16,850 matches
-
croncănitul unui uliu, înălțimea pinilor, dangătul clopotelor, zborul păsărilor pot fi pentru bătrân tot atâtea elemente impresionante ale naturii, realizând pentru cititor adevărate poeme în proză. Un loc aparte îl ocupă visele acestui om, care, influențate de atracția lui din tinerețe pentru sora soției lui, trezesc în sufletul lui Shingo, poate pentru ultima oară, simțăminte erotice. Întotdeauna neclare, visele lui Shingo pornesc de la puternica atracție pe care o simte față de nora sa, Kikuko. Dorind să înlocuiască soțul, care își petrecea timpul
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
a fost supusa într-un scurt timp la prigoană și deportare în masă în lagărele de exterminare amenajate de Germania nazistă pe teritoriul Poloniei. Döme Sztójai a fost ulterior condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din Budapesta și executat. În tinerețe, Sztójay a servit în primul război mondial ca agent de informații în cadrul armatei austro-ungare. Ulterior, din noiembrie 1918, a condus cu gradul de maior departamentul de informații nr. 1 în cadrul armatei noului regim Mihály Károlyi, căreia i-a succedat Armata
Döme Sztójay () [Corola-website/Science/302864_a_304193]
-
1884. Fratele său era politicianul cehoslovac Vojta Beneš. Nepotul său Bohuš Beneš, diplomat și fiu al fratelui său, Václav, a fost tatăl lui Emilie Benes Brzezinski și Václav E. Beneš, un matematician ceh-american. Beneš a petrecut o mare parte din tinerețea sa în districtul Vinohrady al Pragăi, unde a urmat școala secundară în perioada 1896-1904. În acest timp el a jucat fotbal la clubul Slavia Praga. După ce a urmat studii la Facultatea de Filosofie de la Universitatea Carolină din Praga, el a
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
Franța care aplică în practică hotărârile luate de Concilul din Trient. În această perioadă de timp, Richelieu se împrietenește cu François Le Clerc du Tremblay, un călugăr capucin, care mai tarziu devine unul din oamenii săi de încredere. Încă din tinerețe, Richelieu dovedește interes pentru arena politică și presupunându-se că ar fi luat parte la întrunirea de la Loudon, unde se duceau tratative cu privire la o revoltă a nobililor, la care a participat și du Tremblay "Père Iosif" reprezentând interesele reginei Maria
Cardinalul Richelieu () [Corola-website/Science/302931_a_304260]
-
Tema centrală a cărții "Declinul Occidentului" este aceea că toate culturile urmează un ciclu de dezvoltare analog evoluției organice: naștere, maturizare și moarte/declin. Spengler a realizat de asemenea și analogia cu cele patru anotimpuri: primăvara (nașterea și copilăria), vara (tinerețea), toamna (maturitatea) și iarna (bătrânețea și moartea). Spengler a identificat opt culturi care au propiul “stil” sau “suflet”, cultura: egipteană, clasică (civilizația greco-romană), chineză, babiloneană, indiană, arabă și cultura vestică (faustică), fiecare din acestea parcurgând un ciclu de viață identic
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
civilizația. La baza teoriei lui Spengler stă conceperea evoluției culturii în termeni asemănători cu evoluția unui organism biologic; în concepția lui Spengler fiecare cultură urmează logica organică a unei ființe vii, logică pe care Spengler o numește destin. Nașterea, copilăria, tinerețea, maturitatea și bătrânețea sunt stadii identificabile atât în evoluția culturii cât și în cea a unui organism biologic iar ciclurile naturii se pot regăsi și în evoluția fiecărei culturi. Această concepție constituie “morfologia ciclică a culturii”. Sintetizând, morfologia ciclică a
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
din guvernul URSS. Kirov s-a născut într-o familie săracă din Urjum, Rusia. A devenit timpuriu orfan de ambii părinți. A fost crescut de o bunică, dar la 7 ani a fost trimis la orfelinat. A devenit încă din tinerețe marxist, iar în 1904 a aderat la Partidul Social-Democrat din Rusia (PSDMR). Kirov a fost un participant activ la Revoluția rusă din 1905 și a fost ținut în arest timp de trei luni. S-a alăturat bolșevicilor la scurt timp
Serghei Kirov () [Corola-website/Science/299466_a_300795]
-
că, în cea mai mare parte s-au pierdut, fie că el nu le le-a abordat, considerându-le neesențiale). Suetonius a fost primul autor al literaturii de scandal. Avea un plan structurat și a urmărit fidel: familia, nașterea, educația, tinerețea etc. A pus accent pe viața privată, nefiind preocupat de viața politică, fiind defavorabil majorității împăraților, cu excepția lui Augustus. "Istoria Augustă" a fost o colecție anonimă de biografii imperiale. Nu se știe cine a scris-o sau anul scrierii. Acoperă
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
