al romanității, după aproape 40 de ani de istorie imperială cu multiple "domnii asociate"; pe 8 noiembrie, în același an, se retrasase sub ordinele lui perimetrul Byzantionului, (re)construit ca a doua Romă și sărbătorit cu numele de Constantinopol la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
soției sale), împăratul roman își însușește o trăsătură majoră a puterii autocrate. Constantin I menține atributele Sol invictus și victor, continuând tradiția de la sfârșitul secolului IV și începutul secolului III î.Ch. de care țineau zeii triumfului militar (Benoist 268). Stăpân al lor, Jupiter Capitolinul, reprezentantul poliadei mitologice, deși este cel căruia Constantin I refuză să i se mai închine, îi "împrumută" acestuia componenta sa cultuală sacră, cea a solarității. Pentru că împăratul renunță la tetrarhia politică (v. fig. 21), el poate
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Chiar modalitatea de a delega sau de a prelua puterea poate fi un exemplu elocvent. Instanța unică a basileului "uns" nu permitea o altă opțiune de angajament politic. În sistemul bizantin, un supus nobil nu avea posibilitatea să-și aleagă stăpânul, el îi era menit. În schimb, occidentul catolic a acordat acest drept cu caracter politic, economic și militar, prin codurile vasalității (reținute de texte, de imagini vizuale și de imaginarul colectiv). Dinamica sistemului de putere, pe orizontală și pe verticală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
derivă și dubla sa putere, de judecător absolut (peste laicat și ecclesie), dar și de guvernator al oikonomiei creștine. Pe "ordonata" structurii sale interne, imaginarul organizează și reprezintă registrul perceptibilului, fie "reglat" după modelul antropologic teoretizat de Aristotel (masculin−feminin, stăpân−supus), fie după modelul simbolic al lumii medievale (cultură−natură, dar și relații de tipul: spațiu locuit−spațiu străin, spațiu privat−spațiu public, spațiu profan-spațiu religios, spațiul existentului-spațiul lumii de dincolo etc.). Timpul, "abscisa" sistemului imaginarului, diferențiază aceste tipologii spațiale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
recunoaște imediat. Ați ghicit și voi cine e? Da?! Aveți dreptate. E VACANȚA. - Unde vrei să mergi mai întâi, voinicule: la munte, la mare, la bunici? îl întreabă minunata făptură. Oricare îți este dorința va fi imediat îndeplinită. Tu ești stăpânul meu. Sunt aici ca să te slujesc. - Aș vrea... să merg în lumea stelelor, spune George cu jumătate de gură. - Dorința ta e poruncă pentru mine. Să mergem. O navă spațială își face pe loc apariția. Are formă sferică, e strălucitoare
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Noțiunile de Dumnezeu, de țară, de cetate, de lege sunt latine, bătrânul însuși e un "veteranus" al imperiului. Împărăția l-a lăsat aci domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea, pacostea. Acum stăpânul străin îl plătește, îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
précieuses ridicules. Tehnica e a teatrului francez. De o parte bătrânul boier Ianache și confidentul său Pavel, înfățișînd bunul-simț, pe de alta fetele sale, Elenca, Luxandra și amorezii lor Dimitrache, Panaiotache, exponenți ai bonjurismului. Vin apoi servitorii impertinenți, făcând morală stăpânilor, Mariuța, subretă de teatru francez, Stan, valet valah. Intriga lipsește, înlocuită cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lipsește, înlocuită cu o expunere de atitudini morale. Ianache e mizantrop, bănuitor, vrăjmaș al tinerilor și al femeilor emancipate: Sunt trecut în bătrânețe, și ascultă de cuvânt, Căci am început a crede că e vrun drac pe pământ. Sluga de stăpân nu știe, nici copiii înțeleg, Nevasta în spionlîcuri, toți cum vor așa aleg. N-auzeai mai înainte bonton, ceai și pălării, Acum cine le mai scoase, n-ar mai fi nici pă pustii. Valoarea piesei stă în veselia verbală, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o scoate din noaptea osândei. În Istoria critică Hasdeu se silește a demonstra că selecția naturală și cea providențială lucrează mână în mână în favoarea poporului român. Teritoriul dac este cel mai propice unei civilizații materiale, iar vlahul este, etimologicește, domn, stăpân al popoarelor, printr-o revelare onomastică a Providenței. Mai departe, în Sic cogito, gânditorul profesează o spiritologie în virtutea căreia speța umană printr-o tehnică specială se poate ridica spre starea de spirit pur. ION GHICA Opera lui Ion Ghica (1816-1897
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și de a admonesta. Instrumentul stilistic al acestei arte este lămurirea "pe înțelesul tuturor", prin împerecherea malițioasă de expresii tehnice neologice și de cuvinte neaoșe. Corespondentul sufletesc presupus de acest limbaj e sentimentul mizeriei intelectuale a adversarului. Raportul între polemist (stăpîn pe o mască demnă și glacială) și adversar e acela dintre o minte inaccesibilă și un lamentabil intelect, care trebuie corijat ori admonestat, după cum e cazul. Când Maiorescu vrea să dea a înțelege că adversarul e cu totul inferior, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
