24,313 matches
-
construită după alte reguli decât Apus de soare, personajul nu mai este un erou. Aici D. optează pentru modelul dramei shakespeariene, al cărei spirit îl elogiase adesea. În preajma unui domn dezaxat, sanguinar, fiecare încearcă zadarnic să-și găsească liniștea. Prevestirile, amenințările se transformă cu repeziciune în fapte, tulburând ordinea firească a vieții. Ștefăniță însuși, ticluitor și înfăptuitor al unor răzbunări sângeroase, este ros de neliniște, încordat uneori paroxistic, în pofida aerului calm, sfruntător. Astfel, sursa dramaticului se află, de data aceasta, în
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
compari această gândire cu observațiile auditului intern. În același timp, este important să-i identifici pe cei care acceptă riscul în organizațiile adverse la risc, deoarece ei pot să fie niște „arme periculoase aflate în libertate”, care expun organizația la amenințări neașteptate. În oricare dintre cele două variante, abordarea auditului intern și recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situații. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizației,2 printre care: atenție mai mare acordată aspectelor care chiar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Internal Auditing Handbook, Second Edition, Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, NY 07030, USA, 2006, p. 54; definiție dată de Peter L. Bernstein, autorul primei lucrări privind auditul intern. Guvernanța corporativă 222 Riscul 6 este definit ca fiind amenințarea că o acțiune sau un eveniment va afecta în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
că o acțiune sau un eveniment va afecta în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o amenințare, adică ceva ce s-ar putea întâmpla, amenințarea se referă la un eveniment, adică ceva ce trebuie să se petreacă pentru ca riscul să se cristalizeze, iar dacă se produce, evenimentul va avea impact asupra îndeplinirii obiectivelor organizației. La această definiție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în mod nefavorabil abilitatea unei organizații de a-și atinge obiectivele și de a-și executa cu succes strategiile. Definiția aceasta evidențiază câțiva factori esențiali, respectiv riscul este în mod invariabil o amenințare, adică ceva ce s-ar putea întâmpla, amenințarea se referă la un eveniment, adică ceva ce trebuie să se petreacă pentru ca riscul să se cristalizeze, iar dacă se produce, evenimentul va avea impact asupra îndeplinirii obiectivelor organizației. La această definiție observăm că riscul produce neapărat impact asupra obiectivelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de vedere al unui auditor intern, riscul poate fi considerat ca fiind pulsul organizației. Această analogie ne permite să afirmăm că auditorii interni trebuie să se asigure că organizația adoptă problematica riscului și îl gestionează, mai degrabă decât să tolereze amenințările și, drept urmare, să piardă oportunitățile. Considerăm cu tărie că managementul riscului poate fi și un proces pozitiv, riscul nu este numai ceea ce decurge în mod greșit, ci activități despre care trebuie să te asiguri că sunt corecte sau că le-
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
administrare a riscurilor, chiar dacă în practică există diferențe mari, de la o entitate la alta, privind modul de organizare a entităților. Riscul 8 mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat îmbrăcând forma unei probabilități de natură pozitivă sau a unei amenințări, a unor 6 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 1998, definiție dată de Economist Intelligence Unit, departament al guvernului britanic, p. 17. 7 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 1998, definiție dată de Standardul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
acțiuni sau evenimente și trebuie administrat din perspectiva unei combinații între posibilitatea de a se întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și dezavantaje sau amenințări. Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne o amenințare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunități, care pot fi ignorate sau exploatate. Percepția asupra riscului, datorită unui control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și dezavantaje sau amenințări. Astfel, dacă riscul are un impact negativ asupra atingerii obiectivelor, atunci acesta rămâne o amenințare, iar dacă riscul are conotații pozitive, acestea se vor constitui în oportunități, care pot fi ignorate sau exploatate. Percepția asupra riscului, datorită unui control intern îmbunătățit, se poate transforma din șansa de pierdere într-o oportunitate de câștig. În concluzie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ȘI PARTENERI Puterea relațiilor Abilitatea de a influența Interes pentru competiție Conflict de interese Planuri ascunse sau în schimbare Percepții diferite Ignoranță Sfaturi păguboase Fuziuni Principii de afaceri Eșec al parteneriatului 22. STRATEGIE ȘI LUAREA DECIZIILOR Oportunități Puncte tari Achiziții Amenințări Intrarea sau ieșirea de pe piață Managementul portofoliului Evaluare Presupuneri esențiale Modele de business Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
dar și a proceselor și structurilor decizionale din cadrul acesteia. Riscul care aduce incertitudini privind realizarea unor activități, printr-o gestionare adecvată, permite organizației să aibă mai multă încredere că va Capitolul 3. Managementul riscului 241 obține rezultatele dorite, să mențină amenințările în limitele acceptabile și chiar să ia decizii bazate pe informații care ajută organizația să exploateze oportunitățile care pot să apară. În același timp, o bună gestionare a riscurilor crește încrederea pe care factorii interesați o au în guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurilor pe obiecte auditabile Motto: Controlul intern nu elimină riscuri, ci mai adaugă și el altele. Marcel Ghiță 3.6.3. Controlul riscurilor Controlul riscurilor se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizație, limitând nivelul amenințărilor. Orice măsură luată de organizație pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern”. Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activități: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunități. Capitolul 3. Managementul riscului 257 a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
