16,029 matches
-
puternice. François Aballea 84 și Georges Lavau 85 subliniază că este uimitor de constatat cum primii responsabili ai politicii amenajării teritoriului au refuzat orașul, insistând mai curând asupra inconvenientelor decât asupra avantajelor acestuia. Ancheta realizată de Monique Dagnaud 86 asupra ideologiei urbane a elitei tehnocratice și politice confirmă această stare de spirit; ea caracterizează perioada 1945-1955 tot prin pregnanța mitului patologiei sociale urbane. Această resurgență a igienismului este o expresie a lipsei unei politici efective a locuirii, înlocuită de lamentări privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
începutul anilor 1950. Numirea lui Edgar Pisani la conducerea acestuia a constituit o garanție în plus. "Edgar Pisani a vrut să se delimiteze de urbanismul reglementativ și de controlul amănunțit, care erau practici ale Ministerului Construcțiilor. El este reprezentantul unei ideologii pe care încearcă să o prezinte ca fiind o nouă politică urbană și preconizează o transformare a acțiunii statului. Administrația trebuie descentralizată, trebuie să anime mai mult decât să controleze, "să facă să se facă" mai mult decât să facă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apoi, din cauza subterfugiului care îl prezenta pretenția sa de a întruchipa progresul tehnologic. Nerecunoașterea dorințelor locuitorilor transpare în trei aspecte: efectele emergente ale standardizării noilor construcții, și în particular a marilor ansambluri destinate locuirii și vieții sociale; tensiunile generate de ideologia amestecului social; contradicția între construcția de mari ansambluri și preferința francezilor pentru locuința individuală. Standardizarea construcțiilor colective moderne face dificilă 192 aproprierea orașului de către locuitorii săi. Urbanismul progresist nu-și disimula autoritarismul. În numele transparenței, "[...] se încăpățânau să pună "bucăți de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
materie de animație culturală, socioculturală sau urbană. "Din 1958 până în 1966 putem susține rezumă Michel Amiot că politica statului a constat în a pune accentul pe dotările tehnice, considerate mijloc privilegiat de a determina colaborarea asociațiilor cu scopuri diferite, dincolo de ideologiile desuete și periculoase"251. În același timp, legitimitatea dotărilor mai consta, în ochii urbaniștilor și ai aleșilor locali, în capacitatea lor de a genera în mod automat viață socială, la care să acceadă cât mai mulți și care să asigure
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
totovalență. De ce să nu ne închipuim că într-o MJC se întâlnesc regulat responsabilii grupului de cercetași, ai clubului de jazz, ai echipei de baschet, ai tinerilor comuniști etc., ai căror membri și aderenți ocupă același teritoriu? Scopurile, metodele și ideologiile lor sunt atât de diferite încât trebuie să se ignore? Sau pot admite că acestea implică existența lor laolaltă? Oamenii au dreptul să-și aleagă grupurile, dar au dreptul și datoria ca grupurile lor să nu se închidă în ghetouri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ghetouri, delimitate de preocupări specifice. Această formă de cooperare nu există încă decât sub formă de încercări timide și neclare. Intoleranța grupurilor supraviețuiește în tolerantul nostru secol 253". A dota și anima viața socială" era apelul prin care se concretiza ideologia modernistă a Planului. Pentru a reacționa la civilizația "gadget"-ului, nu se putea concepe dotarea fără animație. "O politică a dotărilor sociale și culturale poate avea sens dacă nu este expresia și, într-o oarecare măsură, mijlocul unei politici de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
administrațiilor centrale, a căror credibilitate în privința suscitării intermodalității și coerenței se măsoară printr-o înverșunată apărare a structurilor (direcția drumurilor, direcția transporturi terestre etc.) și a practicilor (metode de evaluare a proiectelor privind căile ferate, rutiere...) monomodale"353. Imersia în "ideologia tehnicii" pare un paliativ la incapacitatea de a defini și, mai ales, de a aplica o politică generală coerentă în domeniul transportului în comun. Inovația tehnică fascinează aleșii mai mult decât reflecția ingrată și complexă asupra organizării deplasării locuitorilor. Încrederea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ancien Régime, CORDA, 1975, p. 21. 1 Georges Mesmin, deputat de Paris, specialist în probleme de urbanism și de construcție, susținător convins al autorității statale, percepe aici angajarea Franței pe calea urbanismului operațional. Cât despre Marcel Cornu, aflat la antipodul ideologiei lui Mesmin, acesta nu se poate abține să se gândească, pe 22 iunie 1965, ziua prezentării proiectului principal al amenajării și al urbanismului regiunii Paris, "la acest suveran și la acest prefect care, acum o sută de ani, se doriseră
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de rolul social pe care îl are de îndeplinit; își iubește țara și iubește societatea". Cercetând imaginarul locuinței sociale în romanul francez al secolului al XIX-lea, Roger-Henri Guerrand descoperă în Zola pe unul dintre cei mai talentați propagandiști ai ideologiei pavilionare "care ar fi trebuit să contamineze toată clasa mijlocie" (p. 230) (R.-H. Guerrand, op. cit., 1992). 10 Citat de L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 187. 11 Louis Houdeville povestește o anecdotă relatată în jurnalul Combat din 12 ianuarie 1952
