15,846 matches
-
structura "Sistemului Versailles". Iorga și-a reluat cursurile la Universitatea de la București. În 1928, a devenit decanul Facultății de Litere, iar ulterior Președinte al Universității de la București. Ținea multe conferințe la Academia Română și în alte instituții de învățămînt superior, la Liga Culturală. Și în cadrul diverselor organizații din România. Mai erau și școlile înființate de Iorga în două țări latine îndrăgite de el, Franța și Italia. La sfîrșitul anilor '30, bazîndu-se pe descoperirile arheologice geto-trace, Iorga a încercat să înființeze un institut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga în cadrul Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă în domeniul colaborării culturale cu minoritățile, al organizării de congrese și expoziții și al editării calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Românesc". Cele două inovații aduse de Iorga în cadrul Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular și școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mare de evrei la întrunirile Ligii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ligii Culturale după război au fost Teatrul Popular și școala Misionară 148. Este regretabil că nu a organizat niciodată o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mare de evrei la întrunirile Ligii Culturale. Iorga le-a cerut să fie români patrioți și a condamnat excesele antisemite 149. În noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o campanie generală de alfabetizare. În perioada aceasta, s-a înregistrat pentru prima dată un număr mare de evrei la întrunirile Ligii Culturale. Iorga le-a cerut să fie români patrioți și a condamnat excesele antisemite 149. În noiembrie 1929, Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revoluției culturale care se presupunea că va decurge din acesta. Din păcate, violența atacurilor lui Iorga nu depășea lipsa lor de efect. O altă trăsătură permanentă era condamnarea alcoolismului. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în contact permanent cu toate ligile antialcoolice din lume. Pe lîngă corupție și alcoolism, puritanul Iorga ducea o luptă neistovită împotriva pornografiei. Ziarul lui inițiase o cruciadă împotriva manifestărilor politice la care Iorga se referea cu dispreț utilizînd termenul "anarhie". Deși nici el nu avea un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost punerea în aplicare a ideii "unui guvern aflat deasupra partidelor". A încercat mai întîi să formeze un guvern de "concentrare națională". Titulescu nu aparținea nici unui partid politic; era cel mai mare diplomat român din perioada interbelică și președinte al Ligii Națiunilor. Existau mari animozități (dar la modul civilizat) între Iorga și Titulescu. Iorga a refuzat să facă parte dintr-un guvern Titulescu, astfel încît acesta a plecat la Londra ca ambasador al României 32, de unde va depune toate eforturile ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
falsifice desfășurarea alegerilor prin mai multe mijloace 54. Iorga era acum aliat cu liberalii lui Duca, cu care ulterior a intrat în divergență, formînd așa-numita "Uniune națională". Iorga era sprijinit și de Partidul German, de Partidul Ucrainean și de liga anticuropție "Vlad-Țepeș". Argetoianu a avut grijă să obțină rezultatele dorite. Alegerile au avut loc la începutul lunii iunie. Uniunea Națională a obținut mai mult de 40% din voturi, asigurîndu-și astfel o majoritate confortabilă. Multe dintre mandatele "Uniunii naționale" erau completate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să emită un moratoriu pentru țărănimea înglodată în datorii. Economia împovărată de criză mergea din rău în mai rău, dar Franța, principala aliată a României, era încă prosperă. Avea oare Franța să-i dea o mînă de ajutor? Avea oare Liga Națiunilor (afiliată sub influența Franței) să sară în ajutorul României? Nu era ușor să obții un astfel de ajutor. Situația era proastă pentru guvernul Iorga în Franța și în Occident. O mare parte a presei franceze îi era ostilă; capitalul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sub ochii țăranilor români și ruși. Nu li se acorda nici un ajutor de către partea rusească și nici părții române nu i se permitea să intervină dacă aceștia zăceau pe jumătatea sovietică a gheții 78. România a protestat zadarnic pe lîngă Liga Națiunilor. Iorga le-a făcut o vizită memorabilă deținuților politici din închisoarea Văcărești, însoțit de sora doamnei Catinca. Au intrat într-o celulă în care se aflau deținute comuniste. (După cum își amintește Iorga, "toate erau evreice urîte"). Erau toate intelectuale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Charles Rist, acesta fiind ginerele lui Gabriel Monod, profesorul lui Iorga de la școala de Înalte Studii. Rist a sosit la București la începutul lui mai. Măsurile preconizate de el erau drastice. El nu aducea împrumuturi din partea Franței sau a Ligii Națiunilor, cerînd însă reduceri masive la capitolul buget, ceea ce era inacceptabil pentru Iorga. El voia să reducă salariile proporțional. Rist i-a spus că dacă salariile nu erau plătite, consecințele vor fi dezastruoase. "Orice alternativă este mai bună decît moartea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