entitatea, pentru a administra riscurile astfel încât să se încadreze în apetitul de risc, pentru a furniza o asigurare rezonabilă în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor entității. Declarația de control intern SIC ERM CRSA Identificare Evaluare Management Verificări IMPACT Timp cost Integrare Valoare RM Amenințări Oportunități P R O B A B I L I T A T E Ridicat Scăzut Mediu Ridicat Administrarea riscurilor Scăzut Mediu MANDATARI Obiective Politica de risc Capitolul 3. Managementul riscului 273 În prezent, nu există un standard internațional pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ani, a fost descris de IIA75: „Puterea piețelor financiare depinde de încrederea investitorilor. Evenimente ce au implicat acuzații de fraude efectuate de executivii corporativi, auditorii independenți sau alți asemenea participanți la piață au slăbit această încredere. Ca răspuns la această amenințare, Congresul SUA și un număr în creștere de organisme legislative și agenții de reglementare din alte țări au inițiat o legislație și o reglementare care afectează dezvăluirea informațiilor corporative și raportarea financiară. Un caz specific, pentru SUA, îl reprezintă Legea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
apărute în model. ERM a fost descris ca fiind alcătuit din câteva activități după cum urmează:76 articularea și comunicarea obiectivelor organizației; determinarea apetitului pentru risc organizațional; stabilirea unui mediu intern corespunzător, incluzând un cadru de management al riscurilor; identificarea potențialelor amenințări față de îndeplinirea obiectivelor; evaluarea riscurilor (impactul și probabilitatea materializării amenințării); selectarea și implementarea răspunsurilor la riscuri; întreprinderea controlului și a altor activități ce răspund riscurilor; comunicarea informațiilor asupra riscurilor consistente la toate nivelurile din cadrul organizației; monitorizarea centrală și coordonarea proceselor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
din câteva activități după cum urmează:76 articularea și comunicarea obiectivelor organizației; determinarea apetitului pentru risc organizațional; stabilirea unui mediu intern corespunzător, incluzând un cadru de management al riscurilor; identificarea potențialelor amenințări față de îndeplinirea obiectivelor; evaluarea riscurilor (impactul și probabilitatea materializării amenințării); selectarea și implementarea răspunsurilor la riscuri; întreprinderea controlului și a altor activități ce răspund riscurilor; comunicarea informațiilor asupra riscurilor consistente la toate nivelurile din cadrul organizației; monitorizarea centrală și coordonarea proceselor de management al riscurilor și a rezultatelor acestuia, precum și furnizarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
se vor mai repeta, ci cele ce generează succese?” integrarea continuă Partea finală a modelului captează nevoia integrării managementului riscurilor în sistemele actuale și în metodele de lucru ale organizației. Organizația răspunde la risc și îndeplinește această sarcină prin încorporarea amenințărilor și oportunităților în modul în care lucrează: „Managementul încearcă să alinieze organizația, oamenii, procesele și infrastructura pentru a facilita implementarea strategiei și permiterea entității să rămână în cadrul apetitului său pentru risc.”82 81 Ibid., p. 93. 82 Committee of Sponsoring
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
sentimentul elegiac, adesea sumbru, al timpului devastator. Glas de ceară (1972) continuă evocarea cu prohodirea tatălui dispărut (prezență tutelară și în alte cărți), a mamei, a tuturor „rădăcinilor”, într-un perpetuu balans între viața mirabilă, în armonie cu cosmosul, și amenințarea morții. În Masa de mire (1975) predomină starea de comuniune cu universul: „A fi prieten cu un arbore, / Mirele unei flori. / A avea întâlniri secrete cu sorii.” Poetul se „aburește” de lună, umblă „meditabund” și, îndrăgostit lilial, visează să fie
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
modernist al interferențelor dintre arta muzicală - o pasiune constantă a scriitorului - și literatură își găsește realizarea cea mai de seamă în Arta refugii (carte apărută mai întâi în limba franceză, în 1990), unde „mutarea” continuă a familiei Goma, urmărită de amenințarea repatrierii forțate în Basarabia ocupată de ruși, devine laitmotivul muzical al exilului în propria țară și, în același timp, nucleul unei proiectate arte poetice: „Dar și mai artă e să refugi, ca noi, basarabenii. Nu chiar pe muzică - e-he
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
modernizarea tehnologică și economică, activismul politic și tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tehnologică și economică, activismul politic și tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul întrebării, mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deschide posibilitatea transformării sale într-un nu mai puțin sofisticat sociolog-geopolitician. Sfârșitul epocii liberale coincide aproape cu sfârșitul dominației mondiale britanice. Suntem pe cale să intrăm, crede A. Golopenția, într-o perioadă istorică în care toată lumea se află sub o constantă amenințare din partea tuturor celorlalți. În ceea ce se întâmplă în momentul de față trebuie să vedem doar o nouă etapă - una foarte importantă e adevărat - dintr-o dramă istorică majoră; schimbarea impusă istoriei mondiale de către Occident prin intermediul desfășurării, al dezvoltării unei atitudini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
psihologice, fizice. Autoritatea poate avea atributul competenței sau al statutului administrativ, poate fi exercitată în numele unui angajament responsabil față de o sursă, poate fi efectul unei proces de învățare (îndoctrinare), se poate prezenta ca o putere exercitată prin cuvânt (promisiuni, flatări, amenințări) sau prin gesturi (atingere, privire, surâs). În fiecare dintre aceste situații un rol important îl joacă contextul social și politic, normele culturale, situația concretă și nu în ultimul rând gândirea socială dominantă. „Explorările” celor patru autori ai volumului la care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conștiință de sine marcat și persistent instabilă; 4Ă Impulsivitate în cel puțin două domenii care sunt potențial autoprejudiciante (de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de substanțe, condus imprudent, mâncat compulsive. Notă: Nu include comportamentul suicidar sau automutilant. 5Ă comportament, gesturi sau amenințări recurente de suicid ori comportament automutilant; 6Ă instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zileă; 7Ă sentimentul cronic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]