21,363 matches
-
Ideea aceasta este magistral exprimată de autorul anonim prin relatarea felului În care personajul reacționează după fiecare crimă. La Început se manifestă doar prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură cuvânta"/), apoi cuvintele capătă accent de ruga disperată, ca În momentul ultimei crime cuvintele sale să fie Învesmântate În lacrimile durerii nereținute (,,greu ofta/ Și cu lacrimi cuvânta"). De fiecare dată Însă cuvintele adresate sunt aceleași, evidențiind credință nestrămutata În Dumnezeu și În puterea lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
scrisese lui Jules Bosman, secretarul Alteței Regale, Contele de Flandra, rugându-l să intervină că solicitarea să de acordare a unei burse să fie adusă la cunoștința Casei Regală a României. Scrisoarea, pe care o reproducem mai departe, avea și accente critice la adresa statului român, care ar fi sprijinit, spunea Butză, doar pe studenții ce nu erau câtuși de puțin interesați de studiu, conținând și un neadevăr, căci părea a spune că el nu a beneficiat de un ajutor guvernamental, desi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia. În consecință, are în vedere articulațiile dintre istoria intelectuală și cea a ideilor, fără să ignore accentele noilor demersuri din istoria politică, respectiv socială, care privilegiază astăzi, printre altele, studiul reconfigurărilor succesive ale memoriei culturale și ale patrimoniului simbolic, așa cum le-a asamblat în studiile sale Roger Chartier, cel de la care împrumutăm formula "istorie culturală". Pe de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
elevii trebuie fie împărțiți în grupe, fie organizați în clase omogene. Cunoscutul cercetător american D. Frey, într-un studiu prospectiv referitor la evoluția sistemului educațional în societatea de mâine, a identificat anumiți factori care determină restructurări în sistemul educațional: - deplasarea accentului de pe predare pe învățare, unde profesorul nu mai este expertul atotcunoscător, ci devine un ghid în procesul de învățare - creșterea exponențială a cantității de informații. Informația de astăzi nu este doar scrisă, ci și audio, video etc. - nevoia tot mai
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
cărora nivelul de cunoștințe să fie diseminat spre marea masă a populației. - punctele prin care interferăm cu societatea sunt în schimbare. În educație, unde mediul de învățare era considerat a fi sala de clasă, acum se pune un mai mult accent pe modalități și situații alternative de învățare. - natura motivației pentru învățare. Motivația pentru învățare se schimbă de vreme ce sunt îndeplinite nevoile de bază. - hiperindividualismul-omul modern este din ce în ce mai preocupat de îndeplinirea dorințelor sale. Individualizarea duce la o restructurare a modalităților prin care
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
războaie sursele documentare se cercetează pentru o cunoaștere cât mai consistentă și obiectivă a regiunilor, istoriografia comunistă, care nu se abate de la registrul național, prezintă doar sporadic lucrări monografice concentrate pe spații provinciale, întocmite eventual pe tiparul ghidurilor turistice, fără accent pe istoricul localităților, cu atât mai puțin pe perioada interbelică. După 1989, studiile de istorie locală și regională încep să se revitalizeze. Volumele de bibliografie istorică a României înregistrează contribuții semnificative la rubrica destinată acestui segment de istorie, chiar dacă preocupările
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mediul academic, precum: Alexandru Zub, Ion Agrigoroaiei sau Gheorghe Buzatu. Dacă intelectualilor provinciei le sunt dedicate cercetări bazate mai ales pe documente de arhivă, pentru personalitățile deprovincializate pe care zona le revendică cu mândrie, s-au publicat numere tematice cu accent pe activitate sau operă, evidențiindu-se și legătura acestora cu locurile natale. Începând cu numărul din 2010, anuarul include o secțiune a istoriei orașelor Botoșani, Dorohoi și Suceava, dar și o periodizare a articolelor. Deși axat pe latura manifestărilor artistice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a provincialismului, stabilind că un complex al provinciei diferă de la zona regățeană a nordului Moldovei la zona bucovineană, în funcție de anumiți factori determinanți. Izolarea provincială a canalizat însă energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Au fost analizate succint, cu accent pe disputele în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studii individuale în monografii sau periodice locale sau regionale cu impact adesea limitat la granițele provinciei. Recuperarea acestor personalități s-a realizat în mare măsură prin intermediul enciclopediilor sau dicționarelor ce listează alfabetic astfel de nume, fără o contextualizare adecvată, cu accent pe originarea în spațiul nord-moldovenesc. Desigur, astfel de lucrări sunt