mânăstire, unde își va scrie opera fundamentală: „Viața lui Carol cel Mare”, inspirat de la Suetonius, realizând un portret fizic, moral, intelectual al lui Carol cel Mare. Este o lucrare complet favorabilă împăratului, ce nu conține informații legate de educație sau tinerețea sa, ci accentul este pus pe evenimentele militare și politice. Nithard (790-844), istoric franc, laic, fiul Berthei (fiica lui Carol cel Mare) și al poetului de curte Angilbert, a luptat în războaiele civile de partea lui Carol cel Pleșuv, vărul
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
publicat lucrarea "Sistemul scrierii hieroglifice". Interesul pentru egiptologie a debutat în Franța după expediția lui Napoleon în Egipt. Champollion a călătorit în Egipt în anii 1828-1829. Sir Henri Creswicke Rawlinson (1810-1895) - militar, diplomat, orientalist britanic, întemeietorul asirologiei. Și-a petrecut tinerețea ca militar în India, în calitate de instructor militar pentru armata Șahului Iranului . A tradus scrierea cuneiformă pornind de la inscripția de la Behistun din Iran. După retragerea misiunii britanice, a fost agent diplomatic în Kandahar-Afghanistan și a călătorit în lumea arabă otomană ca
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Geografie. Heinrich Schliemann (1822-1890) a fost descoperitorul cetăților Troia și Micene, fiind considerat întemeietorul arheologiei moderne. A fost fascinat, din copilărie, de Iliada și Odiseea, într-un moment în care nimeni nu credea în conținutul lor istoric. A avut o tinerețe aventuroasă, acumulând o avere ca patron al unei case de comerț cu aur în Rusia și în SUA, în contextul goanei după aur. A făcut comerț cu Rusia în timpul Războiului Crimeii, generând venituri imense. A cheltuit banii personali pentru a
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
sale față de conducerea PCR. Cotidianul i-a citat în 2001 pe istoricul Dorin Dobrincu și pe fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan, care au făcut publice mai multe documente provenite din arhiva SRI, conform cărora Teoctist ar fi participat în tinerețe la rebeliunea legionară din 1941, inclusiv la devastarea unei sinagogi. În documentele citate de Catalan se reținea de asemenea că Teoctist „este cunoscut că a practicat homosexualitatea“. În presă a fost invocată o notă din 1957, care conținea o delațiune
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
urma Academia militară de la Potsdam, Germania, iar la 20 de ani, când se stingea Carol I, vlăstarul regal care-i purta numele, era un june înalt, zvelt, prestant, foarte cultivat și instruit, de o personalitate debordantă. A urmat apoi o tinerețe trăită la maxim care a provocat multă suferință și indignare atât în rândurile Casei Regale. Prima sa căsătorie a fost îndelung contestată întrucât aleasa era o româncă Ioana (Zizi) Lambrino, care provenea dintr-o familie aristocratică greco-bizantină. Carol hotărăște fără
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
separat potrivit intelecției nu poate fi separat și potrivit existenței, așa cum proceda Platon. Astfel, genurile și speciile sunt pur intelectuale. Ontologia tomistă are la bază un aristotelism consecvent și este întemeiată pe o ierarhie strictă a ființelor. Preocupat încă din tinerețe de problema clarificării unui vocabular ontologic fundamental, Toma se implică în marea dispută privind interpretarea textelor aristotelice, situându-se, în acest sens, pe traiectoria deschisă de maestrul său Albertus Magnus. Problema unei interpretări corecte a aristotelismului era una cardinală: împreună cu
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
este o eseistă, poetă, scriitoare și traducătoare română, respectiv suedeză, originară din România, stabilită din 1975 în Suedia prin căsătoria sa cu suedezul René Coeckelberghs. După ce a absolvit Facultatea de Filologie, a fost redactor la revistele "Femeia" și "Luceafărul". În tinerețe a fost implicată într-o relație sentimentală de lungă durată cu poetul Nichita Stănescu, pe care l-a inspirat în numeroase poezii ale sale. Între 1965 și 1975 a publicat următoarele volume de versuri: A mai publicat un volum de
Gabriela Melinescu () [Corola-website/Science/299019_a_300348]
-
la Școala de Arte din Moscova (singura instituție de învățământ superior în care studenții erau primiți fără a prezenta „certificatul de bună purtare" eliberat de poliție). Îndoindu-se de capacitățile sale de poet, el s-a avântat cu toată energia tinereții spre pictură. Succesele lui Maiakovski, în special în desen, au fost excepționale. Dacă ș-ar fi dorit, ar fi putut deveni pictor. Dar încă din 1911, el se întoarce de data aceasta definitiv, la vechea lui pasiune, poezia. Tot în
Vladimir Maiakovski () [Corola-website/Science/304503_a_305832]
-
