16,175 matches
-
și decizii politice europene din perioada 2003-2007 care au contribuit la reforma instituțiilor Uniunii Europene, având ca obiectiv major adaptarea funcționarii acesteia cu 27 sau mai mulți membri la provocările secolului 21." Ion Jinga a sustinut prelegeri la conferințe și seminarii organizate la Universitatea Valladolid-Spania (2002), Colegiul Europei de la Bruges, Belgia (2003), Universitatea Liberă din Bruxelles (2004, 2007), London School of Economics (2004), Parlamentul European (2004, 2005, 2006), Institutul European de Relații Internaționale din Bruxelles (2007, 2008), Universitatea Oxford Brookes (2009
Ion Jinga () [Corola-website/Science/315246_a_316575]
-
2006 a început să fotografieze, creațiile ei fotografice fiind expuse în Elveția. În ultimul timp Faessler s-a angajat pentru proiecte sociale ca de exemplu sprijinirea unei clinici de copii din Zürich sau ajutorarea copiilor din Africa. Predă la diferite seminare pentru fete pe tema concursurilor de frumusețe, prezentând și aspectele negative ale acestor concursuri.
Patricia Faessler () [Corola-website/Science/318555_a_319884]
-
Americane de Artă Cinematografică pentru cel mai bun actor în rol secundar în 2009. Acest ultim premiu l-a primit din nou patru ani mai târziu și pentru rolul dr. King Schultz din filmul "Django Unchained". a studiat actoria la Seminarul Max Reinhardt din Viena și la Institutul de Teatru și Film Lee Strasberg din New York. A început ca actor de teatru, jucând la Schauspielhaus Zürich, la Burgtheater în Viena și la Salzburg Festival, după care a jucat în producții de
Christoph Waltz () [Corola-website/Science/318749_a_320078]
-
la Leipzig și la Tübingen mai bine de un deceniu. Din 1993, la Universitatea din Leipzig, s-a studiat filologia română (ca disciplină secundară) și traductologia de limbă română pentru nivelul de licență (ca disciplină principală sau secundară), cursurile și seminariile fiind predate mai ales de Sabine Krause și Octavian Șchiau, care este din nou lector de română la Leipzig. Însă, așa cum scrie Klaus Bochmann, „ironia istoriei, mai bine zis a reunificării Germaniei, și schimbările din Europa de Est și de Sud-Est a
Octavian Șchiau () [Corola-website/Science/318756_a_320085]
-
d. 13 mai 2009 în Hamburg) a fost o actriță și scenaristă austriacă. a fost fiica unui director de teatru și nepoata lui Hedwig Bleibtreu (actriță renumită din Viena). De copil a urcat deja pe scenă. A studiat actorie la Seminarul Max-Reinhardt din Viena, în primii ani de activitate a jucat numai teatru. Pe micul ecran apare în anul 1971, în rolul unei evadate în episodul 51 al serialului "Der Kommissar". În anul 1972 a primit premiul "Goldene Kamera" (Camera de
Monica Bleibtreu () [Corola-website/Science/318834_a_320163]
-
în armonie cu mecanica cuantică, recent dezvoltată atunci. El a susținut o logică a terțului inclus, ce l-a făcut să susțină existența unei a treia stări, dincolo de materie și energie. În anii 1940, matematicianul Octav Onicescu a condus un seminar de filosofie a științei la Universitatea din București. Printre cei mai importanți membri ai acestui grup de filosofie științifică erau matematicienii Grigore Moisil și Dan Barbilian, precum și alți savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de a scrie este foarte specific. Scrierile sale variate sunt greu de clasificat. După eliberarea din închisoare, a elaborat trei lucrări într-un stil literar-filosofic original, pe care niciodată însă nu le-a terminat: "Filosofia nuanțelor", "Lumea ca teatru. Teatrul seminar" și "Reflecții teologale". Una dintre trăsăturile specifice lui Țuțea, așa-numita „substantivizare” a predicatelor, este asociată cu maniera sa de a scrie propoziții fără verbe, precum și cu multe repetiții sonore pe care le numește „laitmotive” și nuanțarea constantă a termenilor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
de Gabriel Liiceanu), care a editat unul dintre caietele sale. Dragomir, fost student doctoral al lui Heidegger, a fost un om reticent care scris în secret și niciodată n-a intenționat să publice ceva. Spre bătrânețe, a început să predea seminarii private, lucru întreprins până la moarte; doar un grup restrâns de intelectuali le-au frecventat. După ce a murit, au fost găsite niște caiete tematice, ce au dovedit că Dragomir a fost un fenomenolog de nivel înalt. Printre aceste manuscrise, a căror
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și Mill. Profesoul Solcan a contribuit la dezvoltarea filosofiei minții în România, publicând o introducere la filosofia minții din perspectiva științelor cognitive. Un filosof afiliat intelectual tradiției interbelice, foarte apropiat de membrii școlii de la Păltiniș, care de asemenea a frecventat seminariile lui Dragomir este Horia-Roman Patapievici. El a fost salutat de Liiceanu ca „Kierkegaardul român” pentru primele sale esee publicate, dar mai târziu a avut de suportat influența greșită a acestei remarci exagerate. Cea mai ambițioasă carte a sa este "Omul
