159,822 matches
-
intrat în latina populară, de unde a fost moștenit de franceză), "patte" „labă” (ipotetic de origine preceltică), "clapier" „coteț de iepuri” (preluat de franceză din limba occitană veche). Cuvinte de origine galică (în afară de toponime) sunt numai circa 100 în lexicul francez actual. Unele au trecut mai întâi din galică în latină înainte de cucerirea Galiei de către romani, și din aceasta au fost moștenite de franceză, de exemplu , cuvânt care a dat în franceză "braies" „ițari”. Altele au fost preluate de romani după cucerire
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
urî”, "halle" „hală”, "hameau" „cătun”, "hangar" „șopron, hangar”, "hâte" „grabă”. Limba regatului francez era una dintre limbile "oïl" din grupul limbilor galoromanice, cea vorbită la Paris și în împrejurimi. Aceasta a devenit nucleul limbii franceze, răspândit treptat pe tot teritoriul actual al Franței odată cu autoritatea regilor. În acest proces, limba franceză a adoptat multe cuvinte din limbile vorbite în alte regiuni din Franța actuală, dintre care unele se vorbesc și în țări limitrofe. La aceasta au contribuit și contactele comerciale devenite
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
vorbită la Paris și în împrejurimi. Aceasta a devenit nucleul limbii franceze, răspândit treptat pe tot teritoriul actual al Franței odată cu autoritatea regilor. În acest proces, limba franceză a adoptat multe cuvinte din limbile vorbite în alte regiuni din Franța actuală, dintre care unele se vorbesc și în țări limitrofe. La aceasta au contribuit și contactele comerciale devenite intense începând cu târgurile din provincia Champagne, organizate în secolul al XII-lea, la care se întâlneau negustori din multe regiuni. Majoritatea limbilor
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
în care "-tot" înseamnă „sat”), "Houlbec", "Caudebec" ("-bec" „pârâu”). Alte cuvinte de această origine sunt puține, de exemplu "joli" „drăguț” și "duvet" „puf”. Ca influență a vecinătății cu populație flamandă vorbitoare de limba neerlandeză în nordul Franței și în Belgia actuală, se adaugă cuvinte din domeniul pescuitului, marinei și comerțului aduse de olandezi în secolele XVI și XVIII. Astfel de cuvinte sunt "flétan" (numele unei specii de pește), "foc" „foc”, "matelot" și "vrac". Din limbile germanice nordice intră în franceză câteva
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sabie” din limba maghiară, "cravate" „cravată” din limba croată (etnonimul "hrvat" „croat”), "uhlan" „ulan” (militar cavalerist) din limba poloneză (care l-a preluat din limba turcă). Împrumuturile din engleză, atât britanică, cât și americană, sunt cele mai numeroase în franceza actuală, majoritatea lor fiind relativ de dată recentă, dar sunt și împrumuturi mai vechi, de exemplu "beaupré" „catarg (orizontal)” (sec. XIV), "carpette" „carpetă” (sec. XVI), "flanelle" „flanelă” (sec. XVII). Influența engleză se face simțită începând cu mijlocul secolului al XVII-lea
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
unui același vorbitor. Dintre sensurile dobândite, unele se pierd, altele se mențin, putând rezulta cuvinte polisemantice. De exemplu, cuvântul "toilette" (diminutivul lui "toile" „pânză”) avea inițial sensul „bucată mică de pânză”. De aici a ajuns să denumească succesiv: În limba actuală, "toilette" continuă să fie polisemantic, având sensurile b), c), d) și, la plural, sensul g) ("les toilettes"). Schimbarea de sens se poate face prin procedee ca: În franceză, din cauza unor particularități ale evoluțiilor fonetice, omonimia este mai frecventă decât în
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
este un muzeu județean din Oravița, amplasat în Str. Mihai Eminescu nr. 18. Clădirea a aparținut celui mai vechi teatru construit pe teritoriul actual al României (1817). Din 1997 găzduiește Muzeul de Istoria Culturii Cărășene, cu secții de istorie, geografie istorică, etnografie-folclor, arhiva documentara și bibliotecă "Sim Șam Moldovan - Ionel Bota" de carte și presa veche, toate aparținând colecției prof. dr. Ionel Bota. Clădirea
Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”. Muzeul de Istoria Culturii Cărășene () [Corola-website/Science/331329_a_332658]
-
