15,855 matches
-
Codului de procedură penală sau al Codului penal, Curtea urmează a verifica dacă textul criticat conține suficiente elemente de determinare a conținutului acestei sintagme. 13. Referitor la cerințele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii procesual penale, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 25), că destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, a fost statuat faptul că nu poate fi considerată drept "lege" decât o normă enunțată cu suficientă precizie, pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
nu doar o anume bază legală în dreptul intern, dar și calitatea legii în cauză: astfel, aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei și previzibilă. Totodată, în Hotărârea pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), Curtea de la Strasbourg a statuat că noțiunea "drept" folosită la art. 7 din Convenție corespunde noțiunii de "lege" ce apare în alte articole din Convenție; ea înglobează dreptul de origine atât legislativă, cât și jurisprudențială și implică condiții calitative, printre altele, pe cele ale accesibilității
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
că aceștia sunt numiți în funcție, ca și judecătorii, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii și că același organ al autorității judecătorești îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. În continuare, Curtea a statuat că independența justiției cuprinde două componente, și anume componenta instituțională (care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime), cât și independența judecătorului - componenta individuală. 22. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
de absența unor texte legale care să răspundă unor probleme concrete apărute în practica administrativă atât de diversificată. Problemele cadrului legislativ românesc, inclusiv în domeniul administrației publice, sunt cunoscute de autoritățile statului, care, prin intermediul mai multor documente strategice și programatice, statuează necesitatea raționalizării și sistematizării reglementărilor, inclusiv prin instrumente de codificare. Această necesitate este, de asemenea, semnalată în contextul impus de Uniunea Europeană, care pune un accent deosebit pe "buna guvernare" și "o reglementare inteligentă". Intenția Guvernului României de a codifica cadrul
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
impus de Uniunea Europeană, care pune un accent deosebit pe "buna guvernare" și "o reglementare inteligentă". Intenția Guvernului României de a codifica cadrul legal din domeniul administrației publice, prin intermediul unui Cod administrativ și al unui Cod de procedură administrativă, a fost statuată încă din anul 2001, în cadrul programelor de guvernare și al programelor legislative ale Guvernului. În prezent, prioritatea Guvernului României privind elaborarea celor două coduri, privite ca instrument principal de simplificare a legislației în domeniul administrației publice, este reiterată în Strategia
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
vorba chiar de rolul acestuia: a) actuala atribuție prevăzută de Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la "conducerea generală a administrației publice", reprezintă de fapt rolul Guvernului, statuat de art. 102 alin. (1) din Constituție; ... b) emiterea actelor normative (hotărâri pentru îndeplinirea executării legilor, ordonanțe în temeiul unei legi speciale de abilitare și ordonanțe de urgență potrivit Constituției) nu poate fi enumerată ca atribuție a Guvernului, aceasta fiind
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
și plata cheltuielilor instituțiilor publice etc.), neexistând un regim juridic cadru aplicabil oricărei activități/proceduri din administrația publică; ... b) răspunderea administrativ-disciplinară este reglementată în actele normative care reglementează statutul funcționarilor publici/aleșilor locali/personalului contractual. Pentru membrii Guvernului, deși este statuată răspunderea administrativ-disciplinară la nivel de principiu, nu sunt reglementate formele și condițiile acestui tip de răspundere; ... c) răspunderea administrativ-contravențională este reglementată printr-un act normativ special ( Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare - instituie o serie de contravenții și sancțiuni pentru primari și președinții consiliilor județene ( Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede în mod expres răspunderea contravențională, fiind statuată generic răspunderea administrativă a aleșilor locali). ... B.7. Serviciile publice Disfuncționalitățile de formă privesc paralelisme între legea-cadru într-un anumit sector de servicii publice și legile speciale (de exemplu, serviciile comunitare de utilități publice), suprapuneri de prevederi privind aceleași activități
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005 , prin care s-a statuat că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
legii. 19. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. În acest context, instanța europeană a statuat că "dreptul la un tribunal" nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, definitivă în 11 martie 2008, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, Curtea Europeană a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
Omului, [în acest sens, invocând Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, precum și Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei], cât și jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că acesta nu este un drept absolut. Raportat la cauza de față, instanța de judecată apreciază că o tax�� judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei nu
