18,160 matches
-
Năstase era firesc să devii echilibrat și în cabinetul său te simțeai, în mod inexplicabil, "mai bine". De altfel, într-o epocă în care se fabricau roluri de maestru, recomandând distanța între "cadre", respectând ierarhii partinice și universitare, Năstase cultiva logica și umorul, bunătatea și bonomia. Omul era el însuși astfel; într-un fel, "omul" Năsatse era o terapie, chiar o terapie socială. Profesorul Năstase a fost un medic hărăzit, care practica medicina nu numai cu talent, dar și cu neostenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
clinică de semiologie, polarizând în jurul său o promoție de somități medicale ieșene, printre care viitorul prof. C. Strat, doctorii G. Rusu, I. Lungu, Fl. Ilarion și alții care au continuat opera lui. A fost un excelent vorbitor, cu o neuitată logică semiologică, un valoros diagnostician. În perioada ieșeană, a publicat un număr mare de lucrări; în special manualele didactice și tratatele lui C. Dumitriu au avut un rol foarte mare și o circulație intensă în lumea medicală, atât în centrul medical
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
existenței și a morții? Va continua medicina să viseze la retorte în care să vadă utopiile viitorului? Va deveni medicina, mai ales, o știință care să apropie omenirea de natural, să învețe pe om normalul, să transforme abstracțiunea într-o logică cu putere efectivă? Nu știm, dar aceste întrebări, într-o lume care se află în una din acele perioade de anomie prin care a mai trecut, se pun firesc. Poate va găsi o soluție în forța sufletească eternă care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
spunea că apelează îndeobște Crohmălniceanu când are de recuperat o porțiune de teren pierdută. L-am auzit exprimându-și fără ocol dezaprobarea, în adunări scriitoricești, față de politicile culturale aberante ale regimului, închizătoare de orizonturi, șovine pe față, demontându-le cu logica sa impecabilă, cu argumente care nu puteau fi în nici un fel respinse. Odată aceasta s-a întâmplat chiar în fața lui Ceaușescu - episod evocat în Amintiri deghizate și a cărui citire m-a surprins prin faptul că notează o reacție a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
remarcilor tăioase, șfichiuitoare, prin „întreruperile“ malițioase care-l descumpăneau o clipă pe preopinent, iar Matei prin felul înșelător, perfid în care mima gravitatea, seriosul, când el de fapt glumea. Admiram la Modest suplețea gândirii și iuțeala reacțiilor, iar la Matei logica impecabilă și implacabilă. Viața era în acei ani cum era, posomorâtă, cenușie, neoferind trăitorilor în acel orizont motive prea multe de bună-dispoziție. Adeseori ni le inventam. Venind vorba odată de lecturile din copi lărie, unul dintre noi a pomenit de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fost, fiindcă am recunoscut repede în noul redactor valoarea intelectualului și noblețea omului, a omului sociabil și afectuos, cum era în anii tinereții, adică atunci când boala nu-i modificase, ca mai târziu, felul de-a fi. Luciditate, precizie în formulări, logică perfectă în argumentare, informație mereu la zi, acestea erau trăsături care-l impuseseră în ochii noștri nu doar ca redactor de o competență imbatabilă, dar și ca om cu păreri întotdeauna de luat în seamă despre ce se întâmpla cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
apoi la Europa liberă, împotriva tezelor din iulie. Dar jurnalul lui Țepeneag din 1971 este interesant, fără doar și poate, nu numai prin ce oferă ca document. Cititorul va observa, străbătându-l, cum materia însemnărilor se organizează spontan, potrivit unei logici epice, faptele notate „cresc“ unul din celălalt către un prag de culminație, narațiunea se încarcă de dramatism, de tensiuni dramatice, pe măsură ce înain tăm în lectură. De la calmul epic al primelor luni ale anului, când autorul nu avea de relatat decât
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
drumul cel mai scurt între inimi”, drumul care „trece prin stele”. Andrei Scrima, născut la 1 decembrie 1930, absolvise la cincisprezece ani și jumătate liceul și la 18 ani Facultatea de filozofie, rămânând asistentul lui Anton Dumitriu la Catedra de logică și metafizică. Renunțase la studiul de medicină și nu își dăduse nici licența la facultatea de Fizico matematică, pe care o urmase, pentru a nu fi obligat să dea un examen de marxism. Va absolvi, în anii Rugului Aprins, Facultatea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
pp. 91-113. Theseider, Eugenio Dupré, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, Carlo Marzorati, 1945. Tully, James (ed.), Meaning & Context: Quentin Skinner and His Critics, Princeton University Press, Princeton, 1988. Teneti, Alberto, Stato: un 'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987. Vettori, Francesco, Sommario della storia d'Italia dal 1511 al 1527, în Scritti istorici e politici, Enrico Niccolini (ed.), G. Laterza, Bari, 1972. Withfield, J. H., Machiavelli (1946), rpt., Russell
