16,124 matches
-
un mare pas înainte. Imaginea idealistă a satului românesc din perspectiva sămănătorismului însemna mult pentru Iorga, dar puțin pentru acești oameni! Ei proveneau din diferite sate ale României. Iorga își amintea cît de tare îi bătuse inima atunci cînd acești americani de origine română au intonat Imnul național al României în cinstea lui. A apelat în zadar la ei ca să revină în țară: "Nu trebuie să vă pierdeți printre străini! Vom găsi de lucru pentru voi!" Românii aceștia (asemenea majorității imigranților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga scria că Mussolini era "nu numai omul de la Roma", ci și "Roman". Ca roman, el ar trebui să înțeleagă "mediocritatea suflată cu aur" și să recunoască anumite limite. Iorga urmărea cu mare interes atenția tot mai mare acordată de americani Europei. "Statele Unite au decis terminarea Primului Război Mondial". Apoi, "ideea solidarității umane, care le scapă unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea centrală a celor de la Washington, iar cei care șantajează cu războiul ar trebui să țină seama de opinia publică americană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar protejat de două oceane, suveran pe continent și înzestrat cu bogății de nedescris și cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un fel de scrupule, așa cum o făcuse în 1942 împotriva americanilor de origine japoneză. (Să nu uităm politica aplicată de englezi în Irlanda sau de alte manifestări naționaliste din Occident). Dacă naționalismul este o realitate atît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu instituții democratice naționalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit în măsura în care erau naționalismul românesc sau naționalismele balcanice. Dacă se simțea în pericol, reacționa împotriva americanilor nativi la fel de fără absolut nici un fel de scrupule, așa cum o făcuse în 1942 împotriva americanilor de origine japoneză. (Să nu uităm politica aplicată de englezi în Irlanda sau de alte manifestări naționaliste din Occident). Dacă naționalismul este o realitate atît de importantă (Iorga i-ar fi spus "manifestare organică), atunci nu este deloc înțelept să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atras atenția lui Lacouture asupra faptului că "De Gaulle și-a ales primul-ministru direct dintr-o casetă depozitată într-un seif de bancă", referindu-se la Pompidou și la relațiile dubioase ale acestuia cu patronatul și cu banca Rothschild 33 Americani și români din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 34 "Neamul românesc", 29 noiembrie 1926 35"Neamul românesc", 11 iunie 1906 și 9 iulie 1906 36"Neamul românesc", 20 septembrie 1923 37"Neamul românesc", 25 martie 1907. Vezi și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost, sîntem și vom rămîne motivați din punct de vedere etic". Theodorescu, op. cit., p. 165 86 Op. cit., p. 161. "Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului" 87 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 82. 88 Americani și români din America, p. 271, și O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 136 89 Șeicaru, op. cit., p. 98 90 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 10 91 Theodorescu, op. cit., p. 167
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Național 168 "Le Temps", Paris, 15 aprilie 1906 și O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 130 169 The European Right: An Historical Profile, H. Roger și E. Weber, editori, Berkeley / Los Angeles, 1965, p. 511 170 Americani și români din America, Vălenii de Munte, 1930, p. 214 171 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 134-135 172 Theodorescu, op. cit., p. 175 173 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 33 174
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
poate mai potrivit ca o persoană purtînd numele de Hunyadi să fie partizanul unei asemenea reconcilieri. "Neamul românesc", 14 aprilie 1932 78 "Neamul românesc", 11 și 15 martie, 8 aprilie 1932 79 Memorii, vol. VI, p. 387 80 Iorga, My American Lectures, p. 79 81 "Neamul românesc", 24 februarie 1932, vez și Memorii, vol. VI, p. 328 82 Memorii, vol. VI, pp. 10, 11 și 335 83 Isprava, p. 3 84 O viață de om..., vol. III, pp. 188 și 252
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