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
instituirii taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituțională s-a pronunțat de nenumărate ori, exemplu fiind Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, prin care s-a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. 19. În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept care cere, prin însăși natura sa, o
DECIZIE nr. 278 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. e) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273075_a_274404]
-
contractante. ... (3) Dacă pe parcursul perioadei de monitorizare se constată următoarele situații: ... - obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanțare sau sunt închiriate (date în folosința unei terțe persoane); - proiectului i se aduc modificări substanțiale; - nerespectarea obligațiilor statuate prin acest contract, autoritatea contractantă va soma cu termen beneficiarul să remedieze deficiențele identificate. Beneficiarul are obligația de a realiza, la termenele specificate, remedierea deficiențelor identificate, implementarea recomandărilor rezultate în urma misiunilor de control ale autorității contractante și/sau CE. În
ORDIN nr. 456 din 6 aprilie 2016 (*actualizat*) pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente subm��surilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271470_a_272799]
-
opțiune a legiuitorului, pe care instanța de contencios constituțional nu o poate cenzura. În același sens, prin Decizia nr. 704 din 17 iunie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008, Curtea a statuat că instituirea condițiilor de transport este un atribut exclusiv al legiuitorului, care a reglementat regimul de circulație pe drumurile publice, astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță. De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
de circulație pe drumurile publice, astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță. De asemenea, prin Decizia nr. 11 din 20 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 2 februarie 2004, Curtea a statuat că stabilirea unor contravenții în sarcina participanților la trafic pe drumurile publice are ca scop prevenirea consecințelor negative în cazul încălcării reglementărilor privind regimul drumurilor. 18. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, Curtea reține că prevederile
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare. În acest sens, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, Curtea a statuat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
nr. 165/2013 , și anume titularul dreptului la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele către care au fost înstrăinate drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Curtea a statuat că această opțiune a legiuitorului nu reprezintă o sancționare a titularilor originari ai acestui drept care au înstrăinat dreptul la obținerea măsurilor reparatorii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, în patrimoniul acestora nu se mai regăsește acest drept. Ca efect al
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
politic necesar pentru derularea activităților economice, fapt care poate implica și adoptarea unor reglementări restrictive, cu condiția ca acestea să se situeze în limitele impuse de asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 15 din 22 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 10 februarie 2004, că, de vreme ce finalitatea urmărită de o anumită reglementare nu poate fi atinsă, atunci este firesc să i se
DECIZIE nr. 139 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271586_a_272915]
-
respectiv necesitatea adoptării unei hotărâri de modificare a Regulamentului în acest scop, prin raportare la art. 66 din Legea nr. 24/2000 - nu apar ca veritabile critici de neconstituționalitate a legii. 17. În jurisprudența constantă a Curții Constituționale, aceasta a statuat că nu este de competența sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului ședințelor comune. Curtea Constituțională nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 738/2012 , Decizia nr. 786/2009 și Decizia nr. 710/2009 ). De asemenea, referitor la situația în care o lege ar fi fost adoptată cu încălcarea unor prevederi ale regulamentelor parlamentare, Curtea a statuat că, deși legea a fost adoptată după o procedură parlamentară discutabilă, "nu este de competența instanței constituționale să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare Regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ" ( Decizia nr. 1.466/2009
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
instrumentul juridic menit să asigure îndeplinirea atribuțiilor Parlamentului nu poate constitui o piedică în realizarea scopului său. Regulamentul parlamentar trebuie interpretat și aplicat cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală." 33. Curtea Constituțională, printr-o jurisprudență constantă, a statuat că nu este de competența sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului ședințelor comune. Curtea Constituțională nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
și art. 133 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 3/1950 , în care se stabilea că vechimea în muncă se socotește neîntreruptă și atunci când "angajatul urmează o școală în scopul pregătirii profesionale". În interpretarea acestor dispoziții legale, instanțele au statuat că durata pregătirii profesionale a angajaților în sistemul uceniciei în școli profesionale sau la locul de muncă constituie vechime în muncă. ... c) Într-o a treia orientare a jurisprudenței, minoritară, s-a considerat că perioada de ucenicie este recunoscută la
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]