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să câștige sprijinul populației, el a hotărât să-l aresteze și să-l execute pe propriul locotenent, Remirro. Așa cum descrie Machiavelli, cănd trupul lui Remirro a fost expus, locuitorii din Romagna au fost "imediat stupefiați dar și mulțumiți". Machiavelli laudă logică bazată pe forță a abordării lui Borgia în problema ordinii în Romagna. Însă, tacticile lui Borgia sunt crude; este greu să nu te identifici, cel putin parțial, cu subalternul trădat care nu a făcut altceva decât să urmeze ordinele stăpânului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a acestor decenii 6, pare evident totuși că a acuză într-un anumit sens de ideologie americană specifică sfârșitului de secol XX întreaga producție a acestei școli de istoriografie a Renașterii italiene, riscă mai curând să eclipseze decât să clarifice logică internă a ceea ce la momentul respectiv a constituit o adevarată "mișcare" și care s-a ocupat într-un mod deosebit de serios de probleme metodologice, filosofice și chiar politice care s-au menținut în istoriografia actuala. Scopul acestui studiu este de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sacro impero", în Bollettino storico-bibliografico subalpino, 46 (1948), pp. 31-71. Tabarelli, G. M., I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978. Tenenti, Alberto, Stato: un'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987. Tigri, Giuseppe, Intorno al Palazzo pretorio o del Podestà di Pistoia. Memoria storica, Bracali, Pistoia, 1848. Trexler, Richard C., "Florence, By the Grace of the Lord Pope...", în Studies în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
al lui Aristotel din secolul al XV-lea. După cum a declarat în Viața lui Aristotel, unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte ale filosofiei aristotelice a constat în aceea că toate disciplinele filosofice în parte filosofia morală, filozofia naturală, retorica și logica au fost consecvențe la nivel intern. Cu siguranta Bruni cunoștea ideea controversată că lumea ar putea fi eternă și necreată, dar nu există nici un indiciu că el ar fi fost un eternalist. Într-o scrisoare a lui Bruni din perioada
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 73-175; ulterior sprijinit de Skinner, Foundations, ÎI, pp. 353-354. 39 J.-W. Allen, A History of Political Thought în the Sixteenth Century, 1928; New York, 1960, p. 407; și Skinner, Foundations, ÎI, pp. 349-358. Alberto Teneti, Stato: un 'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Bologna, 1987, oferă o discuție bogată (îndeosebi pp. 15-97), dar nu schimbă concluzia generală. 40 Hexter, "The Predatory Vision". 41 Martines, Lawyers and Statescraft, pp. 390-391. 42 Mansfield, Machiavellian Virtue, pp. 281-294. Asupra obligației
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Status, and Reason of State, 1100-1300", în idem, Studies în Medieval Legal Thought: Public Law and the State, 1100-1322, Princeton University Press, Princeton, 1964, pp. 241-309. 32 A se reține concluzia recentă a lui Alberto Tenenti, Stato: un'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987, p. 43: "nella sensibilità collettiva italiană della metà del Trecento un concetto di `stato' è ormai strutturato e adulto". A se compară, totuși, cu Harvey C. Mansfield, Jr., "On the
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
parte, un discurs autoscopic, centrat pe percepția propriei identități, care consacră o viziune din interior asupra propriului "sine" și, pe de altă parte, un discurs despre "sinele" comunității văzut însă prin ochii unei alterități plasate înafara comunității respective. Cele două logici, a sineității și a alterității, se subîntind peste lista eroilor exemplari ai comunității, consacrând tensiunea dintre două paradigme implicate, una a așa-numitului "autohtonism", iar cealaltă a așa-numitului "cosmopolitism""), mentalul românesc ("o axă structurantă a mentalului românesc, formată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
calități polimorfe a operei eminesciene. O primă abordare privește "melodia sublimă a versului eminescian", care își are taina construcției în faptul că la Eminescu "cuvintele se amestecă după reguli neștiute, printr-o însoțire surprinzătoare, neașteptată, creând vecinătăți inedite și surpând logica formală". E o taină textuală tocmai a construcției polimorfe ce acționează/funcționează nu doar la "nivel compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
