160,031 matches
-
cei cu studii superioare încheiate. În 1988 suma cerută pentru fiecare persoană era unică - 8.950 de mărci. Banii ajungeau într-un cont al Băncii Române de Comerț Exterior. „În 99% din cazuri, banii au fost folosiți pentru plata datoriei externe a României”, a arătat Florian Banu, cercetător în cadrul CNSAS, care a publicat un studiu pe această temă. În urma negocierilor purtate de Heinz-Günter Hüsch cu reprezentanții Securității, din România au plecat între 1968 și 1989 peste 200.000 de etnici germani
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
complet abia după victoria decisivă obținută de Otto I în Lechfeld, de lângă Augsburg, la 10 august 955, ocazie cu care Bulciu însuși a fost capturat, apoi executat. Această înfrângere catastrofală a determinat aristocrația tribală să-și reorienteze politica internă și externă. Înțelegând situația în care se aflau ungurii, conducătorul uniunii tribale, principele Géza (971-997), a pregătit premisele creștinării ungurilor și ale întemeierii statului maghiar. Fondarea Regatului Ungar și începutul convertirii ungurilor la catolicism au fost înfăptuite de fiul său, Ștefan I
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
intimidare în Transnistria. Grupul Ilie Ilașcu este cel mai cunoscut și bine documentat dintre aceste cazuri. În decembrie 2003, președintele moldovean Vladimir Voronin a protestat împotriva politicii României, speculând că aceasta se recomandă ca avocat al Republicii Moldova în relațiile sale externe și cerând neimplicarea guvernului român în problemele interne și internaționale ale Moldovei. În același timp, un număr de ziare moldovenești speculează că in realitate numărul de românofoni declarați la recensământul din 2004 din Republica Moldova ar întrece cu mult numărul de
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
aceeași limbă, astfel ca el să producă reprezentarea unei scrieri fonetice și nu a unei scrieri ideografice cum sunt cele vechi egiptene sau chinezești. Fără o piatră de la Rosetta proto-Ioniană, rămânând deocamdată hapax legomena, discul din Phaistos are doar coroborări externe pur conjuncturale. Acestea sunt însă remarcabile: Perioadele constante ale precesiei echinocțiale fac ca anumite configurații ale constelațiilor cerului boreal să fie atât riguros posibile, cât și caracteristice doar anumitor epoci. Într-o astfel de epocă, înainte de 2500 î. Hr., doar în
Discul din Phaistos () [Corola-website/Science/296875_a_298204]
-
ereditar, iar între acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau respectate. Domnitorul, ca vasal, era obligat să acorde sprijin militar regelui, prin trupe sau aprovizionarea oastei maghiare. Era obligat să acorde sfaturi regelui, să-l informeze de pericolele externe, să plătească dări, să depună omagiul personal și obediență (din secolul al XV-lea, se duceau delegații să depună omagiul în locul domnitorului). Regele trebuia să-și apere vasalul, sub forma unei intervenții militare, fie diplomatice, să-i asigure garda personală
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de câte ori cerea suzeranul. Domnitorul român jură după rit răsăritean, deși regele polonez era catolic. Și boierii depuneau omagiu și semnau un act separat. Obligațiile domnitorului vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau drept de apel la scaunul de judecată al regelui, suzeranitatea nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Pe plan intern, domnia să a adus un progres economic, visteria se umplea de pe urmă strângerii taxelor și impozitelor și datorită numărului crescut de negustori care treceau granițele țării, cărora domnitorul le-a acordat o serie de privilegii. Pe plan extern, Mircea a fondat alianțe solide că să-și înfrunte inamicii. A continuat în primii ani de domnie conflictul cu regatul maghiar, înfrutându-se cu presiunea politică a regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, și apropierea cu regele Poloniei cu care a încheiat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, și apropierea cu regele Poloniei cu care a încheiat un acord în 1389 pe poziții egale, prin care se promitea un sprijin reciproc împotriva dușmanului comun. Determinat de succesele Imperiului Otoman, și-a reorientat politică externă. Pentru a contracara pretentile de suzeranitate ale regatului maghiar, a continuat politică de autonomie. Însă, regele Poloniei, Vladislav al II-lea al Poloniei și regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, au ridicat pretenții reciproce asupra coroanei , ambii moștenitori ai lui Ludovic