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
franceză. A studiat Literele la Sorbona, cu opțiunea filologie. A luat licența cu Tzvetan Todorov la Paris 8, iar doctoratul (Ph.D.) în filologie în 1975. S-a specializat apoi în „istoria ideilor”. Începând cu anul 1991, ea susține un seminar despre istoria psihanalizei în cadrul "École doctorale du département d'Histoire", Universitatea Paris VII-Denis Diderot (Departamentul de Geografie, Istorie, Știință și Societate, G.H.S.S.) și "École Pratique des Hautes Etudes" - EPHE. Cărțile sale sunt traduse în treizeci de limbi. Este fiica lui
Élisabeth Roudinesco () [Corola-website/Science/320126_a_321455]
-
, pe numele real Gheorghe N. Georgescu-Breazul (n. 14 septembrie 1887, Amărăștii de Jos, județul Dolj - d. 3 august 1961, București) a fost muzicolog, profesor, etnomuzicolog și crtitic muzical român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul din Râmnicu Vâlcea și Seminarul Central din București (1899-1907), continuându-le la Conservatorul București (1908-1912), cu D. G. Kiriac (teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct). S-a specializat, ca auditor, la Universitatea din Berlin (1922-1924), cu Oskar
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
pe numele real Gheorghe N. Georgescu-Breazul (n. 14 septembrie 1887, Amărăștii de Jos, județul Dolj - d. 3 august 1961, București) a fost muzicolog, profesor, etnomuzicolog și crtitic muzical român. Studiile muzicale le-a început la Seminarul din Râmnicu Vâlcea și Seminarul Central din București (1899-1907), continuându-le la Conservatorul București (1908-1912), cu D. G. Kiriac (teorie-solfegiu), Ion Nonna Otescu și Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct). S-a specializat, ca auditor, la Universitatea din Berlin (1922-1924), cu Oskar Fleischer (istoria muzicii medievale, notație
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
Sf. Gheorghe din București (1914-1916); maestru de muzică (1919-1920) și profesor (1920-1921, 1924-1926) la Liceul Militar Mănăstirea Dealu din Târgoviște, profesor de educație muzicală și ritmică la Oficiul Național de Educație Fizică din București (1925-1926), profesor de muzică vocală la Seminarul Central dun București (1926-1927), profesor provizoriu de teorie și solfegiu (1926-1927) și profesor de enciclopedie și pedagogia muzicii (1927-1938; 1945-1946), de teorie-solfegiu (1939-1945; 1946-1953), profesor și șef de catedră de istoria muzicii (1953-1961) la Conservatorul București, profesor onorific de estetică
George Breazul () [Corola-website/Science/320175_a_321504]
-
perioada 1937-1941. Sub îndrumarea profesorilor Traian Herseni și Dimitrie Gusti, aprofundează cu cu precădere sociologia rurală. În anul 1939 se angajează ca asistent la Institutul de Cercetări Sociale, iar în anul școlar 1939/1940 fiind încă student devine custode la Seminarul de Sociologie. A luat licența în anul 1941 cu “magna cum laude” obținând imediat o bursă de studii în Jena, Germania, unde a continuat studiile de etnografie și folclor în perioada 1941-1943. Susține teza de doctorat în anul 1948 cu
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
reparate înainte de a fi distribuite școlilor partenere. Menținerea acestor instrumente în bune condiții de utilizare este a doua prioritate a Music Fund. În acest sens, o parte din cursuri se desfășoară local, între școlile partenere, prin sesiuni de pregătire și seminarii. Iar în scopul oferirii unor cursuri continue, unii elevi, pe bază de bursă, sunt trimiși la studii de lungă durată în școli specializate unde urmează un stagiu de pregatire în atelierele experților afiliați cu Music Fund din Europa. „Know-how”-ul
Music fund () [Corola-website/Science/321127_a_322456]
-
care X putea fi înlocuit printr-o silabă articulabilă. "Ouxpo" a fost o fundație înființată în 1960 de matematicianul François Le Lionnais, având drept co-fondator pe poetul Raymond Queneau. Atelierul a fost numit pentru început "Sélitex" ("Séminaire de Littérature Expérimentale" = Seminar de literatură experimentală), apoi "Olipo", pentru a-și găsi numele definitiv în 13 februarie 1961, datorită unuia din membrii săi, Albert-Marie Schmidt. Membrii "OuLiPo" se întâlnesc cu regularitate pentru a reflecta asupra noțiunii de "constrângere" și pentru a născoci noi
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
Shonagon. În 1960, Raymond Queneau l-a rugat pe François Le Lionnais să scrie o postfață la cartea sa "Cent mille milliards de poèmes". Cu această ocazie, François Le Lionnais îi propune lui Raymond Queneau să creze "un atelier sau seminar de literatură experimentală, în care să abordeze de manieră științifică ceea ce ne lăsaseră să presimțim trubadurii, "les grands rhétoriqueurs", Raymond Roussel, formaliștii ruși și încă câțiva . În septembrie 1960, la Cerisy-la-Salle a fost organizată o "Decadă Queneau", ocazie cu care