instrumente de lucru indispensabile pe baza cărora se pot concepe ulterior analize articulate pentru o mai bună cunoaștere a istoriei locale sau regionale. Interesul pentru acest subiect decurge și dintr-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Conform analizei întreprinse de istoricul francez Christophe Charle 1, trei perspective complementare oferă un spectru coerent de abordări asupra intelectualității. Analizat în sfera sociologiei, intelectualul este definit pe baze funcționaliste, prin raportare la diviziunea muncii și la stratificarea socială, cu accent pe capitalul simbolic deținut, generator de prestigiu, conferind intelectualilor aura de "boieri ai minții". Perspectiva culturală accentuează rolul intelectualului în câmpul cultural, în ipostaza de producător de bunuri culturale. "Creatorii" intelectuali apar încă din Evul Mediu, odată cu eliberarea de sub tutela
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a secolului al XIX-lea, învățământul înregistrează un avans considerabil, iar educația devine pârghia de acces spre poziții sociale înalte. Teoriile funcționaliste promovate de Emile Durkheim sau Talcot Parsons conferă educației funcția de creare a identității sociale a individului, cu accent fie pe solidaritatea socială, fie pe componenta individuală. Într-o societate meritocratică, educația devine principalul mecanism de alocare a rolurilor pe măsura implicării și a eforturilor individuale 5. Din perspectivă constructivistă, educației i s-a conferit funcția de reproducere culturală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nordul Moldovei marcat de o viață cultural-intelectuală activă ce încerca să compenseze diminuarea altor funcții urbane în deceniile interbelice. Ne propunem în cele ce urmează o investigare a zonei și o schițare a ambianței culturale din principalele centre urbane, cu accent pe instituțiile culturale în care intelectualii nord-moldoveni se formează și ulterior se manifestă, contribuind la afirmarea unei regiuni puternic eclipsate de atmosfera tumultoasă a capitalei. Primele indicii de urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de examinare a bacalaureatului din Basarabia, Ghibu remarca: "în orașele Basarabiei nu se vorbește prea mult românește și mai ales nu se vorbește bucuros și frumos în această limbă", copiii exprimându-se mai degrabă într-o "limbă gazetărească, cu un accent adesea ruso-evreesc"22. Și de această dată, responsabil pentru situație era indicat corpul profesoral ce conținea prea multe cadre din vechea Rusie. Nu ar trebui deci să surprindă că unirea sufletească prin românizarea învățământului a întâmpinat mari obstacole, demonstrând că
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
țara noastră și care urmărea soluționarea problemelor învățământului în context postbelic. La congresele internaționale anuale pe tema învățământului secundar, agenda de lucru includea chestiuni dezbătute și pe plan intern, precum educația feminină sau examenul de bacalaureat, iar coordonatele educației, cu accent pe latura morală și intelectuală, dar și fizică sau estetică, erau preluate în politica învățământului a statelor membre. Asociația profesorilor secundari din România a participat, începând din 1922, la aceste congrese, iar buletinele publicate periodic mențineau deschise dezbaterile pe tema
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesionale devenea din ce în ce mai proeminentă, iar sintagma "plagă a funcționarismului" se făcea tot mai auzită. Nici examenul de bacalaureat din perioada haretiană nu opera întotdeauna o selecție obiectivă a elevilor, căci, așa cum observa pedagogul C. Dimitrescu-Iași, raportor al legii ministrului Haret, accentul evaluării viza în primul rând memoria, iar cantitatea prea vastă de informație dobândită în liceu crea "o confuzie înspăimântătoare" pentru liceenii care încercau, "prin diferite influențe", să câștige bunăvoința profesorilor examinatori 57. Nu întâmplător, proiecte de reformă, precum cel al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
arătat unii teoreticieni ai educației, precum Ștefan Bârsănescu, "intelectualismul" a fost alimentat de politica școlară, atât prin procedeele de selecție a elevilor, orientate mai ales spre dezvoltarea intelectuală a tinerilor și mai puțin spre capacitățile lor totale, dar și prin accentul pus pe cultura generală concepută în mod intelectualist, în sensul formării de "oameni ai cărții", și mai puțin "oameni de acțiune"59. Critica emisă de Bârsănescu indica, de fapt, contrariul efectelor pe care organizarea liberală a învățământului secundar interbelic ar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