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
comerțul, sursă de venit pentru visteria domnească. Din timpul domniei sale datează și prima mențiune documentară a Bucureștilor, ca reședință domnească, datată din 20 septembrie 1459. Între timp, Papa Pius al II-lea a cerut organizarea unei noi cruciade anti-otomane. Condițiile externe păreau prielnice. Vlad și Matei Corvin au încheiat o înțelegere prin căsătorie domnitorului cu o rudă a craiului maghiar. Prin soli speciale trimise, turcii au încercat să oprească semnarea acordului dintre cei doi. Planul nu a reușit. L-au trimis
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sultanului. A rămas în cultura populară ca un domnitor crud, dar și ca un brav luptător antiotoman, renumit ca "Vlad Țepeș". Personalitatea sa a inspirat numeroasele romane și filme cu Dracula. Urmașul lui Bogdan, Lațcu, pentru a face față presiunilor externe, a încercat să câștige papalitatea de partea sa. La 22 iulie 1370, Papa Urban al V-lea a trimis scrisoare episcopilor din Praga, Bratislava și Cracovia, prin care îl anunță pe ducele Moldovei, Lațcu, că era gata să primească credința
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
artileriei. În față zidului a dispus săparea șanțurilor largi și adânci, cu pari ascuțiți camuflați și în limita posibilităților, umplute cu apă. A reconstruit cetăți vechi, cetatea Romanului, iar pe frontieră estică, a ridicat Soroca și Orhei. A stabilit relații externe, care să asigure independența și suveranitatea țării. A încheiat la 4 aprilie 1459 o convenție cu regele polonez, Cazimir IV Iagello, prin care îi recunoștea suzeranitatea și îi lasă cetatea Hotin sub stăpânire. Un an mai târziu, a reînnoit și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
asigura statutul politic al Țării Românești pe plan internațional. Conflictul de interese dintre Ungaria și Imperiul Otoman asigura domnitorilor posibilitatea de oscilare și oportunism politic. Însă, între 1526 și 1538 , otomanii au impus un nou regim în Țările Române. Politică externă era în conformitate cu directivele otomane. Unii domnitori au optat însă pentru alianțe cu puterile creștine și s-au raliat frontului antiotoman. În Ungaria, după moartea regelui maghiar în Bătălia de la Mohacs, a izbucnit problema succesiuni pentru tron, astfel, au intrat în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
pentru tron, astfel, au intrat în dispută doi pretendenți, Ioan I Zápolya, voievodul Transilvaniei și Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman, duce de Austria și ulterior împărat româno-german. A urmat un război civil în care s-au implicat și forțe externe. Ioan Zapolya a fost sprijinit de otomani. Domnitorii care au acordat sprijin celuilalt pretendent au fost maziliți. Radu de la Afumați, deși a acceptat să se închine sultanului la sfatul boierilor, l-a sprijinit pe Ferdinand de Habsburg. Astfel, boierii au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
revendicat Pocutia de la polonezi, însă a fost înfrânt la Obertyn în 1531. S-a implicat în asasinarea lui Aloisio Gritti, om de încredere al sultanului în Ungaria și Transilvania și a încheiat un tratat cu Ferdinand în 1535. Neavând sprijin extern sau inter, în 1538, sultanul Soliman Magnificul a intervenit în Moldova. Domnitorul s-a refugiat în Transilvania, iar sultanul a impus un domnitor fidel otomanilor, înăsprind regimul. Petru Rareș a reușit să obțină scaunul de la sultan după manevre diplomatice. După ce
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să-și impună voință la alegerea regelui după
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
poclon și curama-cotizație, pentru cornăritul oilor și al boilor, pentru cable și chile-proviziile de grâu, orz ale armatei. În 1593, haraciul a fost crescut la 155 000 de galbeni.Otomanii s-au așezat apoi la nord de Dunăre. Pe plan extern, Papa Clement al VIII-lea a relansat o nouă alianța antiotomană din care făceau parte Țară Românească, Statul Papal, ducatele italiene de Ferrara, Mantova, Toscana, Spania lui Filip al II-lea al Spaniei și Imperiul Romano-German, izbucnind Războiul cel Lung