este o casă regală europeană de origine germană. Aceasta este una dintre cele mai influente case ale Europei, cu ramuri care au condus Danemarca, Rusia, Grecia, Norvegia, Schleswig, Holstein, Oldenburg și Suedia. Actuala regină a Danemarcei, regele Norvegiei și fostul rege al Greciei, precum și consoartele Spaniei, Greciei și Marii Britanii fac parte din această casă. Aceasta a crescut în importanță atunci când Contele Cristian I de Oldenburg a fost ales rege al Danemarcei în 1448
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
Rege peste regatul Danemarca, Norvegia și cel suedez sub împrejurarea unei curți neloiale a fost silit să abdice, motiv pentru regele 'Frederic I' ca să ia pentru sine tronul. După numirea sa ca rege, tronul s-a mutat în cetatea Gottorf, actualul oraș Schleswig din "landul" Schleswig-Holstein (din Germania). După înlăturarea în siguranță a fiului său cu un an în urmă, Frederic I se confruntă în 1524 cu o serie de revolte ale țărănimii în regiunile Jutlandul de Sud și landul Skana
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
acestea sunt de menționat: statutul, regulamentul de funcționare și programa de studiu a Conservatorium-lui din Arad (1833 - a șasea instituție de acest tip din Europa); afișe ale unor spectacole jucate pe scena Teatrului Vechi din Arad (1817 - primul teatru de pe actualul teritoriu al României) în perioada 1833 - 1871, dintre care se remarcă cele ale unor trupe austriece, maghiare și românești (M. Pascaly - 1868, M. Millo - 1870/71); placheta-afiș a filmului Războiul de Independență (1913 - realizat de Grigore Brezeanu), film proiectat la
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
Război Mondial (1916 - 1918). Orașul la final de secol XIX - început de secol XX, pe fundalul dezvoltării industriale și al unei perioade de prosperitate, își va schimba înfățișarea, îmbogățindu-se cu numeroase monumente, cum a fost și Palatul de Justiție, actualul Muzeu de Istorie. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
Război Mondial (1916 - 1918). Orașul la final de secol XIX - început de secol XX, pe fundalul dezvoltării industriale și al unei perioade de prosperitate, își va schimba înfățișarea, îmbogățindu-se cu numeroase monumente, cum a fost și Palatul de Justiție, actualul Muzeu de Istorie.
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public în ziua de 4 martie 2012. Proiectul actual de redefinire tematică și reamenajare a spațiului expozițional urmărește reconstituirea atmosferei unei case boierești de secol XIX, punând în valoare un bogat patrimoniu ce se leagă în bună măsură de numele și familia lui Mihail Kogălniceanu. Utilizarea de instrumente și
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile viitoare doar depozitarele unor colecții de obiecte și pentru o utilizare eficientă a contextului muzeal, în acord cu tendințele muzeologiei actuale, noua abordare tematică a impus amenajarea unor spații care să permită organizarea de activități specifice muzeului. Astfel, salonul-rotondă, păstrând caracteristici ambientale definitorii pentru secolul al XIX-lea, ilustrate de replicile realizate după mobilierul original al casei, a devenit un spațiu
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
un muzeu ce se va numi de acum Muzeul de Istorie și Etnografie din Turnu Severin. După 1945 muzeul crește în importanță și își lărgește arealul de cercetare, fiind numit . La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
de peste 300.000 piese (arheologie, istorie, artă, memorialistică, etnografie, științe naturale). Muzeul a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
anul 1967 clădirea este destinată Muzeului județean. Latura de nord este ocupată de Arhivele Statului. Muzeul a cunoscut o restructurare masivă în anii 1975 - 1980, când cea mai mare parte a etajului a fost modificată în vederea amenajării Secției de Istorie. Actuala structură funcțională a clădirii este diferențiată prin spațiul destinat expunerii, depozitării și cercetării. Pornindu-se de la ideea caracteristică etapei dinainte de 1989, potrivit căreia structura de bază a unui muzeu trebuie să ilustreze pregnant trăsăturile caracteristice ale trecutului istoric, expoziția de
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
