16,607 matches
-
din Gand), 1305 (Ubertino de Casale), 1327 (Ptolemeu din Lucca), 1368 (Cronica celor XXIV generali), iar în secolul al XV-lea se cunosc nu mai puțin de cincizeci de ediții. Canonizat de Papa Sixt al IV-lea în 1482. Declarat învățător al Bisericii de Papa Sixt al V-lea, în 1588 și supranumit "învățătorul serafic" ("doctor seraphicus"). Sărbătorit în Biserica Catolică la 15 iulie.
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
XXIV generali), iar în secolul al XV-lea se cunosc nu mai puțin de cincizeci de ediții. Canonizat de Papa Sixt al IV-lea în 1482. Declarat învățător al Bisericii de Papa Sixt al V-lea, în 1588 și supranumit "învățătorul serafic" ("doctor seraphicus"). Sărbătorit în Biserica Catolică la 15 iulie.
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
36 d.Chr. (cf. Gal 2, 1; Fapte 15). Evenimentul este relatat de trei ori în Faptele Apostolilor (9, 1-19; 22, 4-21; 26, 9-18). Sărbătoarea laudă puterea harului dumnezeiesc, care ni l-a trimis pe Apostolul neamurilor, chemat să fie "învățător al neamurilor" (păgâne) (1 Tim 2, 7). Acest lucru era un mister de nepătruns chiar pentru Apostolul însuși. La început îi disprețuia pe creștini, care cinsteau un Mesia răstignit. Evenimentul de la porțile Damascului a însemnat o schimbare totală: din prigonitor
Convertirea Sfântului Paul () [Corola-website/Science/303276_a_304605]
-
față de Legile sale sunt condiții esențiale de viață. Cartea lui Habacuc a fost folosită de comunitatea de la Qumran, care a făcut un comentariu descoperit în 1947 (manuscrisul poartă sigla de: 1Qp.Hab.). ei au interpretat primele două capitole în funcție de istoria Învățătorului Dreptății și al Comunității Alianței. În acest comentariu, caldeii menționați în Habacuc sunt identificați cu romanii cotropitori. În afără de Scrisori, Paul - mai direct sau mai indirect - a folosit doctrina lui habacuc și în predicile sale (cf. Faptele Apostolilor 13
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. a reeditat lucrările lui Cavallioti, Ucuta și Daniil. În volumul "Scriitori aromâni în secolul al XVIII" (1909), spre a face cunoscută activitatea învățătorilor aromâni înaintași, Papahagi a reeditat vocabularul trilingv al lui Theodor Anastasie Cavallioti (Veneția, 1770), "Lexiconul în patru limbi" al lui Daniil Moscopoleanul (Veneția, 1794-1802) și "Noua pedagogie" a lui Constantin Ucuta (Viena, 1797), retranscrise în grecește și transliterate în alfabet
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
(n. 13 aprilie 1936, Cepari, Argeș — d. 31 ianuarie 1987, București) a fost un prozator și povestitor român. S-a născut ca fiu al lui Gheorghe și al Dumitrei Velea, ambii învățători. A urmat liceul la Curtea de Argeș. După cursurile Facultății de Silvicultură din Brașov, urmează și pe cele ale Facultății de Filologie din București (1953 - 1958), avându-i ca profesori pe Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Jacques Byck, Alexandru Graur, Edgar
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]
-
27 noiembrie 1985) a fost un istoric francez. A aparținut curentului cunoscut drept "Școala Analelor". Moștenitorul lui Lucien Febvre, Braudel a știut cel mai bine să fructifice patrimoniul intelectual și instituțional al Annales, dându-le o dimensiune internațională. Fiul unui învățător din Lorena, celebrul istoric de mai târziu invoca, de câte ori avea posibilitatea, anii de formare în satul său natal, unde învățătorii săi povesteau “istoria Franței ca și când ar celebra o slujbă religioasă”. Perioada sa de formare intelectuală a fost tumultoasă: renunță la
Fernand Braudel () [Corola-website/Science/302906_a_304235]
-
a știut cel mai bine să fructifice patrimoniul intelectual și instituțional al Annales, dându-le o dimensiune internațională. Fiul unui învățător din Lorena, celebrul istoric de mai târziu invoca, de câte ori avea posibilitatea, anii de formare în satul său natal, unde învățătorii săi povesteau “istoria Franței ca și când ar celebra o slujbă religioasă”. Perioada sa de formare intelectuală a fost tumultoasă: renunță la studiile de medicină, reușește să își dea licența în istorie la vârsta de 20 de ani, în bună parte datorită
Fernand Braudel () [Corola-website/Science/302906_a_304235]
-
