15,878 matches
-
plecat să achiziționeze băuturi. Pentru a se face iubit de Voica, îi ducea daruri salbe, mărgele, stambă pentru rochii. La plecare, ea cântărea darurile, îl giugiulea, el își număra banii. Când a aflat că-l înșeală, nervos, i-a cerut darurile oferite. Sinefta, o țigăncușă foarte tânără, frumoasă și cu nuri, s-a făcut cântăreață, îi veselea pe mușteriii de la "Doi curcani". Fără apărare, au batjocorit-o mulți. Cel ce o iubea era Nicu-Piele căruia nu-i era fidelă și-l
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apariții de cărți, între care Patul lui Procust de Camil Petrescu, Tablete din Țara de Kuty de Tudor Arghezi, Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade și Calea Victoriei de Cezar Petrescu. Este consemnată și activitatea unor reviste, precum „Viața românească”, „Darul vremii” ș.a. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288270_a_289599]
-
decât pentru evenimentele exterioare piesei, cele care s-au întâmplat înainte și de care omul nu poate avea cunoștință, sau cele ce se vor întâmpla mai târziu și care cer o predicție anunțată de cineva; căci noi le recunoaștem zeilor darul de a vedea totul. Dar nu trebuie să existe nimic irațional în fapte; sau dacă este cazul, să fie în afara tragediei, ca în Oedip a lui Sofocle". (cap. 15)18 Aristotel nu admite elementele iraționale decât dacă sunt conținute deja
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de a fi reintrodus în poem acțiuni ce depășesc atât forțele naturii, cât și pe aceasta. După ceea ce a făcut ea pentru Jason la Colchida, după ce l-a întinerit pe tatăl său Eson la întoarcere, după ce a legat focuri invizibile darului făcut Creuzei, acest car zburător nu pare neverosimil, și acest poem nu are nevoie de o altă pregătire, pentru acest efect extraordinar." Miraculosul scenic din secolul al XVII-lea își găsește refugiu în operă, gen a cărui estetică nu se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și în Maxime și reflecții asupra comediei (Maximes et réflexions sur la comédie) din 1694, se arată deosebit de virulenți. După părerea lui Nicole, teatrul, ca oricare altă formă de divertisment, nu poate fi decât nefast, căci fiind ceea ce este, risipește darurile iertării și îndepărtează de Dumnezeu. Cei doi teologi iau în discuție însăși natura teatrului. Această artă este o incitare la păcat, reprezentând "pasiunile vicioase" drept plăcute și exacerbându-le. Nu numai că trebuie să existe pasiuni în Comedii, dar trebuie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
că încă îi mână. Aceste situații sunt inspirate de verva specifică lui Molière și Aristofan. Terențiu nu este posedat de un asemenea demon. El poartă în sinea lui o muză mai calmă și mai blândă. Îi lipsește fără îndoială un dar prețios; este vorba de adevăratul caracter pe care natura l-a gravat pe fruntea celor pe care i-a însemnat ca fiind poeți, sculptori, pictori și muzicieni." Există o singură piesă din repertoriul francez, Cidul, pe care Mercier o recunoaște
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și clovneriile lor, uneori obscene. Lucrul cel mai esențial al Comediei, scrie un talentat francez 65, este ridicolul. Există un ridicol al cuvintelor și un ridicol al lucrurilor, un ridicol onest și un ridicol bufon. Este pur și simplu un dar de la Natură, de a ști să găsești ridicolul fiecărui lucru. Acesta se naște numai din Geniu. Arta și regula contribuie puțin aici, iar acest Aristotel, care știe atât de bine să învețe cum să-i faci pe oameni să plângă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
copii avuți cu el. Ino, ale cărei aventuri sunt povestite de Ovidiu în Metamorfoze, este simbolul mașterei care-și urmărește fiii vitregi cu ura sa. Ixion este simbolul perfidiei: pentru a nu fi obligat să-i ofere viitorului său socru darurile de nuntă, l-a făcut să cadă, prin vicleșug, în focul încins. Io, ale cărei nenorociri sunt povestite de Eschil în Prometeu înlănțuit, a fost sedusă de Jupiter și persecutată din gelozie de Hera, care a metamorfozat-o în vițică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
arșiță și uscăciune, deoarece pământul a început să se crape. Ceea ce usucă și mai tare. După cum i-a dat de știre încă de ieri Mama Grâului, astăzi la amiază se vor aduna cu toții în Casa Mumelor Ocrotitoare să le aducă daruri și să se roage lor pentru ploaie; pentru ploaia pe care o așteaptă tot satul, pe care o cere iarba de vite din pădurea rară de câmpie, semănătura de grâu din câmpul de lângă sătucul lor din poiană și o cere