schițe dezvoltată în ulei va da pe Sadoveanu, Gîrleanu și ceilalți asemeni. Cea mai tipic arheologică este Câinele Bălan, rememorând vremile școlare cu colegii de internat, Presnel, Tuflic, Poriu-Împărat, Scormolici și Beșleagă, cu câinele Bălan ce pune labele în pieptul stăpânului și-l linge pe obraz și sfâșie anteriile țiganilor, cu trăsura ce ia pe copil în vacanță, o "nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul verde și capra neagră atârnată în curele". Descrierea casei lui Talpan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre par de prin Humulești. În Povestea porcului străjerii împărătești vorbesc ca niște pândari de vie și împăratul se mânie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni, fără hârtii de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este Maxim, servitor și șef al sectei mileniștilor, mistic sincer și haotic, actor excelent pentru mulțime, ființă devotată și totdeodată ipocrită, neprihănită și criminală. Unele scene sunt de neuitat, ca de pildă aceea în care Maxim servește în smoching pe stăpânii săi, luând parte cu deferență la convorbirile lor, sau întrunirea în bucătărie a noii eclezii. ALȚI PROZATORI Sabin Velican (Pămînt nou) dă relații despre secta inochentiștilor, în atmosferă basarabeană. Stejar Ionescu (Domnul de la Murano) a lăsat un volum de nuvele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Petru Manoliu cu declasați, clienți ai azilului de noapte, cu cazuri de homosexualitate, Pericle Martinescu cu liceeni și școlărițe la vârsta efervescentă, T. C. Stan cu proletari intelectuali, luptând cu mizeria, Ion Biberi cu copii sinucigași, bătrâni anxioși, lachei asasini, stăpâni perverși, paranoici, epileptici, George Acsinteanu cu noua generație de intelectuali români, fii ai eroilor morți în război, formând "convoiul flămînzilor". Toți acești tineri, mai mult ori mai puțin intenționat, tratează modalități de trăire și experiențe tragice, și unii se întreabă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și căciulă brumărie", trăiește la moșia sa din Moldova. Pitarul Enache Damian e un produs nealterat, ori foarte puțin alterat al solului românesc. E un boiernaș de modă veche, care-și îngrijește de moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele cu prietenii de primprejur și, presupun, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când era vorba să triumfe, are o oarecare asemănare cu grecul pervers și lacom din Roma imperială, care a fost zugrăvit de Sienckiewicz în Quo Vadis. Chilon Chilonides este desigur un intelectual, este un paria persecutat, și nu aproape un stăpân, ca cei de la noi, dar lăcomia, șiretenia emigrantului, care are un singur scop: să trăiască bine cu orice preț, îi apropie, le dă un caracter de familie. Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa, casa lui Hagi Ilie (observați numele!), cu ogradă, cu grădină, cu cerdac mare, cu lilieci. Această pătură socială e apoi și proastă. Prostia aceasta, mai ales, formează obiectivul satirei lui Caragiale. Atâți "amici" din opera sa, Lache, Mache, Tache, stăpâni pe câteva cunoștințe banale și nerumegate, exprimate într-un stil ridicol de incoerent și într-o limbă ridicol de împestrițată, umplu paginile cele mai frumoase ale lui Caragiale. Citiți, de pildă, minunata O lacună... Prostia aceasta, lipsa de cultură, mahalagismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și acestor găști de neisprăviți rătăciți care trăiesc numai pentru haleală, mîrleală(împerecherea oilor) și maimuțăreală.Descoperirea în sine îmi folosește mie pentru că am fost învățat de părinți să nu mă las îmbrobodit de nimeni dacă vreau să fiu propriul stăpîn. Este realizarea unei pasiuni de mulți ani care m-a împins la studierea numeroaselor lucrări pentru cu-noașterea trecutului neamului nostru și citirea tăblițelor de plumb cu scrierea strămoșească dar și înțelegerea fenomenului de îndobitocire, manipulare și denigrare a identității poporului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ia lecții de latină iar cei mai grei de căpățînă erau trași de coamă. Istoria a consemnat că dragostea pe care o purtau geții cuceritorilor romani s-a măsurat totdeauna numai cu ascuțișul sabiei iar relațiile lor au fost între stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pierdut identitatea lingvisti- că și tradițiile. Prea ne cred unii proști sau grei de cap! Să facă excepție geții de la regula elementară a supraviețuirii în care orice supus încearcă să-și păstreze identitatea și să scape cît mai repede de stăpîn? Nimeni cu mintea acasă nu poate accepta această tîmpenie. Geții, care erau în antichitate cel mai numeros popor din Europa nu s-au vîndut ca o turmă de dobitoace cohortelor romane iar exemplul cel mai grăitor este moartea viteazului Diogio
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]