partenerului său italian Tiberio Fiorelli, cunoscut pentru opera să "Scaramouche", să-l învețe tehnicile Commediei dell'arte. Opera din 1660, "Sganarelle, ou le Cocu imaginaire" (încornoratul imaginar), pare a fi un tribut atât pentru Commedia dell'arte, dar și pentru învățătorul sau. Subiectul relațiilor conjugale a fost îmbogățit aici de o inserție a unei opinii a lui Molière despre cantitate de falsitate în relațiile interumane, pe care le-a descris cu un dram de pesimism. Această a fost evidență și în
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
Tânăr, satrapul Asiei Mici, s-a răsculat, în 401, împotriva fratelui său, Artaxerses al-II-lea, pe care l-a învins lângă Babilon, dar a murit în luptă. Aristotel (384-322 î. e.n.) - filosof cu operă vastă, din domenii variate (filosofie, politică, retorică etc.), învățător al lui Alexandru cel Mare - a scris "Politica" și "Statul atenian", îndreptând istoria către cercetarea comparată a instituțiilor. Statul, anterior familiei și individului, este un organism natural; ideal este statul având clase sociale bine determinate. El considera că scopul statului
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
esenței divinității; "De divinatione" (Despre divinație) - abordând tema divinației ca har și artă a prezicerii viitorului; și, în sfârșit, "De fato" (Despre destin) - o expunere asupra problemei destinului. Este celebru pentru zicala "Historia magistra vitae (est)", în traducere: "Istoria este învățătorul vieții" din dialogul "De Oratore". Cicero ar fi dorit să scrie el însuși o istorie a timpurilor mai apropiate, dar, după cum singur o spune, i-au lipsit timpul și liniștea necesare unei asemenea îndeletniciri. S-a limitat numai la redactarea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
ani, autor al unui singur roman, ""Le Grand Meaulnes"", roman poetic de factură simbolistă. S-a născut pe 3 octombrie 1886 la La Chapelle-d'Angillon și și-a petrecut copilăria la Sologne și în Bas-Berry, unde părinții săi au fost învățători. A făcut studii liceale la liceul "Lakanal", la Sceaux în apropiere de Paris, unde s-a pregătit pentru admiterea la "École normale supérieure", unde s-a împrietenit cu scriitorul Jacques Rivière, care se va căsători cu sora sa mai mică
Alain-Fournier () [Corola-website/Science/298958_a_300287]
-
originar din Dobriceni, care preot, numismat și arheolog pasionat, a scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu sărbătorirea centenarului școlii din actualul sat,(1897) și
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
scos la lumină făcând săpături, obiecte dintr-un mormânt de soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu sărbătorirea centenarului școlii din actualul sat,(1897) și a 161 ani (1836) de la înființarea școlii din satul vechi
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
soldat trac.(Dealul lui Bucică). Obiectele se află în prezent la muzeul sătesc din Dobriceni, înființat în anul 1973 de către învățătorul Mircea Popescu, nepotul ctitorului școlii, muzeu condus astăzi de învățătorul Mihai Petrescu, strănepot al ctitorului școlii din sat, preotul învățător DUMITRU POPESCU, cel care dă și numele școlii satului. În 1997, odată cu sărbătorirea centenarului școlii din actualul sat,(1897) și a 161 ani (1836) de la înființarea școlii din satul vechi, a fost înființată și o "Pinacoteca" ce găzduiește lucrările celor
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
ce găzduiește lucrările celor cinci artiști plastici membri ai U.A.P.din România care au învățat pe băncile școlii satului. Aceștia sunt: Sabin Bălașa, Cicerone Popescu, Nicolae Budică, Cristian Dincă și Dana Popescu. Astăzi, școala satului poartă numele primului său învățător, "Dumitru Popescu", ctitorul acesteia, cinstit în fiecare an la 26 octombrie, de Ziua Sfanțului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a devenit patronul spiritual al școlii. Hotărârea numirii școlii aparține fiilor satului participanți la centenarul școlii în 1997, ocazie
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
ianuarie 2007, cu ocazia omagierii lui Mihai Eminescu, într-un cadru festiv, a fost lansată lucrarea -MÂNA LUI SAU A OMULUI?-o monografie a dezastrelor naturale și antropogene din zona satului DOBRICENI, lucrare care-l are ca autor pe același învățător MIHAI PETRESCU. Începând cu anul 2005, Muzeul Sătesc organizează între 1 și 4 septembrie Tabăra de pictură "PLAIURI DOBRICENENE", care găzduiește artiști consacrați, membri ai U.A.P. din România, precum Nicolae Predescu, Alexandru Păscu, Ovidiu Bărbulescu, Monica și Cristian Dincă
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