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și pentru asta caută să-și facă treaba ce i-a fost dată cât mai bine și cu folos pentru toți. *** În casa mare a Mumelor Ocrotitoare, în care încape tot satul, Vraciul a primit de la cele mai vrednice femei daruri: semințe, lapte și pâine pe care le-a împărțit la fiecare din chipurile de lut ars ale Mumelor. A început cu Muma Ploii, care poartă pe poalele fustei dungile lăsate de picăturile de apă care cad din cer. A hrănit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
felul de râuri și cusături. Mai sunt și alte Mume Ocrotitoare, pe are numai Vraciul le cunoaște, și le știe rostul, care trebuie hrănite și cărora el Vraciul trebuie să le țină tovărășie când mănâncă și cărora trebuie să împartă darurile primite în așa fel încît nimic să nu rămână nefolosit, pentru a nu supăra nici Mumele, nici femeile cele darnice. *** Când au ieșit din Casa Mumelor, cerul tocmai începuse a se înnora în partea dinspre Soare-Apune. Nici nu ajunsese bine
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vieții omului. Distincția zeu-om este valabilă și În planul perfecțiunii, În ceea ce privește frumusețea, forța, eroismul, măreția, cunoașterea, sfințenia și toate celelalte atribute divine, cărora le corespund Într-o formă mult redusă, atributele umane. Însă acestea din urmă sunt adesea considerate daruri ale zeilor. Chiar și pentru a descrie excelența calităților unui om, se recurge adesea la ideea de divinitate: de exemplu, despre Gilgameș, regele Urukului, se spune că „este două treimi zeu și o treime om”. Zeii sunt diferiți de om
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În fața lui Enlil. Din tab. III din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" aflăm că Enlilxe "Enlil" o cheamă apoi pe zeița-mamă Nintuxe "Nintu" pentru a-i da porunci cu privire la reglementarea nașterilor, desigur În sens reductiv, și la reînmulțirea neamului omenesc. 4. Darul divin al civilizațieitc "4. Darul divin al civilizației" Această temă se leagă direct de cea a guvernării lumii (cf. subcapitolul 5.1c). Diferite texte mesopotamiene afirmă, mai mult sau mai puțin explicit, că, după reorganizarea umanității În urma potopului, zeii au
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
III din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs" aflăm că Enlilxe "Enlil" o cheamă apoi pe zeița-mamă Nintuxe "Nintu" pentru a-i da porunci cu privire la reglementarea nașterilor, desigur În sens reductiv, și la reînmulțirea neamului omenesc. 4. Darul divin al civilizațieitc "4. Darul divin al civilizației" Această temă se leagă direct de cea a guvernării lumii (cf. subcapitolul 5.1c). Diferite texte mesopotamiene afirmă, mai mult sau mai puțin explicit, că, după reorganizarea umanității În urma potopului, zeii au arătat grijă față de oameni - concret
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eu nu am făcut nici un rău iar dintre cei care atunci au făcut rău nu mai există nici unul, ci au murit demult, dar pentru că fapta tatălui meu a căzut asupra mea, eu vă voi da vouă, zeii mei, stăpânii mei, daruri și compensații din cauza molimei (KUB XIV 14 Vo 28’-32’). și să-l răsplătească pe zeu cu daruri viitoare În schimbul favorurile obținute: ...voi veni și voi face pentru Lelwanixe "Lelwani", stăpâna mea, o statuie de argint a lui ¾attușili, mare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ci au murit demult, dar pentru că fapta tatălui meu a căzut asupra mea, eu vă voi da vouă, zeii mei, stăpânii mei, daruri și compensații din cauza molimei (KUB XIV 14 Vo 28’-32’). și să-l răsplătească pe zeu cu daruri viitoare În schimbul favorurile obținute: ...voi veni și voi face pentru Lelwanixe "Lelwani", stăpâna mea, o statuie de argint a lui ¾attușili, mare ca ¾attușili, cu capul, mâinile și picioarele de aur... (KUB XXI 27 + III 39’-41’). Aceste dovezi de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Idolii, care nu sunt Întotdeauna ușor de identificat și care se succed sub aspectul evoluției stilistice prin etapele civilizației minoice, pot reprezenta atât o divinitate, cât și adoratori sau preoți. 