16,850 matches
-
verhohlene Münze"” și „"Die Schuldbürger"”; în același an cere emigrarea în RFG, împreună cu soția și fiul cel mic, dar numai în martie 1990, după căderea lui Ceaușescu, reușeste să plece și se stabilește în apropiere de Tübingen, orașul studiilor din tinerețe, la Mössingen-Belsen și apoi la Bodelshausen. Călătorește prin lume (Grecia, Turcia, Franța, Italia, etc) în căutarea unor locuri istorice și culturale cruciale; în 1997 îi apare un vast roman-parabolă, „"Goa Mgoo oder die Erfindung der Unsterblicheit"” iar în același an
Georg Scherg () [Corola-website/Science/303561_a_304890]
-
Încă din copilărie și adolescență el era acut conștient de starea precară a țăranului moldovean: subnutriția, mortalitatea infantilă astronomică, analfabetismul, lipsa de igienă și asistență medicală. Așa se face că a devenit om cu vederi politice de stânga încă din tinerețe, a colaborat la "Ajutorul Roșu", ajutând pe antifasciștii din ilegalitate, apărându-i în procese, a făcut parte activă din conducerea "Uniunii Patrioților din anul 1942, apoi a "Partidului Național Popular", a "Apărării Patriotice". A intrat în Partidul Comunist din România
Dumitru Bagdasar () [Corola-website/Science/303622_a_304951]
-
ca umanistul, sarcasticul, satiricul "Passavantius" și "Complainte de Messire Pierre Lizet..." dovedesc că în anii maturității s-a întors câteodată la prima sa dragoste. La bătrânețe, a publicat "Cato censorius" (1591) și a revizuit "Poemata", din care a eliminat excentricitățile tinereții. Dintre lucrările sale istoriografice, dincolo de "Icones" (1580), care are numai o valoare iconografică, pot fi menționate faimoasa sa "Histoire ecclesiastique des Eglises reformes au Royaume de France" (1580) și biografia lui Calvin, așa cum poate fi numită ediția sa de "Epistolae
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
la Alexandria) este un fost jucător român de fotbal. O parte din copilăria sa a petrecut-o la bunicii săi, în comuna Vitănești din județul Teleorman. Vali a moștenit "microbul" fotbal de la tatăl său, Alexandru Badea, care a jucat în tinerețe în ligile inferioare. Când era mic, îi cumpăram două-trei perechi de teniși pe săptămână, pentru că juca fotbal toată ziua", își amintește Nicu Badea, completând: "Copii îi spuneau "Hagi", pentru că dribla foarte bine, iar porecla i-a rămas până a plecat
Valentin Badea () [Corola-website/Science/303711_a_305040]
-
, jucat de David Anders, lucra pentru Irina Derevko, apoi la Covenant în serialul Alias. Nu se știu multe despre trecutul lui Sark. Și-a petrecut cea mai mare perioadă a tinereții în Anglia. Este moștenitorul unei mari averi, fiind descendent al dinastiei Romanov. Sark a apărut inițial în sezonul 1, operând ca agent pentru o organizație criminală, condusă de "The Man" (care s-a dovedit a fi Irina Derevko). SD-6 află
Julian Sark () [Corola-website/Science/303754_a_305083]
-
cinci frați, tatăl, Leroy - zis Roy - exercita diverse meserii mutându-se dintr-o localitate în alta, mama - Stella May McClure - o femeie autoritară și exigentă, își răsfăța copiii, în special pe cel mai mic. În aceste condiții, Jackson are o tinerețe dificilă, condiționată de un caracter nevrotic introvertit cu explozii colerice violente, din care cauză este exclus de mai multe ori din școlile frecventate. Găsește un refugiu în teosofia mistică propagată de Jiddu Krishnamurti, după care la fericire se poate ajunge
Jackson Pollock () [Corola-website/Science/303829_a_305158]
-
Ultimul, dar nu cel din urmă single ales de pe acest album, este "Lucruri simple", o piesă cu un mesaj pozitiv, al cărei videoclip surprinde toate elementele frumoase dintr-o vară, punându-se accentul pe simplitate dar și pe strălucirea specifică tinereții. Piesa este promovată pe parcursul verii 2006, reușind să rămână un scurt "remember" al acesteia. În august 2006, cei trei Activi se întorc în studio pentru a înregistra un nou album. De această dată ei își doresc ceva diferit, mai exact
Activ () [Corola-website/Science/303831_a_305160]
-
milioane de penticostali, adică 10% din întreaga mișcare creștină. Cu rolul de fondator al penticostalismului modern este creditat îndeobște Charles Fox Parham, născut pe 4 iunie 1873, al treilea dintre cei cinci fii ai familiei Parham. În copilărie și în tinerețea sa, Parham a fost adesea bolnav, suferind infecții virale și febră reumatică. Suferințele fizice de care a avut parte l-au făcut să devină interesat de subiectul vindecării supranaturale. Dorința sa de a deveni predicator s-a manifestat din copilărie
Penticostalism () [Corola-website/Science/303843_a_305172]
-