clausus-ului. S-a întors imediat în țară și a preluat conducerea acestei mișcări. Ceea ce mult prea mulți studenți considerau drept ofensator era noua Constituție, care acorda drepturi evreilor români. Drept rezultat, în martie 1923, a fost constituită la Iași LANC (Liga Apărării Naționale Creștine), căreia i s-au alăturat cîteva grupuri fasciste izolate, dar poate că cel mai important recrut a fost tînărul student Ion Moța, care a fondat Acțiunea românească, de orientare evident maurasiană. Ion Moța a devenit ideologul mișcării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1927, ca urmare a cîtorva din "acțiunile sale directe", Codreanu a fost întemnițat în închisoarea Văcărești. Aflat în capela închisorii, a fost inspirat de icoana Sfîntului Arhanghel Mihail și și-a numit mișcarea Legiunea Arhanghelului Mihail, despărțindu-se oficial de Liga Apărării Național-Creștine a lui Cuza. A fondat în cadrul ei o organizație de luptă, Garda de Fier, îndreptată "împotriva comuniștilor evrei". În realitate, aceasta era menită să apere mișcarea de aparatul represiv al regimului. Ce reprezenta mișcarea lui Codreanu? Codreanu sublinia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii Naționale și lider al "Ligii Corporaliste Naționale", era ideologul acestui program. El știa că o asemenea povară nu putea fi niciodată acceptată de bunăvoie de popor, mai ales datorită felului în care urma să fie înfăptuită industrializarea. Constrîngerea implicită urma să fie realizată în cadrul unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cînd Ungaria s-a aliniat poziției Italiei, Iorga a făcut o întoarcere bruscă de 180 de grade. Începînd din acel moment, el a sprijinit total Italia "ca să contrabalanseze" Ungaria. România și ministrul ei de externe, Titulescu, cereau și susțineau la Liga Națiunilor măsura aplicării de sancțiuni. Iorga s-a opus cu tărie acestui lucru, afirmînd că România nu putea nega istoria sau legăturile de sînge și calificînd politica României drept nebunească. Iorga a avut o atitudine urîtă față de Etiopia în multe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea mare preț pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaseră (la ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia. Iorga nu s-a lăsat. I-a replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cele din urmă tatăl lor, precum și fiica, Irredenta Codreanu). În politica României se manifesta o orientare generală spre dreapta. Vaida s-a separat de Partidul Național Țărănesc și a fondat Frontul românesc, care avea un program autoritar 140. Fuziunea dintre Liga Națională de Apărare Creștină a lui Cuza și Agrarienii lui Goga din 1935 a avut consecințe și mai mari. Noul partid era autoritarist, avea o structură de tip fascist și era îndreptat împotriva minorităților, în special a ungurilor, fiind totodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
interlope a regimului. Carol ținea prin el legătura cu naziștii 144. Aceste legături cuziste cu Hitler n-ar trebui să ne surprindă. Academicianul Andrei Oțetea îi relata autorulu cărții de față entuziasmul lui Cuza după venirea lui Hitler la putere. "Liga mea este cea care a luat puterea la Berlin!..." spunea el. Era oare Iorga la curent cu acest lucru?145 Nu, era prea naiv, astfel încît a menținut o relație afectivă cu A. C. Cuza și s-a bucurat atunci cînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dreptate Divină Eternă, Cred în Învierea Ungariei. Amin! În timpul manifestațiilor sau a competițiilor sportive, oratorii se refereau întotdeauna la teritoriile "smulse" Ungariei, iar mulțimea răspundea cu glas tare: Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tare: Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
guvernul sponsorizat de Liga Revizionistă, care avea filiale în toate satele. Istoricii și geografii maghiari jucau un rol important. Banii veneau atît din surse publice cît și de la particulari. Corespondența Ligii Revizioniste era trimisă în străinătate prin Valiza Diplomatică. Sloganul Ligii Revizioniste era: "Dreptate pentru Ungaria!" Acestei dreptăți îi erau închinate cîntece, competiții sportive, zboruri transatlantice și medaliile obținute de unguri la Jocurile Olimpice. În multe orașe importante ale Ungariei au fost înălțate statui consacrate revizionismului. Lupta revizinistă era condusă de Academia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau permanent umiliți, lipsiți de orice perspectivă, sionismul, ba chiar și comunismul reprezentau în mai mare măsură decît sămănătorismul o soluție salvatoare. Să adăugăm la toate acestea numeroasele apeluri încununate de succes făcute de comunitatea evreiască din România pe lîngă Liga Națiunilor (sau pe lîngă aliații francezi și englezi ai României). Ținînd seama de situație, asemenea apeluri erau mai mult decît justificate, dar pentru un naționalist român, apelarea la puteri străine pentru protecție de către cetățeni români părea să constituie (avînd în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
teritoriu! Iorga a replicat că "România nu este țară menită colonizării, cu kilometri pătrați nepopulați", acuzîndu-l pe Filderman că a făcut remarci jignitoare la adresa României atît în țară, cît și în afara ei (dr. Filderman era intermediarul evreilor români pe lîngă Liga Națiunilor și guvernele occidentale). A continuat afirmînd că evreii din România se angajau numai în profesii facile și profitabile și că nu se asimilau, astfel încît contribuția pe care și-o aduceau ei la cultura română nu era constructivă. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foarte mult adevăr în articolele scrise de Iorga, dar privind situația doar dintr-un singur punct de vedere și fără să ofere nici o soluție practică. Pe măsură ce excesele antisemite creșteau în intensitate, dr. Filderman avea să intervină din nou pe lîngă Liga Națiunilor și să apeleze la comunitățile evreiești din Franța, Anglia și Statele Unite, la guverne și la opinia publică. Ceea ce l-a înfuriat și mai mult pe Iorga, care a creat o nouă definiție: "fildermanismul". Abia acum a intrat Iorga ("luptătorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]