3. Formele cultuluitc "3. Formele cultului" Descoperirea unor ofrande și daruri votive a permis individualizarea și identificarea principalelor locuri de cult și conturarea, Într-o anumită măsură, a practicilor rituale. Reproducerile În miniatură, cel mai adesea În material de lut, sau inciziile pe sigilii arată, la rândul lor, edificii cultuale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funerar, În epoca lui Herodot (IV, 33-35) acestea erau Într-adevăr venerate de către locuitorii insulei ca „mormintele fecioarelor Hiperboreenexe "Hiperboreene"”, Hiperochexe "Hiperoche" și Laodicexe "Laodice", Augexe "Auge" și Opixe "Opi", ajunse din Îndepărtatul și misteriosul ținut al hiperboreenilor ca să aducă daruri la Delos, unde au murit și au fost Îngropate. Cu toate acestea, continuitatea cultelor miceniene sau vreo formă de readaptare, ca În cazul Delosului, nu sunt mereu ușor de recunoscut, nici distribuite În mod uniform pe teritoriul grec, unele Întreruperi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
susținea deja că păstrarea neatinsă a bunei Înțelegeri cu zeii era indispensabilă pentru obținerea produselor agricole cu care să se Întrețină oamenii; la rândul lor, Solon și autorul anonim al Imnului homeric către Demetraxe "Demetra" susțineau caracterul inevitabil și ambiguitatea „darurilor” zeilor. Numai respectul și celebrarea corectă a ceremoniilor cultului puteau Îndepărta intervenția divină din viața oamenilor. Pausanias (VIII, 42, 6) povestește că atunci când ținutul Figaliei a fost lovit de o foamete cumplită, oracolul delfic i-a Îndemnat pe toți locuitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca și garant al ordinii, iar Hera, Întrucât era ocrotitoarea sferei feminine În care tânăra se pregătea să intre și era garantă a cuplului. Nu lipsea nici Afroditaxe "Afrodita", care domina dimensiunea sexualității pe care tânăra o descoperea prin nuntă. Darurile pe care soțul i le făcea soției după nuntă „pentru pierderea fecioriei” (ibidem, 3, 36) Încheiau acest complex rit de trecere care Începuse cu ofranda către Artemis. Deși private, riturile de naștere, căsătorie și moarte, care, laolaltă, scandau etapele existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe oameni spre zei fără să Înlăture firea lor muritoare. Pentru cultura greacă, extinderea nemuririi la oameni ar fi fost ceva de neconceput, dar zădărnicirea intervenției Demetrei asupra lui Demophon, dacă Îl dădea pe om Înapoi morții, dobândea În schimb darul inițierii, ce putea fi extins, În principiu, la toți „oamenii care trăiesc pe pământ” (Imn homeric către Demetra, 480). În tradiția mitică paralelă, Demetraxe "Demetra" Îl sustrăgea pe om condiției brutalității animalice, Învățându-l folosirea plantelor comestibile și a culturii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
socială a celui inițiat, ci pe cel de a-l Întări În rolul lui de cetățean și de a-l confirma pentru destinul cetății. Propaganda ateniană a pus repede stăpânire pe tradiția mitică, transformând Atenaxe "Atena" În depozitara și distribuitoarea darurilor zeiței, ca și a riturilor ei din care veneau „cele mai mângâietoare speranțe pentru sfârșitul vieții” (Isocrate, Panegiric, 28-29). La rândul său, secretul Misteriilor a devenit secretul cetății, iar divulgarea lui s-a transformat În atentat Împotriva statului. Era un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de vedere istoric, sunt dezvoltate din unghiul speculativ și, concomitent, sunt aprofundate și se pierd În tendințele mistico-ezoterice. La Roma, elementele fundamentale ale cultului - atât ale celui privat, practicat În case, cât și ale celui public și al morților - sunt „darul” (nesângeros, sângeros) și imaginea (aniconică/iconică, antropomorfă). Secvențele temporale sunt furnizate de anul natural, cu muncile și produsele lui, de anul politic cu termenele lui fixe de origine istorică (Înfrângere, sărbătoare a consacrării unui templu) și de ciclul de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ultor" În Forul lui Augustus (Roma; 2 Î.Hr.); Apolloxe "Apollo"-Latonaxe "Latona"-Dianaxe "Diana" În templul lui Apollo de pe Palatin; cei trei zei care stau sub același acoperiș pe Campitoliu 2. Iconografia imaginilor mari poate fi folosită pentru micile daruri votive În metal sau teracotă. Nero și Domițian au statuete personale, iar Apuleius un „mic Mercurxe "Mercur"” (Mercuriolus) (Suetonius, Nero, 56; Domițian, 15, 3, despre Minervaxe "Minerva"; Apuleius, Apologia, 63). Chiar și În cultul zilnic zeii sunt caracterizați de numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]