condițiile pentru o Europă nouă. Dar Întreg continentul a trăit zeci de ani după 1945 În umbra războaielor și a dictatorilor din trecutul recent. Este una dintre experiențele care Îi unesc pe europenii din generația postbelică și Îi separă de americani, cărora secolul XX le-a dat lecții diferite și mult mai optimiste. și este un punct de plecare necesar pentru oricine vrea să Înțeleagă istoria Europei dinainte de 1989 și să aprecieze cât de mult s-a schimbat după aceea. Comentând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu era un proiect comun preexistent: nimeni nu și-a propus să-l realizeze. Dar, odată ce a devenit limpede că Europa ocupa această poziție nouă În schema internațională, relațiile ei cu SUA au căpătat un aspect diferit - pentru europeni și americani deopotrivă. Aceasta este a patra temă Întrețesută În lucrarea mea despre Europa postbelică: relația complicată și adesea greșit Înțeleasă cu Statele Unite ale Americii. Vest-europenii doreau ca SUA să se implice după 1945 În problemele europene, dar, În același timp, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vestul Uniunii Sovietice erau condamnate - și o știau prea bine. În orice caz, nu li s-a dat de ales. Încă din 1942, britanicii agreaseră propunerea cehilor de a strămuta după război populația germană din regiunea sudetă, iar rușii și americanii li s-au alăturat În anul următor. Pe 19 mai 1945, președintele cehoslovac Edvard Beneš decreta: „Am hotărât să eliminăm o dată pentru totdeauna problema germană din republica noastră”5. Proprietatea nemților (ca și a ungurilor sau a altor „trădători”) urma
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mare aceste sentimente, trimițându-i acasă pe sovietici și pe est-europeni, uneori cu forța. Reprezentanții sovietici veneau să-și adune efectiv concetățenii din taberele germane, În vreme ce refugiații din Est Încercau cu disperare să-i convingă pe oficialii francezi, britanici sau americani că nu vor să se Întoarcă „acasă” și că ar prefera să rămână În... Germania. Nu toți au reușit: Între 1945 și 1947, aliații au returnat 2.272.000 de cetățeni sovietici. În primele luni de după război au avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
poporului era nevinovat, iar națiunea germană fusese, ca toate celelalte, victima pasivă a nazismului. Crimele naziștilor au fost „comise În numele Germaniei”, cum spunea o jumătate de secol mai târziu cancelarul Helmut Kohl; puțini admiteau că au fost comise de germani. Americanii erau cei mai conștienți de acest lucru și au inițiat imediat un program de reeducare și denazificare În zona lor, având ca obiective scoaterea Partidului Nazist În afara legii și eradicarea ideilor naziste, pentru a instaura În viața publică germană libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Era imposibil să-i elimini pur și simplu din viața publică germană. Nu că nu s-ar fi Încercat - 16 milioane de Fragebogen (chestionare) au fost completate În cele trei zone apusene ale Germaniei ocupate, majoritatea În zona controlată de americani. Acolo, autoritățile au declarat „inculpabili” 3,5 milioane de locuitori (un sfert din populația zonei); până la urmă, majoritatea nu au fost aduși În fața tribunalelor de denazificare create În martie 1946 și conduse de nemți, sub ochiul atent al Aliaților. Civilii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cred În el reprezintă un partid Învins, care are tot atâta viitor cât iacobiții În Anglia după 1688”. Taylor exagera ca de obicei, se Înșela pe termen lung (ca toată lumea) și ar fi fost uimit să afle că mulți dintre americanii care administrau În prezent Germania, deși adepți ai programului New Deal al lui F.D. Roosevelt, erau entuziaști ai planificării. Dar În acel moment, el avea În linii mari dreptate. Ce era „Planificarea”? Termenul poate genera confuzii. Singurul element comun tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
milioane de dolari mai mult decât suma salariilor primite. În Braunschweig, cu 600 de țigări puteai cumpăra o bicicletă - o strictă necesitate În Germania, ca și În Italia, surprinsă memorabil În filmul lui Vittorio de Sica Hoții de biciclete (1948). Americanii au sesizat gravitatea crizei europene. A fost unul dintre motivele pentru care au căutat cu insistență o soluție În problema germană, cu sau fără cooperare sovietică. În opinia unor consilieri prezidențiali bine informați, precum George Kennan, Europa din primăvara anului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și urmările sale ar fi putut la fel de bine să precipite declinul final al Europei. Pentru Konrad Adenauer și mulți alții, haosul european părea chiar mai adânc decât În 1918. Bântuiți de amintirea greșelilor de după primul război mondial, mulți europeni și americani se gândeau la ce era mai rău. În cel mai bun caz, credeau ei, continentul avea să Înfrunte zeci de ani de sărăcie și conflicte. Locuitorii germani din zona americană nu credeau că țara lor se va ridica În mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dezvoltare, și nu un fond umanitar. În al treilea rând, sumele În chestiune erau realmente substanțiale. Până În 1953, când Planul Marshall a luat sfârșit, Statele Unite au cheltuit 13 miliarde de dolari, mai mult decât toate ajutoarele internaționale acordate anterior de americani la un loc. Sumele cele mai mari (ca valoare absolută) au revenit din nou Marii Britanii și Franței, dar și mai semnificativ a fost impactul relativ asupra Italiei și beneficiarelor mai mărunte: În primul an de la lansarea Programului de Reconstrucție Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