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnesc. Purta coroana, buzduganul în cadrul ceremoniilor de marele spătar, sceptrul. Succesiunea era ereditar-electivă, astfel, orice membru al familiei domnitoare putea deveni sau putea fi ales domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă, dar respectând formal dreptul boierilor de a-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Doar marii proprietari de pământ erau primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei domnești. Purtau titlul de pan sau jupan în Moldova, sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îl asista pe domnitor în toate chestiunile importante de politică externă și internă. Atribuțiile lui erau: dăruirea unui teren, judecați, încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea Divan în timpul ocupației otomane. Dregătorii erau de două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții administrative sau juridice, și dregătorii de curte, care prestau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1917, apoi tratatul leonin de la Brest-Litovsk, din martie 1918, prin care Lenin ceda Germaniei 800.000 km² și un sfert din populația imperiului țarist, războiul civil și în sfârșit stabilizarea la putere a bolșevicilor. Începând cu 1920, Lenin impune politicii externe bolșevice trei direcții principale. Prima dintre acestea prevedea „apărarea patriei socialiste”, care, pe plan intern, trebuia făcută prin teroare, iar pe plan extern, prin intermediul unei puternice Armate Roșii. Cea de-a doua viza expansiunea „marii revoluții proletare mondiale”, pentru Lenin
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
țarist, războiul civil și în sfârșit stabilizarea la putere a bolșevicilor. Începând cu 1920, Lenin impune politicii externe bolșevice trei direcții principale. Prima dintre acestea prevedea „apărarea patriei socialiste”, care, pe plan intern, trebuia făcută prin teroare, iar pe plan extern, prin intermediul unei puternice Armate Roșii. Cea de-a doua viza expansiunea „marii revoluții proletare mondiale”, pentru Lenin înțelegându-se de la sine că venirea la putere a bolșevicilor în Rusia nu însemna decât începutul unui proces revoluționar menit să schimbe fața
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
da intreaga măsura a eficacității în timpul atacului împotriva Poloniei, în 1939, a Franței, în 1940, și chiar a Ununii Sovietice în iunie 1941. La 15 august 1939, ora 4.30, von Schulenberg primește o telegramă „f.f. urgentă” din partea ministrului afacerilor externe al celui de-al treilea Reich, von Ribbentrop, care îi cere să se prezinte fără întârziere la Molotov, pentru a-i citi acest comunicat surprinzător: „Evoluțiile din ultimul timp par să indice faptul că anumite divergențe de concepție ideologică nu
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Ribbentrop confirmă acordul Berlinului și adaugă că Fuhrer-ul este foarte grăbit, din cauza faptului că, „de la o zi la alta, pot avea loc incidente serioase”, cu Polonia (NSR, 1948). Drept răspuns, Molotov se declară gata să-l primească pe ministrul de externe al Reich-ului, investit cu toate puterile, cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
gata să-l primească pe ministrul de externe al Reich-ului, investit cu toate puterile, cu condiția să fie prevăzută, în același timp cu pactul, și „încheierea unui protocol special care ar preciza interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice este un principiu de mult stabilit al politicii externe a Uniunii Sovietice.” (NSR, 1948). De câteva zile
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
interesele părților semnatare cu privire la anumite chestiuni de politică externă și ar fi parte integrantă a pactului. În paralel, dezamorsează și problema opozițiilor ideologice, explicând că „princicipiul coexistenței pacifice a diferitelor regimuri politice este un principiu de mult stabilit al politicii externe a Uniunii Sovietice.” (NSR, 1948). De câteva zile, fuseseră reluate la Moscova negocierile dintre șeful Armatei Roșii și de delagațiile militare franceză și engleză. Dar Stalin era deja hotărât. La 19 august, el le explică membrilor Biroului politic: „Dacă semnăm
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale. Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]