Oulipo () [Corola-website/Science/320599_a_321928]
-
părți. Din comunitatea romano-catolică din Moara provine preotul Jakub Snopkowski, SCJ (n. 26 iulie 1974, Moara), care a intrat ca novice în Congregația Preasfânta Inimă a lui Isus (12 iulie 1998), depunând voturile pe viață în 2004. A studiat la Seminarul din Stadniki (1999-2005), fiind sfințit preot la 28 mai 2005 în biserica parohială din Stadniki de către Jan Zając, episcop auxiliar de Cracovia. A activat ca preot la Romanov-Ucraina (2005-2007) și Zaporoje-Ucraina (2007-2008), vicar la Bełchatów (2008-2010) și preot la Sosnowiec
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Limba română” - Republica Moldova etc. ), precum și în spațiul unor reviste și portaluri culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro). Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând cadru asociat (2004-2005), preparator (2005-2007) și asistent (2007-prezent). Printre seminariile pe care le coordonează se numără „Literatura română veche și premodernă” sau „Literatură română interbelică și contemporană”. Începând cu anul universitar 2010-2011 este titularul a două cursuri la nivelul studiilor de licență ale studenților filologi din Universitatea Petru Maior: „Literatură
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
Liceul Gil Vicente (până în 1935). În octombrie 1935, a plecat la Viena pentru doi ani, ca bursier al Instituto de Alta Cultura (Institutul de Înaltă Cultură) pentru a studia cu filozofii Moritz Schlick, Karl Bühler și Othmar Spann, participând la seminariile Cercul de la Viena. Cu această ocazie a scris o lucrare critică despre neopozitivism, intitulată " Situaçăo Valorativa do Positivismo" ( Situația estimatorie a pozitivismului), pe care a prezentat-o ca raport final al bursei de studii la IAC. În semestrul de iarnă
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
Moore; acesta din urmă avea să fie înlocuit în 1939 de membrul cercului vienez Ludwig Wittgenstein. În 1937 a revenit în Portugalia, pentru a pleca din nou în Germania ca lector de limbă portugheză la Universitatea din Berlin. Aici frecventează seminariile lui Nicolai Hartmann și vizitează orașul Freiburg cu scopul de a cunoaște gândirea lui Martin Heidegger, devenind un atent comentator al operei acestuia. Aici îi cunoaște pe Constantin Noica și Octavian Vuia, între alți intelectuali români care studiau în Germania
Delfim Santos () [Corola-website/Science/320768_a_322097]
-
românești din aria est - carpatică". s-a născut la 10 august 1918, în comuna Glodeni, județul Bălți, ca fiu al lui Ioan și Maria Gonța. Urmează școala primară în comuna Mălăești, același județ, între anii 1925 - 1929. Se înscrie la seminarul teologic de la Edineț, însă în urma desființării acestuia, se transferă la Seminarul „Veniamin Costachi”de la Iași. În 1937, după abslovirea Seminarului, se înscrie la Faculatea de Teologie din Chișinău. Aici are ca mentori personalități de prim rang în domeniul cercetării trecutului
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
1918, în comuna Glodeni, județul Bălți, ca fiu al lui Ioan și Maria Gonța. Urmează școala primară în comuna Mălăești, același județ, între anii 1925 - 1929. Se înscrie la seminarul teologic de la Edineț, însă în urma desființării acestuia, se transferă la Seminarul „Veniamin Costachi”de la Iași. În 1937, după abslovirea Seminarului, se înscrie la Faculatea de Teologie din Chișinău. Aici are ca mentori personalități de prim rang în domeniul cercetării trecutului românesc. Printre aceștia se numără Alexandru Boldur, care îi deschide porțile
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
lui Ioan și Maria Gonța. Urmează școala primară în comuna Mălăești, același județ, între anii 1925 - 1929. Se înscrie la seminarul teologic de la Edineț, însă în urma desființării acestuia, se transferă la Seminarul „Veniamin Costachi”de la Iași. În 1937, după abslovirea Seminarului, se înscrie la Faculatea de Teologie din Chișinău. Aici are ca mentori personalități de prim rang în domeniul cercetării trecutului românesc. Printre aceștia se numără Alexandru Boldur, care îi deschide porțile cercetării științifice, încadrându-l ca asistent universitar la Catedra
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
Timisoara, Odesa, Reggio Emilia, Minsk, Tirana, Plovdiv, Sofia, Curitiba, Minneapolis, ISCM World (New) Music Days: România / Republica Moldova 1999, Slovenia 2003, Elveția 2004, Croația 2005, Stuttgart 2006, Hong Kong 2007, Lituania 2008, Suedia 2009, Australia 2010, Croația 2011, Belgia 2012. A susținut seminarii și cursuri de compoziție în străinătate și în țară, fiind invitat al unor prestigioase instituții cu profil muzical. În octombrie 2001, Sorin Lerescu a fost invitat să susțină un seminar de compoziție la Istituto Musicale „Achille Peri” din Reggio Emilia
Sorin Lerescu () [Corola-website/Science/320956_a_322285]