este un muzeu județean din Satu Mare, amplasat în Bd. Dr. Vasile Lucaciu nr. 21. Clădirea actuală a Muzeului Județean Satu Mare a fost construită în anul 1936, după planurile arhitectului G.P.Liteanu. A avut ințial destinații administrative: Prefectura județului în perioada interbelică, Sediul Consiliului Popular Județean și al Comitetului Județean Satu Mare al P.C.R. Din anul 1984 aici
Muzeul Județean Satu Mare () [Corola-website/Science/331372_a_332701]
-
fabrică Cooper în care se produc corpuri de iluminat. Fabrica Cooper a fost deschisă în 2008, iar în 2012 a intrat în portofoliul Eaton ca urmare a unei tranzacții la nivel mondial în valoare de circa 13 miliarde de dolari. Actuala Eaton Electric România este o companie înființată în decembrie 1997 cu capital integral german, ca reprezentanta în România a grupului Moeller. Cifra de afaceri în 2012: 330 de milioane dolari
Eaton Corporation () [Corola-website/Science/331385_a_332714]
-
puternic în variațiile celor mai de seamă factori de natură social-morală ai poporațiunii. Efectele fluctuațiunilor economice nu rămân fără urme nici în mersul factorilor de natură organică, a acelor factori cari arată creșterea sau descreșterea popoarelor, adică puterea lor vitală actuală." Criza din 1899-1901 nu a făcut nici ea excepție de la aceasta, efectele ei resimțindu-se în profunzimea societății românești. Viața de familie și relațiile sociale suferă mutații semnificative. Numărul căsătoriilor încheiate atinge minimul istoric al perioadei în anul 1900 (14
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
este o biserică evanghelică-luterană din orașul Magdeburg, Germania. Este cea mai mare biserică din estul Germaniei și cel mai important edificiu al Bisericii Evanghelice din Germania Centrală. Pe locul actualei catedrale se afla o veche mănăstire din anul 937, dedicată Sfântului Mauriciu. În anul 968, împăratul Otto I a întemeiat Arhiepiscopia de Magdeburg, iar biserica mănăstirii a devenit catedrală. După moartea sa, în anul 973, împăratul a fost înmormântat în
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
din 1979, a ratificat alăturarea țării la proiect. Activitatea ITER este supravegheată de Consiliul ITER, care are autoritatea de a numi stafful major, a amenda regulamentul, a decide bugetul și a admite noi state sau organizații să participe la ITER. Actualul președinte al Consiliului ITER este Dr Hideyuki Takatsu. Precursori ai ITER au fost JET și Tore Supra. Alte proiecte de reactoare de fuziune sunt DEMO, Wendelstein 7-X, NIF, HiPER și MAST.
ITER () [Corola-website/Science/334043_a_335372]
-
pentru a forma regiunea Pitești. După reorganizarea din 1956 s-a schimbat numele regiunii Pitești în cel de regiunea Argeș. Reședința regiunii a fost la Pitești, iar teritoriul său cuprindea până la reorganizarea din 1952 un teritoriu asemănător cu cel al actualului județ Argeș. După reorganizare, el a cuprins teritorii ce aparțin în prezent județelor Vâlcea și Argeș. se învecina: Între 1950 și 1952, Regiunea Argeș cuprindea 5 raioane: Costești, Curtea de Argeș, Muscel, Pitești și Slatina. Între 1956 și 1968, Regiunea Argeș cuprindea
Regiunea Argeș () [Corola-website/Science/334033_a_335362]
-
În 1965 a înființat la UPT prima secție din România având ca specializare calculatoarele numerice. Se naște ca fiu al preotului și al Emiliei Pop. Școala primară o urmează în localitatea natală. Apoi, între 1923-1930, urmează gimnaziul și liceul la actualul Colegiu Național „Andrei Mureșanu” din Dej. Își începe studiile universitare la Universitatea din Cluj, dar se mută la Școala Politehnică din Timișoara, pe care o urmează între anii 1933-1938 cu întreruperi datorită satisfacerii stagiului militar. Își susține examenul de absolvire
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
prin Legea nr.5/6 septembrie 1950). Ea a existat până în anul 1952, când teritoriul său a fost încorporat în regiunile Stalin și Hunedoara. Reședința regiunii a fost la Sibiu, iar teritoriul său cuprindea o suprafață asemănătoare cu cea a actualului județ Sibiu, precum și partea vestică a Brașov (cu orașul Făgăraș) și partea sudică a Mureș (cu orașul Sighișoara). A fost desființată în 1952; raioanele Agnita, Făgăraș, Mediaș, Sibiu și Sighișoara au fost încorporate în Stalin, iar regiunea Sebeș în regiunea
Regiunea Sibiu () [Corola-website/Science/334101_a_335430]