15,855 matches
-
și aplicarea acestor dispoziții legale, instanțele au subliniat că este necesară virarea contribuțiilor la asigurările sociale de stat în perioada uceniciei, pentru ca aceasta să fie inclusă în durata vechimii în muncă. ... e) A cincea orientare jurisprudențială, de asemenea minoritară, a statuat în sensul că ucenicia va fi luată în calcul la stabilirea vechimii în muncă, în măsura în care ucenicul demonstrează absolvirea cursurilor de ucenic, fie prin diploma de absolvire, fie prin înscrierea mențiunii de absolvire a școlii în carnetul de muncă, fără alte
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie și, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate". În aceeași decizie, referitor la înțelesul noțiunii de "speranță legitimă", Curtea a arătat că s-a statuat în numeroase soluții de speță că această noțiune trebuie înțeleasă și interpretată ca avându-și temeiul în dreptul cetățeanului la coerență și siguranță legislativă, astfel ca, în temeiul legii, acesta să își poată valorifica, păstra și apăra drepturile. Cu alte cuvinte
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
definitive, care se anexează cererii". 33. Așadar, ca o primă condiție de admisibilitate, sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept care a primit o rezolvare diferită, determinată de interpretarea și aplicarea neunitară a legii. 34. Așa cum s-a statuat în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție ( Decizia nr. 4 din 12 martie 2012 , pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2012), "obiectul
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget. 18. Cât privește critica potrivit căreia art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 contravine art. 21 alin. (2)-(4) din Constituție, Curtea a statuat că aceste dispoziții se referă la cererile introduse în fața instanței de contencios administrativ și nu dispun cu privire la jurisdicțiile speciale administrative, care, potrivit Constituției, sunt facultative și gratuite. Așa fiind, prevederile constituționale ale art. 21 alin. (4) nu au legătură cu
DECIZIE nr. 567 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265873_a_267202]
-
legiuitor. 19. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 56 din Legea fundamentală, referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea nu a reținut nici această critică, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin norma constituțională, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, în a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 20. Referitor la critica
DECIZIE nr. 567 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265873_a_267202]
-
3 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, și Decizia nr. 121 din 10 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2015, a statuat constituționalitatea acestor norme. 13. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, și se plătește o singură dată. Totodată, instanța constituțională a observat
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, și prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că "folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate, ca normă interpusă celei de referință, implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie
DECIZIE nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265874_a_267203]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare, depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât prevederile legale aplicabile nu sunt clare; ... b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, în urma consultării jurisprudenței, nu s-au identificat cauze în care să se fi statuat asupra acestei chestiuni printr-o altă hotărâre; ... c) problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum rezultă din datele publice afișate pe portalul
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 26 din 21 septembrie 2015 sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă pentru stabilirea majorării cuantumului pensiei de serviciu cuvenite magistraţilor cu 1% potrivit art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţia de judecător şi procuror atât pentru îndeplinirea condiţiei vechimii de 25 de ani, cât şi pentru vechimea care depăşeşte această limită sau poate fi avută în vedere în acest scop şi vechimea în alte funcţii de specialitate juridică asimilată cu vechimea în magistratură în conformitate cu art. 82 alin. (2) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265848_a_267177]
-
resurselor naturale, în concordanță cu interesul național; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creșterii dimensiunii fermelor agricole și constituirea exploatațiilor viabile economic. Legea nr. 17/2014 , cu modificările și completările ulterioare, statuează că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor
DECIZIE nr. 571 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265893_a_267222]
-
fiscale presupune ca fiscalitatea să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de contribuabili. Admițând că ar fi vorba de o omisiune legislativă, Curtea Constituțională s-a pronunțat, statuând în jurisprudența sa că, într-o atare situație, "chiar dacă îmbracă forma unei omisiuni legislative, viciul de neconstituționalitate sesizat nu poate fi ignorat, deoarece o atare omisiune este cea care generează, eo ipso, încălcarea dreptului constituțional (...). Or, Curtea Constituțională, potrivit art.