specialitate În octombrie 1957 a fost numită vicepreședintă a organizației Crucea Roșie din România. A deținut această funcție timp de câțiva ani. Florica Bagdasar a pășit pe urmele soțului ei, Dumitru Bagdasar, care avea o poziție de stânga încă din tinerețe; astfel că după 23 august 1944 a devenit membră a Partidului Comunist Român. În 1944-1948 a activat în diferite organizații de masă cu sarcini de răspundere date de partid. A activat în Apărarea Patriotică, Uniunea Patrioților, și în Uniunea Femeilor
Florica Bagdasar () [Corola-website/Science/303847_a_305176]
-
jurist și un politician român. În 1906 a propus federalizarea Austro-Ungariei în așa-zisele "State Unite ale Austriei Mari". Născut în Banatul multicultural, a urmat școala la Brașov și Beiuș, după care a studiat medicină la Viena și Graz. Încă din tinerețe și-a exprimat opoziția împotriva politicii de maghiarizare din Transilvania și Banat, printre altele scriind și protestul „Replică”, în 1892. Împreună cu alți intelectuali români din Partidul Național Român (1892), el a semnat Memorandumul Transilvaniei, un document care pleda pentru drepturi
Aurel Popovici () [Corola-website/Science/303871_a_305200]
-
de Suhovo Kobalin și "Ultima ora", de Mihail Sebastian. Debutează în cinema în 1957, jucând cu o inegalabilă măiestrie artistică, în cele mai reușite comedii din cinematografia românească: Ciocolata cu alune, în 1978, "Păcală" (1974), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Elixirul tinereții", în 1978. "Bachus" din filmul "Secretul lui Bachus" (1984), realizat de regizorul Geo Saizescu, a fost ultimul mare rol al lui Ștefan Mihăilescu Brăila. «Am lucrat cu cei mai buni actori ai timpului. Pleiada de aur. Pentru rolul lui "Bachus
Ștefan Mihăilescu-Brăila () [Corola-website/Science/303862_a_305191]
-
Într-o familie nevoiașă de pe un „picior de plai” românesc vine pe lume un copil năzdrăvan care primește numele Păcală (Sebastian Papaiani). El își condiționează apariția sa pe lume, cerându-i mamei sale, care „are cea mai mare putere”, nu tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte ca alți eroi din basme, ci să-i ursească să fie mereu tânăr, să nu îmbătrânească niciodată și să moară atunci când se va cununa cu prostia. După ce mama lui îi ursește cele cerute de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
supraviețuitor, mama fără fii, putea moșteni o jumătate din cota tatălui ei din proprietatea familială nedivizată. Au fost mai multe femei notabile și bine-educațe și a fost o practică comună pentru ele să-și educe fii în perioada timpurie a tinereții lor. Mama omului de știință, general, diplomat și omului de stat, Shen Kuo, l-a învățat pe acesta strategiile militare esențiale. Au fost, de asemenea, femei scriitoare și poete excepționale, cum ar fi Li Qingzhao (1084-1151), care a devenit celebră
Dinastia Song () [Corola-website/Science/303944_a_305273]
-
sau Eusebiu de Cezareea () (în greaca veche Εὐσέϐιος, iar în latină numit adesea "Eusebius Pamphili") a fost episcop de Cezareea în Palestina, teolog, apologet și istoric al Bisericii creștine. Data și locul nașterii lui Eusebiu nu sunt cunoscute. Despre tinerețea lui se știe că în jurul anului 300 se găsea în Palestina și că a devenit prieten și ucenic al lui Pamfil, preot din Cezareea Palestinei, cu care a studiat Biblia, folosindu-se de Origen. Față de Pamfil, care l-a format
Eusebiu din Cezareea () [Corola-website/Science/304010_a_305339]
-
populația românească, în frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei și cea a Costiței), conduși de "Junii Curcani", ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tâmpa, pe la Crucea din Cutun și petrec acolo. Bătrânii povestesc că în tinerețele lor se făcea joc sus, în Cetatea de pe Tâmpa”. La 1241 abia au timp câteva familii de brașoveni să se adăpostească în ea din calea năvălirii tătarilor. În anul 1395, înaintea declanșării războiului cu turcii, Mircea cel Bătrân și-a
Cetatea Brassovia () [Corola-website/Science/304052_a_305381]
-
geboten.”) Pentru scriitorul Claus Stephani situația lui Pastior a rămas în continuare cea al “unui deținut”. In cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie: “Și să nu uitam că Pastior a fost mereu prădat de propriul destin - i s-au furat anii tinereții, pe care trebuia să le petreacă într-un lagăr sovietic de muncă, iar apoi i s-a luat libertatea de a decide singur asupra vieții sale de mai târziu [o trimitere la homosexualitatea lui Pastior].” Stephani îl cunoștea pe Pastior
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
de acest fel.” Lirică: A realizat traduceri în germană din mulți autori români, între care Panait Istrati ("Kyra Kyralina" și Ciulinii Bărăganului = "Die Disteln des Bărăgan"), Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Urmuz, Gellu Naum și operele de tinerețe ale lui Tristan Tzara, dar și din rusă, opera lui Velimir Clebnikov. În anul 2006 a fost distins cu cel mai prestigios premiu german pentru literatură numit Premiul Georg Büchner, dar Pastior a murit cu două săptămâni înainte de festivitatea de
