160,031 matches
-
de 9 mai a fost aleasa ca Ziua a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se ca punctul de pornire al construcției Europei unite a fost declarația prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franței, a propus Germaniei, vechi inamic al țării sale, dar și altor state, să contribuie la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii". În primăvara anului 1950 Robert
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
propus Germaniei, vechi inamic al țării sale, dar și altor state, să contribuie la realizarea "unei solidarități de facto" și să pună "bazele concrete ale unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii". În primăvara anului 1950 Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franței, primește de la omologii din Statele Unite ale Americii și Marea Britanie o misiune istorică: crearea unui plan care să ducă la reintegrarea Germaniei Federale în familia europeană. Problema delicată pe care o avea de rezolvat îl face să recurgă la
Însemnele Uniunii Europene () [Corola-website/Science/296915_a_298244]
-
Tratatul Euroatom rămâne în vigoare. Carta drepturilor fundamentale ale UE este introdusă în tratat; se deschide astfel posibilitatea aderării UE la CEDO. Noul tratat prevede posibilitatea dezvoltării apărării europene și introduce o clauză de solidaritate a UE în fața unui atac extern. Înființează un Parchet European competent în lupta contra fraudelor, dar și împotriva criminalității grave.
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
Educației Naționale, are drept obiect de activitate promovarea cunoașterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învață această limbă și atestarea cunoștințelor de limbă română. ILR lucrează în strânsă colaborare cu Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Pe langă limba română, pe teritoriul României sunt vorbite și alte limbi de către minorități; vezi Limbi în România. Limba română (numită până în 2013 moldoveneasca) este limba oficială a Republicii Moldova. Română este singura limba oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
care nu au corespondent în alte limbi. Acest fenomen, deși nu este specific doar Japoniei, este aici amplificat de lungile perioade în care cultura japoneză s-a dezvoltat în izolare aproape totală față de orice influențe exterioare. Din cauza îndelungii izolări atît externe cît și interne (caracterul de arhipelag, numeroasele zone muntoase) limba japoneză are mai multe zeci de dialecte. Acestea diferă de obicei prin: accentul muzical, modul de inflexionare, vocabular, particule, și pronunție. Mai rar, unele dialecte pot diferi și prin inventarul
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
Auction Facility" în USD. BCE a efectuat o serie de operațiuni de furnizare de lichidități în USD băncilor din zona euro, în numele Rezervelor Federale. Pentru euro a fost adoptat un regim flexibil al cursului de schimb, ceea ce presupune că valoarea externă a monedei euro - la fel ca cea a principalelor valute, cum ar fi dolarul SUA este stabilită pe piață. Banca Centrală Europeană este o instituție independentă. Nici Banca Centrală Europeană, nici băncile centrale naționale din Eurosistem și niciun membru al
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
United States in 1867-1868 after a famine. Renașterea Națională Lituaniană a pus bazele națiunii moderne Lituaniene și unui stat lituanian independent. În timpul Primului Război Mondial, Consiliul Lituaniei ("Lietuvos Taryba") a proclamat independența Lituaniei și reînființarea statului lituanian la 16 februarie 1918. Politica externă a Lituaniei a fost dominată de dispute teritoriale cu Polonia și Germania. Regiunea Vilnius cu orașul Vilnius, capitala istorică a Lituaniei (și capitala proclamată prin Constituție), au fost ocupate de armata polonă în timpul Revoltei lui Żeligowski din octombrie 1920 și
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
o republică parliamentară cu unele atribute de sistem semiprezidențial. Șeful statului lituanian este președintele, ales direct pentru un mandat de cinci ani, cu limită maximă de două mandate. Postul de președinte este predominant ceremonial; funcțiunile sale politice principale sunt afacerile externe și securitatea națională. Președintele este al armatei. Președintele numește și și, la propunerea acestuia din urmă, restul cabinetului, precum și mai mulți înalți funcționari și judecători în toate instanțele. Actuala șefă de stat lituaniană, Dalia Grybauskaitė, a fost , și a devenit
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