schimbaseră Într-un an: Congresul voia să creadă că Planul Marshall reprezenta o barieră economică În calea expansiunii sovietice. Dar În iunie 1947, oferta de ajutor a fost Înaintată tuturor țărilor europene, fără deosebire. Stalin și Molotov suspectau, desigur, motivele americanilor (termenii propuși de Marshall erau incompatibili cu economia Închisă a Uniunii Sovietice), dar părerile lor nu erau Împărtășite de restul Europei de Est, care nu era Încă un bloc. Astfel, ministrul de Externe necomunist la Cehoslovaciei, Jan Masaryk, a acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lucru e valabil și pentru „alegerea” impusă tuturor țărilor din Est, și poate mai ales pentru Uniunea Sovietică. Decizia lui Stalin de a sta departe de ERP a fost una dintre marile sale erori strategice. Indiferent de calculele lor secrete, americanii lansaseră oferta pentru toți și nu ar fi putut să nu includă Europa de Est În ERP; consecințele acestui gest ar fi fost incalculabile. Așa, sprijinul economic s-a limitat la Occident și a marcat Începutul separării Între cele două jumătăți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
protecționismul reciproc distructiv și colapsul schimburilor comerciale. Deși administratorii americani ai Planului nu făceau un secret din așteptările lor, ei au lăsat europenilor responsabilitatea de a determina nivelul de ajutor necesar și metodele de distribuție. Obișnuiți cu interesul nedisimulat al americanilor În negocierile bilaterale anterioare pentru Împrumuturi, politicienii europeni au fost destul de surprinși. Nedumerirea lor era de Înțeles. Americanii Înșiși aveau păreri Împărțite despre obiectivele Planului. Idealiștii adepți ai politicii New Deal - numeroși În administrațiile americane postbelice - vedeau În el o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor, ei au lăsat europenilor responsabilitatea de a determina nivelul de ajutor necesar și metodele de distribuție. Obișnuiți cu interesul nedisimulat al americanilor În negocierile bilaterale anterioare pentru Împrumuturi, politicienii europeni au fost destul de surprinși. Nedumerirea lor era de Înțeles. Americanii Înșiși aveau păreri Împărțite despre obiectivele Planului. Idealiștii adepți ai politicii New Deal - numeroși În administrațiile americane postbelice - vedeau În el o oportunitate de a reconstrui Europa după chipul Statelor Unite, punând accentul pe modernizare, investiții În infrastructură, productivitate industrială, creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
infrastructurii. Îngrijorați, observatorii americani s-au străduit inutil să Încurajeze guvernul să introducă impozite progresive, să relaxeze politica de austeritate și să permită scăderea rezervelor valutare, pentru a evita declanșarea recesiunii economice. Aici, ca și În Germania de Vest, planificatorii americani ar fi dorit să vadă o politică economică și socială mai de centru, nu tradiționala politică deflaționistă. În Franța, ajutorul economic i-a ajutat pe planificatorii autohtoni să-și atingă obiectivele. Cum recunoștea mai târziu Pierre Uri, unul dintre asociații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politică economică și socială mai de centru, nu tradiționala politică deflaționistă. În Franța, ajutorul economic i-a ajutat pe planificatorii autohtoni să-și atingă obiectivele. Cum recunoștea mai târziu Pierre Uri, unul dintre asociații lui Monnet, „ne-am folosit de americani ca să impunem guvernului francez ceea ce consideram necesar”, ignorând dorința de liberalizare a americanilor, dar răspunzând cu entuziasm presiunilor Statelor Unite de a investi și moderniza. Dolarii ERP (1,3 miliarde În 1948-1949 și Încă 1,6 miliarde În următorii trei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ajutorul economic i-a ajutat pe planificatorii autohtoni să-și atingă obiectivele. Cum recunoștea mai târziu Pierre Uri, unul dintre asociații lui Monnet, „ne-am folosit de americani ca să impunem guvernului francez ceea ce consideram necesar”, ignorând dorința de liberalizare a americanilor, dar răspunzând cu entuziasm presiunilor Statelor Unite de a investi și moderniza. Dolarii ERP (1,3 miliarde În 1948-1949 și Încă 1,6 miliarde În următorii trei ani) au finanțat aproape 50% din investițiile franceze În domeniul public, În cadrul Planului Monnet
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]