istoricul instituțiilor de învățământ nord-moldovenești, cu trasarea principalelor momente din viața școlii. În măsura în care am avut acces la informații, am evidențiat dublul rol al liceelor, atât ca instituție formatoare, cât și ca lăcaș în jurul căruia pivotează activitățile cultural-științifice ale zonei. Un accent deosebit a fost pus pe implicarea elevilor și a profesorilor în evenimente extrașcolare ce au completat educația conferită în sălile de clasă. Preocupările dascălilor, redate prin publicațiile școlii sau cele personale, au reliefat poziția acestora bine conturată în cadrul intelectualității provinciei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
La acestea se adaugă lucrări despre Titu Maiorescu, Odobescu, Ioan Ghica sau Ion Creangă. Literatura de până la 1840 este analizată de doi dintre elevii liceului. Alături de aceștia, profesorul de limbă română, Victor Țăranu, conferențiază pe teme de teorie literară, cu accent însă tot pe creația eminesciană 159. Biblioteca deținută de această instituție indică preocupările deosebite ale corpului didactic pentru educarea și cultura elevilor. În formarea viitorilor absolvenți, cele aproape 1800 de cărți înregistrate în averea liceului în 1938 și destinate cursului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2. Criticul modernist E. Lovinescu plasa înscrierea în modernitate a civilizației și culturii românești prin sincronizarea cu valorile occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic, istoric, instituțional sau economic și s-a purtat în publicistica vremii, în revistele coordonate de Iorga, pe de o parte (Sămănătorul, Neamul Românesc), și de Lovinescu - ce avea să inițieze gruparea literară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pornea de la premisele formulate de M. Kogălniceanu, fundamentate de junimiști și reluate apoi de Iorga, dar se detașa de acestea prin așezarea ortodoxiei la intersecția dintre prezent și trecut 18. Literatura sămănătoristă era valorizată de gândiriști, dar, în opinia lor, accentul trebuia deplasat de la descrierile de cadru românesc la impunerea omului cu profundă conștiință religioasă. Gândirismul tradiționalist a virat la finalul anilor '30 spre extremismul de dreapta, chiar dacă apropierea de fascism anula misiunea înscrierii în universalitate a poporului român. N. Crainic
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Carmen Sylva" din Botoșani 1887-1937, Tipografia B. Saidman, Botoșani, 1937. Leu, Paul, Colegiul Național Ștefan cel Mare Suceava, Editura Euroland, Suceava, 2000. Mihai, Ioan (et. al.), Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999. Nistoreasa, Vasile, Fălticeni. Repere în timp, Accent Print, Suceava, 2007. Olaru, Marian, Elena Olaru, Colegiul tehnic Rădăuți. Studiu monografic, Editura Septentrion, Rădăuți, 2005. Pieszczoch, Franz, Francisca-Iulia Pieszczoch, File din istoria orașului Siret, Editura Miorița, Câmpulung Moldovenesc, 2009. Popescu-Sireteanu, Ion, Siretul: vatră de istorie și cultură românească, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Journal, nr. 60, 2005. Nastasă, Lucian, Intelectualii și promovarea socială în România (sec. XIX-XX), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. Nemoianu, Virgil, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, București, 1997. Nicoară, S., Națiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002. Olaru Nenati, Lucia, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar-culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007. Oldson, W. O., The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, East European Quarterly, Boulder, 1973. Opriș, Tudor, Istoria debutului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 134. 35 Apud Vasile Nistoreasa, Fălticeni. Repere în timp, Editura Accent Print, Suceava, 2007, p. 195. 36 Ibidem, p. 247. 37 Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, p. 165. 38 Ibidem, p. 95. 39 Aurel George Stino, Fălticeneni care au fost, Editura
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
e un naționalist?", în Neamul Românesc, III, nr. 132, 1908, p. 2085. 6 W.O. Oldson, The Historical and Nationalistic Thought of Nicolae Iorga, Boulder, East European Quarterly, 1973, p. 43. 7 S. Nicoară, Națiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002, p. 143. 8 E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, Editura Minerva, București, 1997, p. 335. 9 W. O. Oldson, The Historical and Nationalistic Thought..., p. 49. 10 E. Lovinescu, Istoria civilizației..., p. 233. 11 W. O. Oldson, The
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să-și îmbunătățească activitatea de predare-învățare-evaluare. Toți profesorii știu și încearcă să aplice învățarea centrată pe elev. Se pare că în teorie e ușor. Mai greu e însă de aplicat. Prin învățarea centrată pe elev are loc o schimbare de accent de la a fi centrat pe profesor la a fi centrat pe elev. Dar acest lucru nu se poate face pe neașteptate. Misiunea noastră, a profesorilor este să determinăm fiecare elev să învețe prin orice mijloace ce funcționează cel mai bine
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Iuliana PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93156]