drept în moalele capului și i-a luat puțin mințile. Altfel nu se explică declarația lui din cotidianul Prosport, în care acuză echipele Știința Bacău și HCM Constanța de... blat, asigurând cică echipei din Bacău locul 3 în campionat. Bine, logica de moluscă a lu’ nea Cazacu are fracturi uriașe. Mai întâi, prezidentul stelist se face că uită faptul că în turul campionatului Știința i-a cam puțin executat la ei acasă. Apoi, diferența dintre cele două echipe e de doar
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
4 octombrie, la ora 14. FOTBAL 1 SEPTEMBRIE Surprize, surprize: FCM Bacău - Petrolul Ploiești în Cupa României Surpriză miercuri, când Federația Română de Fotbal a comunicat partidele din faza a V-a a ediției 2010-2011 din Cupa României Timișoreana. Deși logica “împerecherii” geografice spunea că FCM Bacău va evolua împotriva formației Dunărea Galați, oficialii federali au decis ca gruparea pregătită de Gheorghe Poenaru să evolueze în compania unei echipe mai puternice, Petrolul Ploiești. “Dacă asta a fost decizia Federației, trebuie să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
din urmă e invenția Consiliului Local, din dorința de a fi în opoziție cu echipa fanion a orașului. Un club care, dacă pe teren a obținut puncte, în afara lui a acționat în afara tuturor regulilor de comportament. Consecința a fost una logică: spectatorii de la meciurile de pe teren propriu ar fi încăput lejer într-un microbuz. Continuând cu atitudinea din tur, persoanele din jurul acestei echipe nu-i vor aduce decât deservicii. Ori, cine știe?, poate asta e și ideea. Revenind la turul Ligii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
rigurozitatea meseriei sale, amintește peste vreme cadrul acelui episod: un eveniment, un reper calendaristic etc., care au determinat, Întregind, subiectul. Capitolele respectă ordinea cronologică a difuzării, cu mici excepții, când s’a impus o continuitate În cadrul unor “miniseriale”, chiar În detrimentul logicii desfășurării demersului meu, și asta din simplul motiv că tema - apărarea naturii - e În veșnică elaborare, mai mult, trebuie să țină pasul cu o lume În continuă și legică schimbare, adică evoluție; Încă, restructurarea Întregului text (a cărui elaborare a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dezvoltare extrem de lent. În concepția lui E. Meumann, pedagogia este o știință empirică, în sensul că ea își întemeiază generalizările pe observație sistematică și pe experiment. Spre deosebire de alți teoreticieni care vedeau în pedagogie fie o "psihologie aplicată", fie etică sau logică aplicată, Meumann aprecia că aceasta este o știință de-sine-stătătoare care, chiar dacă folosește și rezultatele altor științe (psihologie, pedologie, patologie, logică, etică etc.), le prezintă într-o lumină nouă, dintr-un punct de vedere propriu: acela al educației. Teoria pedagogică se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe observație sistematică și pe experiment. Spre deosebire de alți teoreticieni care vedeau în pedagogie fie o "psihologie aplicată", fie etică sau logică aplicată, Meumann aprecia că aceasta este o știință de-sine-stătătoare care, chiar dacă folosește și rezultatele altor științe (psihologie, pedologie, patologie, logică, etică etc.), le prezintă într-o lumină nouă, dintr-un punct de vedere propriu: acela al educației. Teoria pedagogică se construiește, mai ales, prin investigarea pe cale experimentală a fenomenului educației. E. Meumann nu s-a limitat la efectuarea unor experiențe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prilejul să le asimileze. Practica școlară din secolul XX a condus către un alt sistem de grupare a cunoștințelor, opus celui preconizat de O. Decroly și anume unul care să permită ordonarea cunoștințelor într-o succesiune cît mai apropiată de logica științelor. În același timp, pentru a se favoriza elaborarea sintezelor, a fost propus sistemul predării integrate prin gruparea cunoștințelor aparținînd mai multor discipline; de pildă, a celor de biologie, chimie și fizică. În sfîrșit, a fost exprimată îndoiala cu privire la autenticitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să vadă inconsistența acestor teze: originea delincvenței juvenile se afla în condițiile sociale în care unii copii și tineri erau obligați să trăiască. Pesimismului pedologic i-a fost opus un robust și justificat optimism pedagogic. A. S. Makarenko opunea astfel unei logici pedologice exprimată prin ideea că educația se întemeiază aproape în exclusivitate pe studiul copilului o logică pedagogică, aceasta aducînd în sprijinul demersului său exigențele sociale formulate lapidar în ceea ce constituia scopul educației. Astfel, dacă din logica pedologică rezulta că metodele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]