ambasade și 9 reprezentanțe permanente în străinătate. În capitala Riga există 37 de ambasade ale unor țări străine și 11 organizații internaționale. Letonia găzduiește o instituție a Uniunii Europene, Organul de Reglementatori Europeni pentru Comunicații Electronice (BEREC). Prioritățile de politică externă ale Letoniei sunt cooperarea în regiunea Mării Baltice, integrarea europeană, implicarea activă în organizațiile internaționale, contribuția la securitatea și structurile de apărare europene și transatlantice, participarea la operațiunile internaționale civile și militare de menținerea păcii, și dezvoltarea cooperării, în special întărirea
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
în Europa de Nord sau "e-Pine" este cadrul diplomatic al Deparatmentului de Stat al SUA pentru cooperare cu țările Nordic-Baltice. Letonia a găzduit Summitul NATO din 2006 și de atunci Conferința anuală de la Riga a devenit un forum de referință în politica externă și de securitate din Europa de Nord. Letonia a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a lui 2015. Conform rapoartelor Freedom House și ale Deparatmentului de Stat al SUA, în Letonia drepturile omului sunt în general respectate de guvern: Letonia
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
condusă de SUA în Irak (2003-2008) și la misiunile OSCE în Georgia, Kosovo și Macedonia. Forțele Armate Letone contribuie la un Grup de Luptă condus de Regatul Unit în 2013 și la Grupul de Luptă Nordic în 2015 conform politicii externe și de securitate comune (CSDP) a Uniunii Europene. Letonia acționează ca stat de frunte în coordonarea Rețelei de Distribuție Nordică pentru transportul materialelor neletale ale ISAF prin aer și pe calea ferată către Afganistan. Face parte din Unitatea Nordică de
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
a demonstrat presupunerile anterioare că ritmul rapid de creștere va duce la o implozie a bulei economice, întrucât era condusă în principal de creșterea consumului casnic intern, finanțată de o creștere importantă a datoriei private, precum și de o balanță comercială externă negativă. Prețurile pe piața imobiliară, care la un moment dat creșteau cu circa 5% pe lună, fuseseră de mult timp considerate prea mari pentru economie, care producea bunuri de valoare scăzută și materii prime. Privatizarea în Letonia este aproape terminată
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
2010, după scăderea profundă din 2008-09. Creșterea PIB real de 5,5% în 2011 a fost susținută de creșterea exporturilor și de o revenire a cererii interne. Ritmul de creștere a continuat și în 2012 și 2013 în ciuda deteriorării condițiilor externe și estimările pentru 2014 erau ale unei creșteri de 4,1%. Rata șomajului a scăzut cu peste 20 de puncte procentuale de la apogeul din 2010, în 2014 situându-se la 9,3%. Transporturile reprezintă circa 14% din PIB. Tranzitul între
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
birocrați. Inițial, statele se confruntau cu două probleme: produsele și armele. Producătorii de saci de iuta au primit mai multe comenzi. Statul trebuia să gestioneze un echilibru dintre sectorul civil și cel militar, balanța dintre nevoile frontului intern și cel externe. Erau necesare produse de larg consum. Era necesară o forță de muncă masivă și o armată imensă pentru a susține echilibrul între ecomomie și război. Economia pe timp de război devine rudimentara față de cea sotisficata pe timp de pace. S-
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Germania și Austro-Ungaria efectuau împrumuturi interne. Cetățenii loiali statului achiziționaseră titluri de stat în număr mare. În Rusia, împrumuturile erau imposibil de realizat datorită sărăciei populației și lipsei încrederii în stat. Germania nu avea de unde să se împrumute pe plan extern, dar împrumuta Austro-Ungaria și Bulgaria. Armata era beneficiara unui circuit financiar extraordinar fără precedent. Până în august 1916, Marea Britanie era finanțatoarea Antantei, din vară 1917 fiind înlocuită de SUA. Resursele masive ale SUA au decis succesul Antantei. Cantitățile masive de resurse
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
a lungul graniței, iar Creta a devenit condus de prințul George al Greciei. La sfârșitul Războaielor Balcanice, întinderea teritorială și demografică a Greciei crescuse. În anii ce au urmat, lupta dintre Constantin I și charismaticul prim ministru pe tema politicii externe a țării în ajunul Primului Război Mondial a dominat scena politică a țării, și a împărțit țara în două grupuri antagonice. De-a lungul unei părți din Primul Război Mondial, Grecia a avut două guverne, un guvern pro-german regalist la Atena și
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
cuprinde trei curți supreme: (Άρειος Πάγος), (Συμβούλιο της Επικρατείας) și (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești. Politica externă a Greciei se efectuează prin , al cărui actual ministru este de la PASOK. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în Balcani, în bazinul Mediteranei, și în Orientul Mijlociu. Ministerul identifică trei aspecte de importanță