Derby pentru a urmări vedetele care veneau să ia masa acolo. Își amintește că i-a văzut acolo pe Cary Grant, Marlene Dietrich și Mae West, despre care aflase că veneau regulat în fiecare vineri seara. Bradbury și-a petrecut tinerețea citind și scriind, spunând de mic că va urma "una dintre arte". În afara scrisului, el a fost preocupat de desen și actorie. În 1932, una dintre primele influențe asupra lui Bradbury a devenit Edgar Allan Poe. La doisprezece ani tânărul
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
sale se mai numărau Edgar Rice Burroughs cu seria sa despre John Carter și benzile desenate. Bradbury Obișnuia să asculte spectacolul radiofonic "Chandu the Magician" și, după terminarea emisiunii, se așeza la masă și scria întregul scenariu din memorie. În tinerețe și-a petrecut mulți ani în Biblioteca Carnegie din Waukegan, citind autori ca H.G. Wells, Jules Verne și Edgar Rice Burroughs. I-a plăcut atât de mult a treia carte din seria Barsoom a lui Burroughs, "The Warlord of Mars
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
cum se scrie obiectiv, privind totuși în interior fără a face prea multe comentarii de prisos". A studiat-o pe Eudora Welty pentru "remarcabila abilitate de a crea atmosferă, personaje și mișcare într-un singur rând". Printre autorii preferați ai tinereții sale se numără și Katherine Anne Porter - care a scris despre Sudul American, Edith Wharton și Jessamyn West. Când a fost întrebat la un moment dat de unde vine puterea lirică a prozei sale, Bradbury a răspuns: "Din lecturarea atât de
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
instituții, Madame Perrin. Rezerva Operei Comice față de compozițiile lui Offenbach a fost criticată după această premieră la Teatrul de Varietăți de însuși Jules Janin. Compozitorul și-a găsit un aliat și în jurnalistul Henri de Villemessant. Acesta întemeiase încă din tinerețe jurnalul de modă "[La] Sylphide" și avusese de timpuriu ideea de a oferi în paginile lui un foileton elogios despre diverse articole de consum, pentru care se lăsa bine plătit. După falimentul gazetei și revoluția de la 1848 de Villemessant a
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
ironie condescendentă, gândurile sale nu sunt pline de o critică acidă ci mai degrabă reflectă înțelegerea binevoitoare a unei persoane mai în vârstă care privește, cu oarecare indulgență, la escapadele tineretului, având uneori și o notă de nostalgie a propriei tinereți care a trecut pe nesimțite. În aprilie 1853, la Sorrento, a reușit să termine romanul său în versuri despre gornistul din Säckingen. La 26. octombrie 1853 a semnat contractul de publicare a romanului cu editura “Metzlersche Buchhandlung” din Stuttgart. Editura
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
au împăcat însă în 1886, când scriitorul era pe patul de moarte la Karlsruhe. După despărțirea de Carolina, Joseph Scheffel s-a apropiat de Emma Mackenrodt, născută Heim. Ea era vara lui primară, pe care o iubise cu pasiune în tinerețe dar care între timp se măritase cu negustorul Hector Mackenrodt. După moartea acestuia, Emma a reluat relațiile cu vărul ei, ocupându-se și de creșterea lui Victor. Dintre lucrările sale mai târzii au fost apreciate în mod deosebit cântecele și
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
la care au participat Pasărea Rock, Criști Minculescu și Nuțu Olteanu, Florian Stoica și Victor Solomon, Robin and The Backstabbers ș.a. Între 1979-1984 este colaborator permanent al Radio Televiziunii Române pentru emisiuni că: "Student Club", "Muzicoteca pentru toți", "Radio Recording", "Revelionul Tinereții". Tot în această perioadă a realizat rubrici muzicale pentru RADIO VACANȚĂ MAMAIA. S-a implicat substanțial în lansarea postului local RADIO VACANȚĂ COSTINEȘTI, al cărui redactor muzical permanent a fost din 1982 până în 1990; în toată această perioadă a realizat
Andrei Partoș () [Corola-website/Science/304587_a_305916]
-
Gheorghe Grigorovici a fost arestat la 13 iunie 1949 și deținut fără proces; a decedat la 18 iulie 1950, în închisoarea Văcărești. Tatiana Grigorovici (n. 31 martie 1877 stil vechi, Camenița Podoliei, Ucraina; d. 25 septembrie 1952, București), cunoscută în tinerețe ca Tatiana Pisterman, provenea dintr-o familie înstărită de comercianți evrei. A studiat filosofia la universitățile din Viena și Berna. S-a căsătorit în 1903 la Viena cu Gheorghe Grigorovici. Dezmoștenită pentru această căsătorie cu un creștin, s-a stabilit
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
și interesat de procesul de învățare a lecțiilor filosofice și morale din alte religii. Pentru a face acest lucru, el a fost consultat de călugării budiști, musulmani, creștini, misionari și chiar de către călugărul taoist, Qiu Chuji. Se spune că în tinerețea să, a întâlnit un șaman care i-a prevestit că destinul său e să cucerească și să conducă lumea. În anii 1215-1219, mongolii ocupă Pekinul, Coreea începând să plătească tribut mongolilor. A lansat un atac de succes împotriva Hanatul Kara-Khitan
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]