16,167 matches
-
întâmpinarea lor, pentru rezolvarea anumitor probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru rezolvarea anumitor probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această profesie, poate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și măiestrie pedagogică, bogat orizont cultural. „Prin natura ei munca educativă angajează în persoana educatorului cele mai înalte investiții umane precum: sociabilitate, afecțiune pozitivă, dăruire, abnegație”, scria A. Tucicov - Bogdan într-un articol publicat în 1979. În această profesie, poate mai mult decât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează comportamentele sociale, le întărește încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ; b) educator; c) partener al educației; d) membru al corpului profesoral. Profesorul ca organizator al învățării Este preocupat în egală măsură de aplicarea principiilor didactice ale teoriei instruirii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a fi cea mai valorizată de către studenții viitori profesori, cel puțin așa arată rezultatele unei cercetări publicate de L. Antonesei. Conform acesteia, cele mai importante patru calități pe care trebuie să le aibă un profesor sunt: empatia, comunicativitatea, competența, tactul pedagogic. Inteligența se situează abia pe locul al cincilea (L. Antonesei, 2000, p. 107). Studenții deci, apreciază mai mult calitățile psiho - afective ale profesorului, decât competența profesională, nivelul de inteligență sau calitățile manageriale. Ipoteza care se naște este că subiecții au
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu părinții, comportamentul vestimentar etc.), cât și reglementări de tip pedagogic vizând modalitățile de organizare a activităților. Așteptările de rol pot fi uneori contradictorii. Astfel, în timp ce șeful de catedră este mai flexibil cu privire la conduita profesorului în raporturile ierarhice și mai exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vestimentar etc.), cât și reglementări de tip pedagogic vizând modalitățile de organizare a activităților. Așteptările de rol pot fi uneori contradictorii. Astfel, în timp ce șeful de catedră este mai flexibil cu privire la conduita profesorului în raporturile ierarhice și mai exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este mai flexibil cu privire la conduita profesorului în raporturile ierarhice și mai exigent în privința comportamentului pedagogic, pretinzându-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea didactică. Ea este determinată de specificul activității didactice, de obiective, de cerințele, de condițiile de desfășurare și de acțiunile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de gradul de implicare al individului în activitatea didactică. Ea este determinată de specificul activității didactice, de obiective, de cerințele, de condițiile de desfășurare și de acțiunile care intră în componența ei. Potrivit autorilor manualului de „Psihologie”, ediția 1997, aptitudinea pedagogică presupune „presupune o convergență a tuturor însușirilor personalității educatorului asupra procesului de influențare a elevilor” (P. Popescu - Neveanu, M. Zlate, T. Crețu, 1997, p. 169). Cu alte cuvinte stă în puterea profesorului modelarea personalității elevilor săi, mai ales dacă se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a tuturor însușirilor personalității educatorului asupra procesului de influențare a elevilor” (P. Popescu - Neveanu, M. Zlate, T. Crețu, 1997, p. 169). Cu alte cuvinte stă în puterea profesorului modelarea personalității elevilor săi, mai ales dacă se ține cont că aptitudinea pedagogică presupune atât o temeinică pregătire de specialitate, dar și „cunoașterea practică a psihologiei individuale a elevilor, capacitatea de a-i înțelege și de a se apropia de ei, priceperea de a transmite cunoștințele pe care le deține, capacitatea de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
față de învățătură este esențială pentru aprecierea conduitei, în care se concentrează un complex de trăsături: Concepția despre muncă, raportul dintre conștiință și conduită, perseverență. Se consideră că introducerea noțiunii de interes în educație marchează un moment important in istoria ideilor pedagogice, deoarece acționează nu numai ansamblului conduite, dar și asupra unor aspecte importante pentru adolescenți precum: randamentul școlar, alegerea profesiunii. De asemenea, cercetările făcute în problema inadaptării adolescenților, au arătat că motivația operează sub diferite forme, în funcție de modul de asimilare a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a conduitei acestora. Dacă elevii sunt adolescenți, responsabilitatea profesorului este cu atât mai mare. II
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
existență în sensul izolării conștiinței pe temeiul său existențial, social. Absolutizarea eteronomiei duce la eteronomism, nesocotirea caracterului specific a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acum, școala nu este doar un loc de instruire, de achiziție a cunoștințelor, este și un spațiu de viață și de experiență, de solidaritate și de acceptare reciprocă. Întreg învățământul este un proces de comunicare ce depinde de calitatea relațiilor pedagogice. Încercând să dea un răspuns la întrebarea „De ce există școala“? C. Liesse observă: Ca să permită copiilor să crească, săși dezvolte spiritul, sufletul și corpul, în alte cuvinte, inteligența, sensibilitatea și creativitatea. La ce fel de societate ar trebui să ne
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
gestul schițat, mesajul său ia o valoare specifică pentru toți elevii și are rezonanțe particulare pentru unii dintre ei (S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pentru unii dintre ei (S. Marcus și colab., 1999, p. 11). O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
O discuție pe tema autonomiei elevului nu poate să nu țină seama de relația pedagogică, de interacțiunea profesor-elev care se stabilește în interiorul unei clase școlare. III.5.1. Relația pedagogică, premisă a construirii autonomiei elevului Conform „Dicționarului de pedagogie“, relația pedagogică se referă la particularitățile raporturilor educative dintre adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adult și un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite caracteristici. Apoi dintr-o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un copil sau un adolescent, într-o ordine sistematică. „Constructul conține părți descriptive și normative. Descriptive sunt afirmațiile despre relațiile existente între profesor și elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite caracteristici. Apoi dintr-o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației lui cuprinzătoare
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevi în ceea ce privește înțelegerea, prevederea, perspectiva, cunoștințele, capacitățile, judecățile, acțiunile, precum și indicațiile despre provizoratul relației pedagogice. Raporturile pedagogice trebuie înțelese însă și ca niște categorii normative, pedagogul trebuie să se distingă prin anumite caracteristici. Apoi dintr-o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației lui cuprinzătoare și formatoare, apelul la responsabilitatea fiecărei părți“ (H. Schanb, K.G. Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
o perspectivă primară, normativă, relația pedagogică trebuie să îndeplinească următoarele criterii: recunoașterea personalității copilului și a individualității sale, a educației lui cuprinzătoare și formatoare, apelul la responsabilitatea fiecărei părți“ (H. Schanb, K.G. Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității în menținerea raporturilor educative între profesor și elev, în cadrul cărora se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar profesorului, în cazul relației pedagogice, ci și elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
părți“ (H. Schanb, K.G. Zenke, 2001, p. 240). Această definiție a relației pedagogice subliniază rolul important al responsabilității în menținerea raporturilor educative între profesor și elev, în cadrul cărora se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar profesorului, în cazul relației pedagogice, ci și elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales că orice relație are în vedere controlul reciproc al comportamentelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se construiește autonomia elevului. Responsabilitatea nu aparține doar profesorului, în cazul relației pedagogice, ci și elevului. Interacțiunea profesor-elev presupune implicarea activă a ambelor părți, în proporții diferite. Relația profesor - elev impregnează și influențează totul atunci când este vorba despre o situație pedagogică, mai ales că orice relație are în vedere controlul reciproc al comportamentelor. La o extremă această relație poate fi un câmp de luptă, profesorul schimbând „rețetele“ pentru a-i determina pe elevi să facă ce vrea el, elevii schimbând între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]