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Belin, 1999, cap. 4. 68 Concepția potrivit căreia este posibil a transforma raporturile sociale modificând amenajarea și conținutul spațiului a fost de multe ori denunțată, mai ales de către sociologia urbană marxistă, în anii 1960-1970, ca forma cea mai semnificativă a ideologiei urbane. 69 Henri Bazire, citat de Jean Megret, Pierre Badin, Anthologie du catholicisme social en France, Lyon, Cronica socială a Franței, 1948, p. 183. 70 Émile Cheysson, citat de Christian Topalov: "Marché, solidarité, équité", în Le Courrier du CNRS, nr.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noastre postul Paștelui. Sub influența asimilării dintre Dionisos și Osiris, cultul lui Bachus a evoluat către consacrarea vieții de după viață. De la vinul de aici, simbolismul se îndrepta către viața de dincolo. Spre deosebire de creștinismul de la începuturi, Bacanalele nu erau îndreptate împotriva ideologiei dominante. Dar reuniunile bahice, al căror caracter secret nu putea decât să neliniștească statul, provocau dezordine și, în special, fervoarea adoratorilor lui Bachus, al căror număr nu înceta să crească, se îndrepta către un zeu al vieții eterne mai degrabă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Este eliberat în 1964, odată cu ceilalți deținuți politici din țară. În același an, toamna, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care o va absolvi în 1969. În 1970 se înscrie la doctorat, cu teza Ideologia literară și estetica între 1826-1876 (De la Heliade la Maiorescu), pe care însă n-o finalizează. Este cercetător la Institutul de Filosofie și Psihologie din Cluj al Academiei Române (1970-1972), apoi devine redactor la Editura Dacia din același oraș, unde în 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
de durată la „Gândirea”, unde publică, printre alte eseuri, Charmion sau Despre muzică, reluat în volum în 1941. Două articole din 1935, în „Națiunea” și „Luceafărul literar și critic”, preced publicistica politică, de coloratură elitistă, dar cu recursuri la argumentele ideologiei de extremă dreapta, din „Sfarmă-Piatră”. Între timp, imaginea scriitorului se consolidează în conștiința contemporanilor prin volumul de eseuri Limite (1936), laureat de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai apare sporadic în „Da și nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
În 1888 și 1889, C. Mille continuă la D. o. Săptămâna literară, foileton pe care îl redactase și la „Lupta”, și unde discută strânsa legătură dintre politică și literatură, cu argumente luate din H. Taine, dar și cu altele din ideologia socialistă. Tot el publică versuri, inspirate din realitatea socială, și schițe, dintre care unele reluate în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski, semnate Emil, îi aparțin, probabil, tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
sale sunt epigonice, sărace, năpădite de clișee, mai ales atunci când încearcă să construiască un portret în stil realist sau când intenționează să recompună o stare de spirit. Mai mult, autor din anii ’50, el falsifică de fapt realitatea sub presiunea ideologiei pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
Organizarea culturii fizice”. În același context se înscrie și promovarea elementelor specifice planificării strategice în cadrul strategiilor de organizare și dezvoltare a activității sportive elaborate la nivelul central și teritorial începând cu anul 1973. Aceste concepte erau însă marcate / influențate de ideologia specifică acelor vremuri. Începând cu anul 1990 și în domeniul managementului activității sportive au fost promovate schimbări radicale. Putem considera că această ultimă perioadă poate fi împărțită în două etape: prima, până în anul 2000, când a fost pusă în operă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de formalism. Dacă situăm volumul în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei muncitoare și a ideologiei burgheze, este cu neputință de realizat (...). Trebuie să semnalăm încă de la început că în versurile scrise din 1948 și până azi, poeta dovedește a nu fi observat - decât într-o neînsemnată măsură - faptul că lupta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei muncitoare și a ideologiei burgheze, este cu neputință de realizat (...). Trebuie să semnalăm încă de la început că în versurile scrise din 1948 și până azi, poeta dovedește a nu fi observat - decât într-o neînsemnată măsură - faptul că lupta de clasă se duce împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mladin din Cumpăna luminilor de N. Jianu, faptul că autorul îl prezintă bolnav de tuberculoză? (...). Analizând cauzele lipsurilor existente în literatura noastră referatul ajunge la concluzia că ele se datoresc unor false concepții despre documentare, se datoresc unor rămășițe ale ideologiei burgheze în conștiința scriitorului, precum și insuficientei însușiri de către scriitori a învățăturii marxism-leninismului (...)”. Să reținem un termen care va face oarecare carieră, tinzând să devină o categorie estetică sui-generis: „cenușiul”; căci după acest semnal va începe o adevărată campanie de scotocire
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luptă ale clasei muncitoare (...). În continuare Maria Banuș s-a referit doar în treacăt la lipsa ei îndelungată de pe frontul literar, evitând să analizeze cauzele serioasei rămâneri în urmă a creației sale literare, și nu a luat poziție față de manifestările ideologiei burgheze în literatura noastră (...). Kovacs GYÖRGY s-a ocupat de unele probleme ale literaturii maghiare din R.P.R. subliniind cu tărie faptul că Uniunea Scriitorilor nu acordă atenția cuvenită literaturii scriitorilor din provincie. Criticând noul roman a lui Asztalos Istvan Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
NOVICOV a subliniat că problema principală a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe care a adoptat-o în cadrul discuțiilor Maria Banuș. Faptul că Maria Banuș și-a recunoscut greșelile, că a promis că le
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problema principală a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe care a adoptat-o în cadrul discuțiilor Maria Banuș. Faptul că Maria Banuș și-a recunoscut greșelile, că a promis că le va repara prin fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]