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
urmare a participării acestora la Războiul din Golf. O porțiune considerabilă din aceste fonduri au fost alocate bugetului militar. Asigurarea securității naționale, creșterea influenței printre vecinii arabi și asigurarea întoarcerii Înălțimilor Golan, au fost până acum scopurile principale ale politicii externe a Siriei. În multe momente ale istoriei sale, Siria a avut tensiuni virulente cu vecini precum Turcia, Israel, Iraq și Liban. Siria a avut o îmbunătățire a relațiilor cu câteva state din jurul său în secolul 21, înaintea Primăverii Arabe și
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
mult pe credit din Iran, Rusia și China. Economia este puternic reglementată de guvern, care a crescut subvențiile și a întins controlul comerțului pentru a domili protestatarilor și a proteja s. Constrângerile economice pe termen lung includ bariere ale comerțului extern, delinul producției de ulei, mult șomaj, creșterea deficitelor bugetare și creștera presiunii asupra furnizorilor de apă cauzată de folosirea masivă în agricultură, creșterea rapidă a populației, expansiunea industrială și poluarea apei. UNDP a anunțat în 2005 că populația sirană trăiește
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
și cereale. Cea mai mare parte din importurile siriene sunt materiale brute esențiale pentru industrie, vehicule, echipament agricol și utilaj greu. Câștigurile din exporturile de ulei precum și remitererile din partea lucrătorilor sirieni sunt cele mai importante surse ale guvernului pentru schimbul extern. Instabilitatea politică a adus o amenințare semnificativă la dezvoltarea economică viitoare. Investițiile străine sunt afectate de violență, restricțiile guvernamentale, sancțiunile economice și izolarea internațională. De asemenea, economia Siriei rămâne poticnită de birocrația de stat, căderea producției de ulei, creșterea deficitelor
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
fost eliberați din lagărele de muncă forțată. În aprilie, Beria a semnat un decret de interzicere a torturii în închisorile sovietice. Tot pe seama lui Beria au fost puse și liberalizarea politicii față de naționalitățile neruse din URSS, iar în domeniul politicii externe inițierea unor reforme economice și politice în RDG. Unii istorici consideră că inițiativele sale de liberalizare ar fi fost doar manevre tactice prin care urmărea să acapareze puterea. Beria, ca și ceilalți lideri sovietici în frunte cu Hrușciov și Malenkov
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
diverse afecțiuni în timpul anilor petrecuți la "Casa Albă". Politica sa ca președinte al Statelor Unite este caracterizată de optimism și de încredere în calitățile poporului american. Pe plan economic, realizează cea mai mare reducere de impozite din istoria americană. În politica externă, se remarcă prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. În 1983 ordonă invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalațiilor militare din Libia. Susține lupta de guerilă împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua și a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupației
Ronald Reagan () [Corola-website/Science/298217_a_299546]
-
(n. 28 octombrie 1928, București) a fost șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. În anul 1978 el a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informații a SUA în diferite operații împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]
-
Între 1956 și 1960 a fost șef adjunct al Misiunii Române în RFG și șef al rezidenței de spionaj a României din acea țară. În aprilie 1966, colonelul Pacepa este numit în funcția de adjunct al șefului Direcției de Informații Externe (DIE), deținând această funcție până în aprilie 1972. Este avansat apoi la gradul de general maior (1967). În perioada 19 aprilie 1972 - 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceaușescu pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al șefului
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]
-
funcție până în aprilie 1972. Este avansat apoi la gradul de general maior (1967). În perioada 19 aprilie 1972 - 24 iulie 1978, Pacepa a fost consilierul lui Ceaușescu pentru securitate națională și dezvoltare tehnologică, prim-adjunct al șefului Departamentului de Informații Externe (DIE) și secretar de stat la Consiliul Securității Statului (în cadrul Ministerului de Interne). Ulterior promovării sale în funcția de secretar de stat, a fost avansat la gradul de general locotenent (19 august 1974). În iulie 1978, Pacepa a fost trimis
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]