se naște Radu Stanca, mezinul familiei , în orașul Sebeș, în casa de pe str. Sicolorum nr. 53 (astăzi localul Școlii generale nr. 3). 1927 - Radu Stanca este înscris în clasa I-a primară a Școlii de aplicație de pe lângă Școala Normală de învățători din Cluj 1930 - elev în clasa I-a B de la Liceul " G. Barițiu" din Cluj (Matricola Lic. "G. Barițiu", 1930/31, vol. I, f. 107). În timpul școlarității l-a avut ca director pe scriitorul Alex. Ciura (până în 1936) iar ca
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
un director de teatru, dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor român. Se situează printre cei mai renumiți publiciști, dramaturgi și romancieri contemporani. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut pe 30 ianuarie 1932, județul Vâlcea, fiu al învățătorului Costică Săraru și al Corneliei Săraru, din comuna Slătioara, la 8 km de orașul Horezu. Este tatăl ziaristei, redactor radio și TV, Ruxandra Săraru. A fost directorul Teatrului Mic și Teatrului foarte Mic din București între anii 1977 și 1990
Dinu Săraru () [Corola-website/Science/299021_a_300350]
-
1764, Londra) a fost un pictor și grafician englez, autor de gravuri și stampe satirice și ilustrator de cărți, precursor al caricaturii moderne. s-a născut la 10 noiembrie 1697 în cartierul West Smithfield din Londra. Tatăl lui, Richard Hogarth, învățător cu venituri modeste, sfârșește prin a fi aruncat în închisoare, pentru că nu își poate plăti datoriile. În apropierea închisorii, pe terenuri special destinate acestui scop, locuiesc familiile deținuților. După ce tatăl său își ispășește pedeapsa, familia se mută, iar William intră
William Hogarth () [Corola-website/Science/304570_a_305899]
-
de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17). Învățământul primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la spațiul european al învățământului superior. Primii patru ani sunt predați de către un singur profesor (învățător), pentru majoritatea elevilor. Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru câteva discipline de specialitate (limbi străine, informatică etc.). Cursurile sunt reconfigurate la sfârșitul clasei a IV-a, pe baza performanțelor academice. Selecția pentru clase se face pe baza testelor locale
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
octombrie 2010, în Bazilica Sf. Maria din Oradea. s-a născut la data de 21 februarie 1911 în localitatea "Feketetó" din Banatul de Nord (pe atunci în comitatul Torontal din Ungaria, astăzi în Serbia), unde tatăl său îndeplinea funcția de învățător. A fost botezat în data de 6 martie 1911 în biserica parohială din Csóka, naș de botez fiindu-i chiar preotul paroh. A primit la botez numele de "Szilárd", forma maghiară de la "Constantin", prenumele preotului paroh, și Ignác, prenumele tatălui
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
chiar preotul paroh. A primit la botez numele de "Szilárd", forma maghiară de la "Constantin", prenumele preotului paroh, și Ignác, prenumele tatălui. În anul 1920 întreaga familie s-a mutat în Cruceni, unde tatăl lui a primit un nou post de învățător. În 1925 s-a mutat la Timișoara, împreună cu părinții săi. Au locuit în cartierul Elisabetin, pe strada Romulus. În anul 1925 s-a înscris la studii la Gimnaziul Piarist din Timișoara, iar în anul 1929 s-a înscris la Seminarul
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
fondator (1927) și președinte (1936-1938) al Partidului Social Democrat Român. s-a născut la data de 4 mai 1871 stil vechi în orășelul Storojineț din Bucovina, pe atunci provincie a Imperiului Austro-Ungar. Era al doisprezecelea din cei treisprezece copii ai învățătorului Vasile Grigorovici și ai soției sale Alexandra (n. Timcu); fratele cel mai mare, Emanoil, avea să devină cunoscut, sub numele Emanuel Grigorovitza, ca prozator și germanist. După absolvirea școlii primare a urmat cursurile Liceului de Băieți din Rădăuți (1885-1892). A
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
1801 urmează cursurile clericale la Timișoara, avându-i profesori pe Pavel Kenghelaț și Mihail Roșu-Martinovici.. Pe cei doi dascăli Țichindeal i-a descris laudativ astfel: După ce termină, în 1802, seminarul teologic din Timișoara se întoarce în satul natal și devine învățător, apoi preot. În 1802 a tipărit la Buda o traducere din limba sârbă după Dositei Obradovici: Sfaturile înțelegerii celei sănătoase prin bine înțeleptul Dositei Obradovici întocmite iară acum întăia dată întoarse despre limba sârbească și întru acest chip în limba
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]