Oskar Pastior () [Corola-website/Science/304124_a_305453]
-
de tehnica ""trompe-l'oeil"", foarte căutate în teatru și operă. Giovanni Antonio Canal s-a născut la Veneția, pe 28 octombrie 1697, fiu al lui Bernardo Canal și al soției acestuia, Artemisa, provenind dintr-o veche familie venețiană. În tinerețe, Antonio și-a însoțit tatăl, învățând de la el meseria de decorator și pictor- scenograf. Fastul și grandoarea decorurilor din teatre vor rămâne în amintirea lui Antonio Canal, care începe să fie numit ""Canaletto"", care va reda în tablourile sale acea
Canaletto () [Corola-website/Science/304143_a_305472]
-
culturii umanistice și al artelor. Cunoștea mai multe limbi moderne și clasice, citea în original și comenta pe marii filozofi; în 1984 a ținut la Măgurele o memorabilă prelegere despre "Miracolul grecesc". În paralel cu Facultatea de Științe, frecventase în tinerețe "Conservatorul din București", studiind armonie și contrapunct în clasa lui Alfons Castaldi; îndrumat de Silvia Șerbescu, și-a perfecționat aptitudinile de pianist, devenind un sensibil interpret. A practicat alpinismul în Bucegi și Piatra Craiului, descoperind, împreună cu fratele său Radu Țițeica
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
Tatăl său era evreu, s-a născut în Holíč, Cehoslovacia și a emigrat în Statele Unite în 1935. A avut un frate, Christopher, care este scriitor și realizator de documentare. Horner a început să studieze pianul de la vârsta de cinci ani. Tinerețea și-a petrecut-o la Londra unde a studiat la Royal College of Music. A primit licența în muzică la University of Southern California. După ce a obținut o diplomă de master a început să lucreze la doctorat la University of
James Horner () [Corola-website/Science/304147_a_305476]
-
spre un limbaj pictural ce păstrează legăturile cu realitatea și tradițiile artei românești. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi, Dărăscu arareori a pictat interioare sau naturi moarte. În schimb, a călătorit foarte mult, fiind în căutarea peisajelor care îi aminteau de tinerețea să, de exmplu în Delta Dunării sau pe coasta Mării Negre, peisaje pictate în maniera impresionista. În 1910 expune un autoportret la Societatea Artiștilor Francezi din Paris. Citește cartea lui Paul Signac "De la Delacroix la neoimpresionism" și caută să-l cunoască
Nicolae Dărăscu () [Corola-website/Science/304162_a_305491]
-
a spus că se află la tatăl meu care era atunci secretarul primăriei din Craiova și pentru că se aflau deja în anul 1891 au întocmit actul trecând acest an și localitatea Craiova". Asemenea lucruri se întâmplau des. Din cartea sa, Tinerețea lui Brâncuși (Ed. Tineretului, Buc., 1967), aflăm că în actul de naștere, înregistrat la 21 februarie 1876, Brâncuși s-a născut "alaltăieri". Fără să știe, încă înainte de a împlini un an și de a gânguri primele cuvinte, a avut parte
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
își interferează relațiile zilnice și în timp cu mai toate familiile de vază ale Craiovei. Dacă nu ar fi fost astfel, engramate în memoria afectivă a copilului Vasile, cum ar fi putut mult mai târziu, peste șapte decenii, în cartea Tinerețea lui Brâncuși, să le descifreze și să le evoce în preocupările lor diurne și culturale, întinse în istorie și peste margini, îndeosebi de la Craiova la București și pe calea Viena-Paris! Memoria criticului, fabuloasă, pare a trage după ea un veac
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
agricole Clayton și Shutleworth, de caretașii cehi, de florarii unguri, de sculptorul neamț Gossler, de doctorul rus Roskowsky, de ale cărui îngrijiri ne bucuram când eram bolnavi) mi s-a format o personalitate doritoare de necunoscut." <br><br>În cartea Tinerețea lui Brâncuși, V. G. Paleolog învie lumea mirifică a copilăriei lui Brâncuși, care nu este alta decât și a sa, cea proprie - edenul copilăriei fiind același în mai toate părțile lumii și pentru oricine, amintirile din copilărie sunt singurul eden
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
-se în jocuri de cuvinte, cu tâlcuri pierdute, și în neastâmpăr de picioare, ca și cei de la Teiu, unde rareori mergea. Cine dintre noi - va scrie, spre zenit, în textul Constantin Brâncuși și Ezra Pound - nu a practicat, în întâia tinerețe, impropriu numite "jocuri", care nu sunt decât arhaicele exhultări ale acelui surplus de energii vitale, ludice și expresie de gratuită cheltuială de sine - o ardere a organelor receptive în echilibrul lor termic comun. Cine? Cine dintre noi nu a bătut
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]