DECIZIE nr. 162 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 138 lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272160_a_273489]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze în ultimă instanță; ... c) o chestiune de drept cu caracter de noutate, asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; ... d) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 35. Prioritar se impune deci
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
îndeplinită și cea de-a doua cerință de admisibilitate; c) referitor la noutatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, din verificarea evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că aceasta nu a statuat anterior asupra prezentei chestiuni de drept, nefiind pronunțată o decizie în recurs în interesul legii sau o altă hotărâre prealabilă având acest obiect. ... Este de reținut, în acest context, faptul că - deși Legea nr. 76/2002 , cu modificările și completările
DECIZIE nr. 8 din 4 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) lit. b) raportat la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 19^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002 , astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale, referitor la baza de calcul al indemnizaţiei de şomaj, respectiv dacă aceasta include şi ajutorul acordat cu ocazia pensionării, şi compensaţia pentru concediul de odihnă neefectuat la încetarea raporturilor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272139_a_273468]
-
este nelegală, întrucât fișa de aptitudine, fie și necontestată, nu ține locul acestei decizii; b) problema de drept enunțată este nouă, deoarece, din consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. Curtea de apel a avut în vedere doar deciziile pronunțate în interesul legii sau în dezlegarea unor chestiuni de drept, deoarece doar aceste hotărâri au efect obligatoriu în raport cu instanțele naționale, celelalte hotărâri ale Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; - chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 24. Din examinarea cauzei deduse judecății rezultă că toate aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ. 25. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
angajatului, examinările medicale periodice efectuate) are o importanță majoră în ceea ce privește continuarea sau nu a activității angajatului în acel loc de muncă. 33. Decizia organelor de expertiză medicală prin care se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului Pentru a statua asupra problemei de drept deduse judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmează a identifica în mod concret dificultățile de interpretare a textelor de lege ce fac obiectul sesizării. Astfel, din conținutul încheierii
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
de drept reține că se va avea în vedere, în primul rând, legislația specifică din domeniul supravegherii sănătății lucrătorilor ( Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 , cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 418/2004 , cu modificările și completările ulterioare), care statuează că medicul specialist de medicina muncii, prin avizul dat, este cel care are dreptul și obligația de a stabili dacă angajatul este apt sau inapt medical pentru un anumit post. Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 418
DECIZIE nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272140_a_273469]
-
art. 527 din Codul de procedură civilă, prin aceasta neurmărindu-se stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană; d) o chestiune de drept cu caracter de noutate și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare: Tribunalul a constatat ca fiind îndeplinită și această ultimă condiție, având în vedere că textul de lege ce se solicită a fi interpretat este
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; - chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 20. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, tribunalul învestit cu soluționarea
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
pronunțarea unei hotărâri prealabile influențează și soluția pe fond a cererii deduse judecății. 23. Este, de asemenea, îndeplinită și condiția caracterului de noutate a chestiunii de drept, conținută într-un act normativ recent și asupra căreia instanța supremă nu a statuat în niciunul din modurile prevăzute de lege. 24. Examinând sesizarea, punctele de vedere și argumentele exprimate de instanțele naționale, care prefigurează existența unei practici neunitare cu privire la interpretarea și aplicarea textului de lege în discuție, Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
exclusiv prin avocat sau consilier juridic, doctrina în materie fiind unanimă în acest sens. 26. Soluția legislativă conținută în art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu este întru totul nouă, ci constituie particularizarea unei soluții de principiu statuate în sistemul nostru juridic anterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată (2), cu modificările ulterioare, cu privire la problema admisibilității desfășurării de către societăți a activităților de consultanță, asistență și reprezentare juridică. În acest sens
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
în vedere că activitățile menționate nu se încadrează în categoria faptelor de comerț, prin raportare la dispozițiile art. 3 și 4 din Codul comercial (în vigoare la data pronunțării deciziei în interesul legii), Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că acestea nu pot fi exercitate de societăți constituite cu un asemenea obiect, cererile de autorizare a constituirii și de înmatriculare a unor astfel de societăți fiind inadmisibile. 30. Raționamentul cuprins în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 485 din 23
DECIZIE nr. 9 din 4 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272161_a_273490]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului 8. Prin Decizia nr. 4 din 21 septembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 2/1998, Curtea Supremă de Justiție, constituită în Secții Unite, a statuat că poprirea poate fi validată chiar și în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului. Având în vedere dispozițiile art. 1718 din Codul
DECIZIE nr. 3 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 şi a dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272187_a_273516]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271473_a_272802]